3ra-372/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-372/18 Prima instanță: Judecătoria Cahul, judecător – D. Fujenco Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, judecători – V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎCS „Industrial Invest” SRL, prin intermediul avocatului Moloman Alexandru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Industrial Invest” SRL către Biroul Vamal Cahul cu privire la anularea procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 din 01 august 2014 și a deciziei de regularizare nr. 62 din 25 august 2014, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de ÎCS „Industrial Invest” SRL, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 septembrie 2016, c o n s t a t ă: La 01 septembrie 2014, reclamantul ÎCS „Industrial Invest” SRL a depus cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ către Biroul Vamal Cahul cu privire la anularea procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 din 01 august 2014 și a deciziei de regularizare nr. 62 din 25 august 2014. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că,

la 05 august 2014 a primit copia procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 din 01.08.2014, prin care au fost constatate iregularități și au fost stabilite obligații vamale calculate la motorina care a fost scoasă din zonă liberă, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara lui, în sumă totală de 555 187,02 lei, inclusiv penalitatea de întârziere. Nefiind de acord cu procesul-verbal menționat, la 12 august 2014, ÎCS „Industrial Invest” SRL s-a adresat către Serviciul Vamal cu o cerere prealabilă. La 13 august 2014, reclamanta a primit copia Actului de audit post-vămuire nr. 2/5/14 din 13 august 2014, prin care au fost confirmate iregularitățile indicate în 1 procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 și au fost stabilite obligații vamale calculate la motorină.

Nefiind de acord cu Actul de audit post-vămuire respectiv, reclamantul a depus cerere prealabilă la Serviciul Vamal, care a fost înregistrată cu nr. 14995 la 15 august 2014, solicitând anularea actului ca fiind emis contrar prevederilor legii. La 01 septembrie 2014, reclamanta a primit copia Deciziei de regularizare nr.62 din 25 august 2014, prin care a fost constatată apariția obligației vamale. Astfel, nefiind de acord cu decizia de regularizare respectivă, reclamanta, a depus cerere prealabilă la Serviciul Vamal, prin care a solicitat anularea actului ca emis contrar prevederilor legii.

Consideră reclamanta că prin impunerea acestor acte este vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, or, acestea conțin informații înșelătoare și au o descriere incompletă a tuturor faptelor, concluziile nu sunt bazate pe cercetarea completă și multidimensională a documentelor și legislației în vigoare, sunt interpretate incorect toate aspectele cauzei, sunt bazate pe o aplicare incorectă a legislației vamale și fiscale, iar la emiterea acestor acte Biroul Vamal Cahul a încălcat normele de drept material, stabilite în capitolul 29/1 din Codul Vamal al Republicii Moldova. Potrivit reclamantei, în perioada 01 decembrie 2010 - 12 mai 2014, ÎCS „Industrial Invest” SRL a introdus în zona economică liberă motorină în scop necomercial, destinată consumului final pentru asigurarea alimentării a mijloacelor de transport aflate la balanța întreprinderii, cu care să efectuează transportări a produsului de combustibil în țările europene.

De asemenea, în perioada 01 decembrie 2010 - 12 mai 2014, în urma depunerii a 27 de declarații vamale, a fost introdusă motorină în cantitate de 658 100 litri, în valoare totală de 9 296373,50 de lei, fiind achitate taxele vamale în sumă totală de 9 265 lei. Astfel, motorina declarată în perioadă 01 decembrie 2010 - 12 mai 2014, în cantitate de 658 100 litri, în valoare totală de 9296373,50 de lei, a fost procurată de către ÎCS „Industrial Invest” SRL pentru deservirea mijloacelor de transport aflate la balanța acestei întreprinderii, în scopul transportării ulterioare a produselor fabricate de către producătorul ÎCS „Industrial Invest” SRL în țările Uniunii Europene.

Motorina respectivă a fost cumpărată de la agenții economici: „Avante” SRL, „Petrom Moldova” SA, „Arnăut Petrol” SA, „Tirex Petrol” SA, iar acești furnizori au importat motorina pe teritoriul Republicii Moldova și ca urmare, odată cu depunerea declarațiilor vamale de import a motorinei, agenții economici au achitat plățile vamale necesare vămuirii: accize și TVA, conform legislației vamale și fiscale. La rândul său, reclamanta a cumpărat motorina și a introdus-o în zona liberă de la agenții economici din Republica Moldova, în costul acesteia din start fiind incluse plățile fiscale, și anume: plata pentru TVA, plata pentru accize, astfel acestea au fost achitate de către reclamantă în momentul cumpărării motorinei.

2 Mai mult, reclamanta nu este de acord cu concluziile făcute de Biroul Vamal Cahul cu privire la respectarea cerințelor standardelor GOST 10585-99 și le consideră lipsite de suport juridic și probatoriu. Astfel, la emiterea deciziei contestate, Biroul Vamal nu a luat în considerație faptul că 100 % din producția fabricată de compania ÎCS „Industrial Invest” SRL, este destinată exportului. De asemenea, la întocmirea procesului-verbal contestat, pârâtul a comis multe erori referitor la temeiul calculării plăților și justificarea lor în baza documentelor existente și din aceste considerente, suma care îi este imputată reclamantei cu titlu de plăți vamale în mărime de 555 187,02 lei este neîntemeiată.

ÎCS „Industrial Invest” SRL a solicitat suspendarea executării Deciziei de regularizare nr. 62 din 25 august 2014, prin emiterea în mod separat a unei încheieri judecătorești până la pronunțarea deciziei judecătorești irevocabile. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 septembrie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Cahul din 20 octombrie 2014, a fost dispusă suspendarea executării deciziei de regularizare nr. 62 din 25 august 2014, emisă de Biroul Vamal Cahul. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta ÎCS „Industrial Invest” SRL a solicitat anularea procesului-verbal de examinare prealabilă a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 din 01.08.2014, ca fiind emis cu încălcarea legii, precum și anularea actului post-vămuire nr. 2/5/14 din 13 august 2014, ca fiind emis cu încălcarea legii, încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv și cheltuielilor de asistență juridică, potrivit documentelor confirmative.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 septembrie 2016, cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS „Industrial Invest” SRL către Biroul Vamal Cahul cu privire la anularea procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului post-vămuire nr. 2/2/14 din 01 august 2014 și a deciziei de regularizare nr. 62 din 25 august 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului ÎCS „Industrial Invest” SRL – avocatul Moloman Alexandru privind ordonarea expertizei financiar-contabile.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, s-a respins apelul declarat de ÎCS „Industrial Invest” SRL, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 septembrie 2016. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, din ZAL „Valkaneș”, fără depunerea declarațiilor vamale, au fost scoase în total - 629 744 de litri de motorină, dintre care utilizate pe restul teritoriul Republicii Moldova - 185 704 1itri, iar în afara teritoriului Republicii Moldova - 444 040 de litri. Analiza actelor de casare a motorinei a stabilit faptul că pentru uz intern în ZAL (motorina consumată în teritoriul zonei) în perioada 2010-2014 s-a consumat doar 3 645,50 de litri de 3 motorină, în baza foilor de parcurs, iar conform datelor din evidența contabilă a întreprinderii motorina este trecută la pierderi.

De asemenea, Curtea de Apel Cahul a atras atenția asupra faptului că, apelanta a confirmat că motorina, care a fost plasată în zona liberă, nu a fost suspusă declarării sub nici o formă, chiar nici nu au fost depuse careva declarații vamale la scoaterea acesteia din zona liberă. Astfel, instanța de apel a dat o apreciere critică argumentelor din cererea de apel în ceea ce privește faptul că ÎCS „Industrial Invest” SRL nu le-a declarat pentru că nu este prevăzută de legislația vamală declararea mărfurilor aflate în rezervoarele automobilului, precum și faptul că societatea nu era obligată să plătească careva taxe vamale. Or, la caz obiectul declarării este motorina aflată sub supraveghere vamală, care anterior a fost plasată în regim vamal de IM7, în cantitate de 658 100 litri și la pct. 319 al Hotărârii Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005 este prescris expres ca „vămuirea mărfurilor introduse sau scoase din zonele libere se efectuează în baza declarației vamale”.

Deci, indiferent de tipul și metoda scoaterii mărfurilor aflate sub supraveghere vamală din ZAL, acestea urmează să fie obiectul declarării obligatorii. La 05 februarie 2018, ÎCS „Industrial Invest” SRL, prin intermediul avocatului Moloman Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii și deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii și deciziei instanței de apel din 07 decembrie 2017, cu remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Astfel, potrivit recurentei, instanța de apel a încălcat principiul contradictorialității, privând ÎCS „Industrial Invest” SRL de dreptul de a prezenta probe în cadrul procesului. Mai mult, recurenta consideră că plățile care se referă la TVA și plățile vamale suplimentare au fost deja achitate de către importatorii motorinei la introducerea acesteia în țară, de aceea aceste plăți nu pot fi percepute de la recurentă. La 29 martie 2018, Biroul Vamal Sud a depus referință la cererea de recurs, solicitând ca aceasta să fie considerată inadmisibilă. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către ÎCS „Industrial Invest” SRL, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. 4 Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 07 noiembrie 2017, fiind expediată participanților la proces la data de 05 ianuarie 2018 (f.d. 176), și recepționată de Leonovici Valentina la 17 ianuarie 2018 (f.d. 180). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 a fost depus la 05 februarie 2018, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată 5 în cererea de recurs declarată de ÎCS „Industrial Invest” SRL. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎCS „Industrial Invest” SRL. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu 6