3ra-1210/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1210/15 Mun. Chişinău Judecător: D. Suşchevici Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SA „INCONARM”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SA „INCONARM” împotriva Consiliului mun. Chişinău, Primăria mun. Chişinău şi Jelezoglo Nicolai privind anularea deciziei actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, CONSTATĂ : SA „INCONARM” s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată către Consiliul şi Primăria mun.

Chişinău privind anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău din 23 martie 1010 nr.3/13-46 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat a lui Jelezoglo Nicolai din str. Lunca Bîcului, 29, în partea suprafeţei de teren de 0,021 ha, care se suprapune cu terenul SA „INCONARM,, şi anularea punctului 3 paragraf 1 din contractul de vînzare- cumpărare din 31 mai 2010, încheiat între Primăria mun.Chişinău şi Jelezolgo Nicolai, a terenului aferent obiectivului privat al lui Jelezoglo Nicolai, prin excluderea suprafeţei de teren de 0,021 ha, situat în mun. Chişinău, str. Lunca Bîcului, 29, care se suprapune cu terenul SA „INCONARM”. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că SA „INCONARM" deţine cu drept de proprietate infrastructura industrială, compusă din bunuri imobile, rampă pentru calea ferată, cale ferată de acces, amplasate în mun.

Chişinău, str. Uzinelor, 104. Nefiind utilizată timp îndelungat, această infrastructură, din cauza volumului mic de lucrări, în anul 2007 societatea a decis să repună în funcţiune această infrastructură, constatîndu-se că, în perioada în care societatea nu a exploatat bunurile menţionate, mai multe persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea pe str. Lunca Bîcului, 29, adiacentă cu str. Uzinelor, 104, mun. Chişinău, şi-au creat drum de acces spre locurile de desfăşurare a activităţii printre liniile de cale ferată ale 1 reclamantului. Invocă că, terenul aferent pe care este amplasată întreaga infrastructură industrială a reclamantului, amplasată pe str. Uzinelor, 104 (adiacentă cu terenul din str. Lunca Bîcului, 29) a fost atribuită, de către autoritatea publică locală, în arendă mai multor persoane fizice şi juridice.

Potrivit deciziilor nr. 10/7-4, nr. 10/7-8 şi nr. 10/7-9 ale Consiliului mun. Chişinău din 07 decembrie 2007, o parte din terenul aferent care revine infrastructurii industriale menţionate, pentru calea ferată, a fost exclus din suprafaţa terenului al căilor ferate şi atribuit în arendă lui Cahnîş Corneliu, Jelezoglo Nicolai şi SRL „Arinul Prim”, iar printre liniile de cale ferată a fost instituită calea de acces comun. Nefiind de acord cu aceste decizii, reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată şi, prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 05.07.2011, menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28.03.2012, a fost anulată decizia Consiliului mun.

Chişinău nr. 10/7-8 din 07 decembrie 2007 cu privire la atribuirea în arendă a unui lot de pământ în beneficiul lui Jelezoglo Nicolai din str. Lunca Bîcului, 29, fiind dispusă excluderea porţiunii de teren care se suprapune cu terenul SA “INCONARM” şi anulat punctul prin care a fost stabilită calea de acces comună printre liniile de cale ferată. Argumentează că, în cadrul ultimei şedinţe de judecată la Curtea Supremă de Justiţie, de examinare a litigiului în cauză, s-a menţionat despre faptul că terenul aferent din str. Lunca Bîcului, 29, care a fost transmis în arendă persoanei fizice Jelezoglo Nicolai, constituie proprietatea acestuia în baza deciziei şi a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu autoritatea publică locală.

Consideră reclamantul că, decizia nr. 3/13-46 din 23.03.2010 cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al lui Jelezoglo Nicolai din str. Lunca Bîcului, 29, este ilegală şi pasibilă de a fi anulată. Menţionează că, prin încheierea din 03 decembrie 2007 Judecătoria Economică de Circumscripţie, s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii prin stabilirea interdicţiei de a emite acte oficiale în ce priveşte transmiterea în arendă, folosinţă, locaţiune sau înstrăinare a terenurilor aferente din vecinătatea căii ferate de acces din str. Uzinelor, 104, adiacent cu terenul din str. Lunca Bîcului, 29. Invocă că prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05.07.2011, s-a constatat ilegalitatea deciziilor privind transmiterea în arendă a terenului din str. Lunca Bâcului, 29, în partea porţiunii de teren care se suprapune cu terenul aferent infrastructurii SA „INCONARM” din str. Uzinelor, 104, mun.

Chişinău, şi ilegalitatea stabilirii căii de acces comune prin liniile de cale ferată proprietate a societăţii. SA “INCONARM” s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul mun. Chişinău în vederea revocării deciziei nr. 3/13-46 din 23.03.2010 în partea în care suprafaţa terenului privatizat se suprapune cu terenul infrastructurii SA “INCONARM” din str. Uzinelor, 104, mun. Chişinău.

Reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd anularea deciziei Consiliului 2 mun.Chişinău din 23 martie 2010 nr.3/13-46 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat a lui Nicolai Jelezoglo din str. Lunca Bîcului,29, în partea suprafeţei de teren de 0,021 ha, care se suprapune cu terenul SA „INCONARM”, cît şi anularea punctului 3 paragraf 1 din contractul de vânzare-cumpărare din 31 mai 2010, încheiat între Primăria mun.Chişinău şi Jelezolgo Nicolai, a terenului aferent obiectivului privat a lui Jelezoglo Nicolai, prin excluderea suprafeţei de teren de 0,021 ha, situat în mun. Chişinău str. Lunca Bîcului, 29, care se suprapune cu terenul

SA „INCONARM”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 septembrie 2014, acţiunea a fost admisă şi s-a dispus anularea deciziei Consiliului mun.Chişinău din 23 martie 2010 nr.3/13-46 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat a lui Nicolai Jelezoglo din str. Lunca Bîcului, 29, în partea suprafeţei de teren de 0,021 ha, care se suprapune cu terenul SA „INCONARM” cu anularea punctului 3 paragraful 1 din contractul de vînzare-cumpărare din 31 mai 2010 încheiat între Primăria mun. Chişinău şi Jelezoglo Nicolai al terenului aferent obiectivului privat a lui Jelezoglo Nicolai, situat în mun. Chişinău str. Lunca Bîcului, 29, prin excluderea suprafeţei de teren de 0,021 ha, care se suprapune cu terenul SA „INCONARM”.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a conchis că motivul invocat de reclamant în acţiune este bazat pe suport legal şi probator. La 24 octombrie 2014 Nicolai Jelezoglo a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015 s-a admis apelul declarat de către Nicolai Jelezoglo, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26 septembrie 2014 şi s-a adoptat o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de către SA „INCONARM” s-a respins ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă eronat a soluţionat litigiului în fond, deoarece potrivit materialelor cauzei la 23.03.2010 Consiliul mun.

Chişinău a emis decizia nr.3/13-46 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al dlui Jelezoglo Nicolai din str.Lunca Bîcului, 29” cu respectarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 iulie 2011, acordându-şi consimţământul la vînzarea doar a terenului cu suprafaţa de 0,1885 ha, şi nu a 0, 207 ha, aşa cum acesta 3 a fost iniţial atribuit în arendă lui Jelezoglo Nicolai, şi anume din suprafaţa terenului de 0,207 ha acordat în arendă, terenul cu suprafaţa de 0,021 ha, recunoscut ca fiind suprapus cu terenul aflat în proprietatea SA „INCONARM”, nu constituie obiectul deciziei nr.3/13-46 „Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat al dlui Jelezoglo Nicolai din str. Lunca Bîcului, 29”.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel SA „INCONARM” a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30.04.2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 26.09.2015. La 17.08.2015 Jelezoglo Nicolai a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către SA „INCONARM” cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 30.04.2015 ca fiind legală. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 4 Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către SA „INCONARM” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „INCONARM” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SA „INCONARM”, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 aprilie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SA „INCONARM” împotriva Consiliului mun. Chişinău, Primăria mun. Chişinău şi Jelezoglo Nicolai privind anularea deciziei actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul /semnat/ Iulia Sîrcu Judecătorii /semnat/ Iurie Bejenaru /semnat/ Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 5