3ra-1223/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1223/15 prima instanță N. Șova instanța de apel V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Oleg Sternioală, Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore Moisei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Moisei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica, municipiul Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii pensiei de dezabilitate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, casată parțial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 17 decembrie 2014, în partea admiterii acțiunii și emisă o nouă hotărâre în această parte prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, în rest hotărârea fiind menținută, c o n s t a t ă: La 02 iunie 2014, Grigore Moisei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sec. Botanica, mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii pensiei de dezabilitate. În motivarea acţiunii, reclamantul Grigore Moisei a indicat că este participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl din anul 1986, fiind invalid de gradul II (nedefinit), cu pierderile capacității de muncă de 70%, în urma infirmității de muncă, legate de îndeplinirea acestor lucrări.

Susține că conform prevederilor art. 15 și art. 18 din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, are dreptul de a beneficia de pensie de dizabilitate, în mărimea recuperării daunei reale, indiferent de vechimea în muncă și înlesniri pentru calcularea salariului lunar mediu pentru stabilirea mărimii pensiilor din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înlăturare a consecințelor avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului 1 eliberat de unitatea militară-3004 cu nr. 16 din 06 mai 2001, în ruble rusești, stabilit în ordinea, prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, dar nu mai puțin de 606,80 lei.

Astfel, la 06 martie 2014, s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chişinău cu cerere de a efectua calculele preventive a pensiei de dezabilitate din salariul mediu lunar, care reiese din suma soldei, conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Menționează că după primirea răspunsului a stabilit că adresarea sa a rămas practic neexaminată, deoarece salariul mediu lunar pentru stabilirea cuantumului pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înstrăinare a avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, nu a fost stabilit.

Reține că pe viitor pensia îi poate fi stabilită doar în mărime minimă, calculată din cei 606,80 lei şi majorată în temeiul actelor anulate şi care nu sunt în vigoare. Mai indică că ulterior, la 01 aprilie 2014, s-a adresat cu o cerere suplimentară, însă şi de data aceasta a primit un răspuns formal şi nefondat. Afirmă că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sec. Botanica, mun. Chişinău de a examina în fond adresările sale, îi îngrădesc drepturile, garantate de art. art. 23, 34 şi 47 din Constituție.

Astfel, consideră reclamantul că există un pericol real, că după depunerea documentelor pentru stabilirea pensiei, hotărârea v-a fi adoptată fără a fi luată în considerație solicitarea sa pentru stabilirea cuantumului pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înlăturare a avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001. Totodată, cerințele art. 18 alin. (4) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl pentru calcularea, respectiv, din câștig şi din indemnizația de întreținere, majorate pentru lucrul în zona de înstrăinare, dar care vor constitui cel puțin două salarii medii lunare pe republică pe anul precedent anului intrării în vigoare a prezentei legi, de 606,80 lei, vor fi ignorate.

De asemenea consideră că Casa Teritorială de Asigurări Sociale sec. Botanica, mun. Chişinău, ca organ executiv, a încălcat grav prevederile art. 34 alin. (2) din Constituție, conform cărui, autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. Prin urmare, solicită Grigore Moisei recunoașterea ilegalității refuzului de examinare a adresărilor sale şi obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a- i stabili cuantumul pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înstrăinare a avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, în baza condițiilor prevăzute de art. 15 și art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.

2 Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 17 decembrie 2014 acțiunea a fost admisă parțial și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i stabili lui Grigore Moisei cuantumul pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înstrăinare a avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, în baza condițiilor prevăzute de art. 15 și art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. În rest, în partea recunoașterii ilegalității refuzului, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2015 a fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii și emisă o nouă hotărâre în această parte prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 17 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, Grigore Moisei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și eronată. Invocă că decizia instanței de apel nu este emisă în baza legislației în vigoare, dar în baza unor presupuneri, iar prin urmare fiindu-i îngrădit dreptul garantat de art. 23 alin. (1) și art. 34 alin. (2) din Constituție. Susține că concluzia instanței de apel precum că Casa Teritorială de Asigurări Sociale sec. Botanica, mun.

Chișinău de facto nu a refuzat calcularea pensiei de dezabilitate, este greșită și nefondată, or, înaintând cererea din 06 martie 2014, reclamantul a solicitat efectuarea calculului cuantumului pensiei de dizabilitate din indemnizația bănească (salariu) majorată pentru lucrul efectuat în zona de înstrăinare a avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, în baza condițiilor prevăzute de art. 15 și art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 909 din 30 ianuarie 1992 și nu stabilirea și achitarea pensiei, care sunt lucruri diferite. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Moisei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel, a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Grigore Moisei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Grigore Moisei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Oleg Sternioală Ion Druță 4