3rh-2/16 — Recunoaşterea ilegalitatii refuzului

dosarul nr. 3rh-2/16 prima instanţă: judecătoria Botanica, mun.Chiţinău (jud. N. Şova) instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa) instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (jud. I. Corolevschi, O. Sternioală, I. Druţă) ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele şedinţei: Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Grigore Moisei împotriva încheierii din 23 septembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Moisei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica municipiul Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii pensiei de dezabilitate, c o n s t a t ă: La data de 02 iunie 2014, Grigore Moisei a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.

Chișinău solicitînd recunoașterea ilegalității refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău de examinare a adresărilor sale şi obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili cuantumul pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, în baza condițiilor prevăzute de art. art. 15 şi 18 alin. alin. (3) și (4) din Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că este participant la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl din anul 1986 şi invalid de gradul II (nedefinit), cu pierderea capacității de muncă de 70%, în urma infirmității de muncă, legate de îndeplinirea acestor lucrări.

A menţionat că, în baza prevederilor art. art. 15 şi 18 al Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr. 909 din 30 ianuarie 1992, are dreptul de a beneficia de pensie de dezabilitate în mărimea recuperării daunei reale, indiferent de vechimea în muncă şi de înlesniri la calcularea salariului lunar mediu pentru stabilirea pensiei de dezabilitate din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona de înstrăinare, conform certificatului eliberat de unitatea militară-3004 cu nr. 16 din 06 mai 2001, în ruble rusești, stabilit conform art. 18 alin. (3) al Legii enunţate, dar nu mai puțin de 606,80 lei. A susţinut că, la data de 06 martie 2014 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun.

Chişinău cu o cerere, prin care a solicitat efectuarea calculelor preventive a pensiei de dezabilitate din salariul mediu lunar, care reiese din suma soldei, conform art. 18 al Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. A mai afirmat că, după primirea răspunsului, a ajuns la concluzia că adresarea sa a rămas practic neexaminată, deoarece salariul mediu lunar pentru stabilirea cuantumului pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, nu a fost stabilit. A declarat că, pe viitor pensia îi poate fi stabilită doar în mărime minimă, calculată din cei 606,80 lei şi majorată în temeiul actelor anulate şi care nu sunt în vigoare.

A indicat că, la data de 01 aprilie 2014 s-a adresat cu o cerere suplimentară, însă, la fel, a primit un răspuns formal şi nefondat. A menţionat că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica mun.Chişinău de a examina în fond adresările sale, îi îngrădesc drepturile garantate de art. art. 23, 34 şi 47 din Constituția RM. În opinia sa, există un pericol real că după depunerea documentelor pentru stabilirea pensiei, hotărârea va fi adoptată fără a fi luată în considerare solicitarea sa pentru stabilirea cuantumului pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, iar prevederile art. 18 alin. (4) al Legii enunţate supra, vor fi ignorate.

A relatat că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica mun. Chişinău, ca organ executiv, a încălcat grav prevederile art. 34 alin. (2) al Constituției RM. Prin hotărârea din 17 decembrie 2014 a judecătoriei Botanica, mun. Chişinău s- a admis acţiunea parţial şi s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească lui Grigore Moisei cuantumul pensiei din alocațiile bănești (salariu) pentru lucrul efectuat în zona avariei la CAE Cernobîl din anul 1986, conform certificatului nr. 16 din 06 mai 2001, în baza condițiilor prevăzute de art. 15 și art. 18 alin. (3) și (4) al Legii privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr. 909 din 30 ianuarie 1992. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 27 mai 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-a admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale şi s-a casat hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. Prin încheierea din 23 septembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie recursul declarat de către Grigore Moisei a fost considerat inadmisibil. La data de 15 octombrie 2015, Grigore Moisei a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii din 23 septembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs şi a deciziei instanţei de apel.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că după emiterea încheierii instanţei de recurs, el a obţinut copia scrisorii metodice cu privire la modul de calculare şi stabilire a pensiilor în conformitate cu Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr.909 din 30 ianuarie 1992. Menţionează că scrisoarea a fost eliberată de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la 30 aprilie 1992, sub nr. 03-340. Susţine că el nu a ştiut şi nici nu a putut să ştie despre existenţa acestei scrisori, deoarece scrisoarea a fost adresată Departamentului republican de pensionare şi protecţie socială, în prezent Casa Naţională de Asigurări Sociale, însă aceasta a ascuns şi nu a prezentat instanţei de judecată scrisoarea enunţată.

Studiind materialele pricinii, Colegiul consideră cererea de revizuire depusă de Grigore Moisei neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul reţine că revizuentul Grigore Moisei, la înaintarea cererii de revizuire, a invocat ca după emiterea încheierii de către instanţa de recurs a obţinut copia scrisorii metodice cu privire la modul de calculare şi stabilire a pensiilor în conformitate cu Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr.909 din 30 ianuarie 1992. Colegiul menționează că, circumstanțele nou – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială: să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior, dar totodată să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a o obține. La caz, Colegiul reține că scrisoarea metodică cu privire la modul de calculare şi stabilire a pensiilor întocmită în conformitate cu Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr.909 din 30 ianuarie 1992, invocată ca circumstanță nouă de revizuent, a fost întocmită ca rezultat al adoptării Hotărîrii Parlamentului al RM nr. 910 din 30 ianuarie 1992 cu privire la punerea în aplicare a Legii enunţate.

Tot aici, este de menţionat că această scrisoare a fost expediată de către Ministerul Muncii şi Protecției Sociale al RM la data de 30 aprilie 1992, sub nr. 03- 340, Direcțiilor raionale ai muncii şi protecției sociale şi Departamentului republican de pensie şi asigurări sociale. Prin urmare, atît Hotărîrea Parlamentului al RM nr. 910 din 30 ianuarie 1992, cît şi Legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr.909 din 30 ianuarie 1992, ce au stat la baza întocmirii scrisorii metodice menţionate supra au fost publicate în Monitorul Oficial al RM, care este accesibil inclusiv şi persoanelor fizice. Conform art. 23 alin.(2) al Constituţiei Republicii Moldova, statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative. Astfel, revizuentul nu a demonstrat faptul că ar fi încercat să obţină actele întocmite ca rezultat al adoptării Legii privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, nr. 909 din 30 ianuarie 1992 şi pusă în aplicare în baza Hotărîrii Parlamentului al RM nr. 910 din 30 ianuarie 1992, inclusiv şi scrisoarea metodică. Mai mult de atît, Colegiul conchide că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale. Însă, circumstanțele invocate de către revizuent ca temei de revizuire, nu pot influenta soluția adoptată. Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ş.a).

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Grigore Moisei împotriva încheieri din 23 septembrie 2015 a Curţii de Supreme de Justiţie. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Grigore Moisei împotriva încheierii din 23 septembrie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Moisei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica municipiul Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii pensiei de dezabilitate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî Oleg Sternioală