3ra-1187/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru Dosarul nr.3ra-1187/15 Mun. Chişinău Judecător: C. Roşca Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Guzun, A. Doga, A. Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primarul General al mun. Chişinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun.

Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Cebacot” privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, CONSTATĂ : La 09 decembrie 2014, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun. Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Cebacot” privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, a indicat că la 15 septembrie 2014, Primarul General al mun. Chişinău a emis dispoziţia nr. 1003-d, prin care a dispus strămutarea gheretei ce-i aparţine lui SRL „ Cebacot”. Menţionează Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat că dispoziţia contravine prevederilor legale, indicînd că potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) al Legii privind administraţia publică locală, primarul asigură executarea deciziilor consiliului local.

Susţine că prin decizia Consiliului municipal nr. 13/4 din 27 decembrie 2007 a fost aprobat Regulamentul privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a unităţilor comerciale şi de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul municipiului Chişinău, conform căruia autorizaţia de funcţionare a unităţilor comerciale şi /sau de prestări servicii este un act administrativ individual ce atestă dreptul titularului autorizaţiei de a amplasa unitatea comercială şi/sau de prestări servicii la locul stabilit de a desfăşura activităţi comerciale şi/sau de prestări servicii pentru o perioadă stabilită, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de autorizare prevăzute de acest regulament. Totodată, prin dispoziţia Primarului General al mun.

Chişinău nr.702-d din 06 iulie 2012 a fost stopată eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru gheretele amplasate sau reamplasate pe străzile oraşului, iar actul administrativ vizat nu stabileşte careva excepţii în acest sens. La 30 octombrie 2014, Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a 1 înaintat Primarului General notificarea nr. 1304/0X4-1805 prin care a solicitat abrogarea dispoziţiei. Ca răspuns la notificarea înaintată, la data de 28 noiembrie 2014, în adresa Oficiului a fost expediat demersul nr. 04-119/7965, prin care s-a refuzat abrogarea actului solicitat. Reclamantul Oficiul Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea dispoziţiei Primăriei mun.

Chişinău nr. 1003-d din 15 septembrie 2014 „Cu privire la strămutarea unei gheretei din str. Alecu Russo, 11, de către SRL „Cebacot”. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 09.02.2015 acţiunea a fost admisă. A fost anulată dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 1003-d din 15.09.2014, cu privire la strămutarea gheretei din str. Alecu Russo 11 de către SRL„Cebacot” ca fiind emisă contrar prevederilor legale şi cu depăşirea competenţelor prevăzute de lege. Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a menţionat că cerinţele invocate în acţiune sunt bazate pe suport legal. Nefiind de acord cu hotărîrea instantei de fond Primarul General al mun.Chişinău a depus cerere de apel solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 s-a respins apelul declarat de către Primarul General al mun. Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 09 februarie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Primarul General al mun. Chişinău a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12.05.2015 şi a hotărîrii instanţei de fond din 09.02.2015 ca fiind nefondate. La 01.09.2015, Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a înaintat referinţă prin care solicită respingerea recursului înaintat de către Primarul General al mun.

Chişinău cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. 2 Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în 3 recursul declarat de către Primarul General al mun. Chişinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primarul General al mun. Chişinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Primarul General al mun.

Chişinău, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiului Teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Cebacot” privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4