2ra-2010/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: R.Mazureţ dosarul nr. 2ra-2010/15 instanţa de apel: T.Duca, S.Procopciuc, E.Grumeza ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Botnari Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Grigore către SA „Fertilitate” privind încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale, încasarea prejudiciului material şi moral, a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 mai 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Botnari Grigore, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014 în partea ce ţine de recuperarea prejudiciului material şi moral, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea în partea dată s-a respins ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La 03 iunie 2014 reclamantul Botnari Grigore a depus o cerere de chemare în judecată către Societatea pe Acţiuni „Fertilitate” privind încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice, a prejudiciului material şi moral, şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că începînd cu anul 1975, a lucrat în calitate de mecanizator pe tractoarele T-70, T-74, T-130, pînă în anul 1989 la colhozul din s.Mereşeuca, iar începînd cu anul 1989, a fost transferat la SA „Fertilitate”, unde a activat pînă în anul 1999. Menţionează reclamantul că lucrînd pe tractoarele sus-menţionate pe parcursul a 24 ani consecutiv a intrat în contact cu factori nocivi şi nefavorabili de muncă şi anume: vibraţia mărită faţă de limita accesibilului, zgomot, factori meteorologici nefavorabili, cabina tractoarelor fără încălzire, totodată fiind supus muncii în condiţii contrar cerinţelor sanitar-igienice, nu a fost aprovizionat cu echipament special de protecţie şi mijloace individuale de protecţie.

În baza raportului de expertiză medico-legală al Consiliului Republican de Boli Profesionale al Spitalului Clinic Republican din 17.02.2006, s-a stabilit diagnosticul de boală profesională- conform pct.4.2 al Legii de boli diagnosticul de boală profesională şi i-a fost stabilit Gradul I de invaliditate pe temei de boală profesională cu pierderea capacităţii de muncă în proporţie de 60%, fără termen. Astfel, s-a adresat cu cerere către SA „Fertilitate” privind plata indemnizaţiei unice şi, primind refuz s-a adresat în instanţă de judecată. A mai indicat reclamantul că prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 29 mai 2012 s-a încasat de la SA „Fertilitate” în beneficiul lui suma de 85470 lei cu titlu de indemnizaţie unică pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale.

Hotărîrea dată a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2013 şi prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 februarie 2014. Pînă în prezent indemnizaţia unică nu i-a fost achitată cu toate că este intentată procedura de executare, de aceia solicită aplicarea pct.3 al HG nr.513 din 11.08.1993 privind aprobarea regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii, instuţii a indemnizaţiei unice pentru pierdrea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale, potrivit căreia în cazurile cînd plata indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale, suma indemnizaţiei unice se recalculează cu aplicarea coeficientului egal cu raportul dintre salariul minim în vigoare la data plăţii indemnizaţiei şi salariul minim valabil în luna premărgătoare lunii pierderii capacităţii de muncă, astfel luînd în consideraţie faptul că indemnizaţia cuvenită spre achitare în martie 2006 a constituit 85470 lei, suma de compensare a pierderii unei părţi din indemnizaţia unică în legătură cu încălcarea termenilor de achitare a acesteia va constitui suma de 37 538 lei.

Botnari Grigore susţine că în urma afecţiunii profesionale a fost nevoit să se adreseze permanent după ajutor medical, inclusiv peste hotarele ţării, astfel aqdresîndu-se după asistenţă medicală în Ucraina, a suportat cheltuieli în sumă de 26 770 grivne. Menţionează că, în urma afecţiunii profesionale a fost prejudiciat şi moral, a avut suferinţe fizice şi psihice, a devenit invalid, a pierdut capacitatea de muncă, nu poate duce un mod de viaţă normal, totodată în urma afecţiunii profesionale s-au micşorat şi veniturile întregii familii. Solicită reclamantul încasarea de la SA „Fertilitate” a sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capaictăţii de muncă în urma afecţiunii profesionale în valoare de 37 538 lei, încasarea prejudiciului material în sumă de 26770 grivne Ucraina în valută naţională la data executării plăţii, încasarea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la SA „Fertilitate” în beneficiul lui Botnari Grigore suma de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale în mărime de 37538 lei. 2 S-au respins ca tardive pretenţiile privind încasarea prejudiciului material cauzat prin cheltuieli de tratament de 26770 grivne şi prejudiciul moral. S-a încasat de la SA „Fertilitate” în contul statului taxa de stat în mărime 1126 lei. La 12 ianuarie 2015 Botnari Grigore a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014, solicitând casarea parţială a hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri în partea pretenţiei privind recuperarea prejudiciului material şi moral, prin care acestea să fie admise integral.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 mai 2015 s-a admis apelul declarat de către Botnari Grigore. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014 în partea ce ţine de recuperarea prejudiciului material şi moral, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea în partea dată s-a respins ca neîntemeiată. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a invocat că, asupra pretenţiilor de reparare a prejudiciului cauzat sănătăţii prescripţia nu se răsfrînge, iar la soluţţionarea unor astfel de litigii urmează de condus de prevederile art. 280 lit. c) Cod civil. Prescripţia nu se răsfrînge şi asupra altor cerinţe privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale (art. 280 lit.a) Cod civil, la care se referă şi recuperarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea sănătăţii.

Prin urmare, instanţa de apel a invocat că se pretinde la recuperarea cheltuielilor de tratament efectuat în Ucraina în perioada decembrie 2002 - februarie 2004 (f.d. 30- 42), iar acţiunea s-a formulat la 03.06.2014. În consecinţă, dat fiind suportatea cheltuielilor menţionate cu 10 ani înainte de formularea acţiunii civile (la caz 06.06.2014) Botnari Grigore nu poate beneficia de recuperarea lor. Cu referire la recuperarea prejudiciului moral, instanţa de apel a invocat că potrivit 1422 alin. (1) CC, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei persoanele nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa ie judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin echivalent bănesc.

Potrivit art. 1423 alin. (1) CC, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. (2) Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a uzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. La caz, Botnari Grigore nu a motivat în nici un mod cauzarea prejudiciului moral şi nu a adus nici un argument în confirmarea acestei pretenţiei.

La 22 iunie 2015 Botnari Grigore a depus recurs în termen, solictînd admiterea 3 recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Botnari Grigore, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Botnari Grigore, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. 4 În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Botnari Grigore ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Botnari Grigore se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5