2rh-66/16 — Încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea incapacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale

prima instanţă: R.Mazureţ dosarul nr. 2rh-66/16 instanţa de apel: T.Duca, S.Procopciuc, E.Grumeza instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, G. Stratulat, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru, examinînd cererea de revizuire depusă de Botnari Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Grigore împotriva Societăţii pe Acţiuni „Fertilitate” cu privire la încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale, încasarea prejudiciului material şi moral, a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2015, prin care recursul declarat de Botnari Grigore a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 03 iunie 2014 reclamantul Botnari Grigore a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Fertilitate” privind încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice, a prejudiciului material şi moral, şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a invocat că începînd cu anul 1975, a lucrat în calitate de mecanizator pe tractoarele T-70, T-74, T-130, pînă în anul 1989 la colhozul din s.Mereşeuca, iar începînd cu anul 1989, a fost transferat la SA „Fertilitate”, unde a activat pînă în anul 1999. Menţionează reclamantul că lucrînd pe tractoarele sus-menţionate pe parcursul a 24 ani consecutiv a intrat în contact cu factori nocivi şi nefavorabili de muncă şi anume: vibraţia mărită faţă de limita accesibilului, zgomot, factori meteorologici nefavorabili, cabina tractoarelor fără încălzire, totodată fiind supus muncii în condiţii contrar cerinţelor sanitar-igienice, nu a fost aprovizionat cu echipament special de protecţie şi mijloace individuale de protecţie.

În baza raportului de expertiză medico-legală al Consiliului Republican de Boli Profesionale al Spitalului Clinic Republican din 17.02.2006, s-a stabilit diagnosticul de boală profesională- conform pct.4.2 al Legii de boli diagnosticul de boală profesională şi i-a fost stabilit Gradul I de invaliditate pe temei de boală profesională cu pierderea capacităţii de muncă în proporţie de 60%, fără termen. Astfel, s-a adresat cu cerere către SA „Fertilitate” privind plata indemnizaţiei unice şi, primind refuz s-a adresat în instanţă de judecată. A mai indicat reclamantul că prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 29 mai 2012 s-a încasat de la SA „Fertilitate” în beneficiul lui suma de 85470 lei cu titlu de indemnizaţie unică pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale.

Hotărîrea dată a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2013 şi prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 05 februarie 2014. Pînă în prezent indemnizaţia unică nu i-a fost achitată cu toate că este intentată procedura de executare, de aceia solicită aplicarea pct.3 al HG nr.513 din 11.08.1993 privind aprobarea regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii, instuţii a indemnizaţiei unice pentru pierdrea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau a unei afecţiuni profesionale, potrivit căreia în cazurile cînd plata indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale, suma indemnizaţiei unice se recalculează cu aplicarea coeficientului egal cu raportul dintre salariul minim în vigoare la data plăţii indemnizaţiei şi salariul minim valabil în luna premărgătoare lunii pierderii capacităţii de muncă, astfel luînd în consideraţie faptul că indemnizaţia cuvenită spre achitare în martie 2006 a constituit 85470 lei, suma de compensare a pierderii unei părţi din indemnizaţia unică în legătură cu încălcarea termenilor de achitare a acesteia va constitui suma de 37 538 lei.

Botnari Grigore susţine că în urma afecţiunii profesionale a fost nevoit să se adreseze permanent după ajutor medical, inclusiv peste hotarele ţării, astfel adresîndu- se după asistenţă medicală în Ucraina, a suportat cheltuieli în sumă de 26 770 grivne. Menţionează că, în urma afecţiunii profesionale a fost prejudiciat şi moral, a avut suferinţe fizice şi psihice, a devenit invalid, a pierdut capacitatea de muncă, nu poate duce un mod de viaţă normal, totodată în urma afecţiunii profesionale s-au micşorat şi veniturile întregii familii. Solicită reclamantul încasarea de la SA „Fertilitate” a sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capaictăţii de muncă în urma afecţiunii profesionale în valoare de 37 538 lei, încasarea prejudiciului material în sumă de 26770 grivne în valută naţională la data executării plăţii, încasarea prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la SA „Fertilitate” în beneficiul lui Botnari Grigore suma de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale în mărime de 37538 lei. S-au respins ca tardive 2 pretenţiile privind încasarea prejudiciului material cauzat prin cheltuieli de tratament de 26770 grivne şi prejudiciul moral. S-a încasat de la SA „Fertilitate” în contul statului taxa de stat în mărime 1126 lei. La 12 ianuarie 2015 Botnari Grigore a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014, solicitând casarea parţială a hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri în partea pretenţiei privind recuperarea prejudiciului material şi moral, prin care acestea să fie admise integral.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 mai 2015 s-a admis apelul declarat de către Botnari Grigore. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 23 decembrie 2014 în partea ce ţine de recuperarea prejudiciului material şi moral, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea în partea dată s-a respins ca neîntemeiată. În rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut. La 22 iunie 2015 Botnari Grigore a depus recurs în termen, solictînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2015 recursul declarat de Botnari Grigore a fost declarat inadmisibil.

La 11 februarie 2016 Botnari Grigore a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat că i-au fost încălcate drepturile sale, inclusiv la o apărare eficientă şi dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al CEDO. Consideră neîntemeiate afirmaţiile instanţei referitor la faptul că nu a motivat în nici un fel cauzarea prejudiciului moral şi nu a adus nici un argument în confirmarea acestei pretenţii. Menţionează că prejudiciul moral este probat prin însuşi faptul că este invalid de gradul I, care necesită tratament permanent deoarece boala se agravează, fiind o persoană inaptă de muncă cu pierderea capacităţii de muncă de 60 %, cu o pensie minimă, neavînd nici un ajutor din partea statului, anexînd un şir de copii de pe înscrisuri, care, după recurent, nu a avut posibilitate să le anexeze anterior.

Acestea sunt: actul Ministerului Sănătăţii al RM Centrul de Medicină Preventivă raionul Ocniţa nr.343 din 24.12.2004; actul de cercetare a cazului cu suspecţie de maladie profesională din 09.12.2004; copia Concluziei consultativă al Spitalului Clinic Republican din 17.02.2006; copia îndreptării de la SA “Fertilitate” spre CMCV nr.10 din 16.05.2006, copia Extrasului din procesul-verbal de expertizare, reexpertizare; copia certificatului nr.283557; copia concluziei consultative al Spitalului Clinic Republican din 17. 01.2007; copia răspunsului Spitalului Clinic Republican nr.01-705 din 04.06.2007; copia răspunsului Consiliului Republican de expertiză medical a vitalităţii nr.B265/09 din 16.11.2009; copia referinţei din 21.08.2.2013; copia referinţei din 14.08.2013; copia cererii depusă la Procuratura Generală din 3 21.11.2008; copia răspunsului de la Procuratura Generală nr.9-20/08-4011 din 21.11.2008; copia Răspunsului de la Procuratura Generală nr.22-290/09-701 din 21.05.2010; copia cererii la Procuratura Ocniţa din 14.10.2013; copia răspunsului Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al RM nr.B-3715/13 din 31iulie 2013, Copia răspunsului Ministerului Muncii, Protecţiei Familiei al RM nr.B-2667/13 din 18.05.3013; Copia răspunsului Ministerului Muncii, Protecţiei Familiei al RM nr.B-351/11 din 11.02.2011; Copia răspunsului CNAS al RM nr.B-1144/14 din 11.06.2014;

copia răspunsului Ministerului Muncii, Protecţie Familiei al RM nr.B- 2562/14 din 05.06.2014; copia cererilor depuse la Judecătoria Ocniţa din 22.10.2009 şi din 24.05.2010. La fel, susţine că instanţele i-au încălcat prevederile art. 47 din Constituţia Republicii Moldova, prevederile art. 32 din Legea nr. 625 din 02 iulie 1991 cu privire la protecţia muncii, precum şi prevederile Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756 din 24 decembrie 1999. Chiar dacă au fost invocate prevederile acestor norme de drept întru susţinerea acţiunii, instanţele nu au dat apreciere acestora. Susţine că calculele au fost efectuate incorect, instanţele însă nu s-au referit la acest aspect.

Invocă că plata indemnizaţiilor unice persoanelor care au dreptul la aceasta o efectuează întreprinderea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru îmbolnăvirea profesională în modul stabilit de Guvernul Republicii Moldova. În cazul lipsei de la întreprindere a mijloacelor respective, plata indemnizaţiei unice se efectuează în baza hotărîrii instanţei de judecată, din contul oricărei averi sau mijloace ale întreprinderii. Litigiile privind chestiunea plătirii indemnizaţiilor unice se examinează de instanţa de judecată competentă. Însă, instanţele au ignorat prevederile art. 33 din Legea cu privire la protecţia muncii, conform cărora pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii persoanele oficiale poartă răspundere.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire depusă de Botnari Grigore neîntemeiată care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

4 La probarea circumstanţelor conform art. 449 lit. b) CPC, trebuie de avut în vedere ca circumstanţele prezentate ca fiind noi trebuie să nu fi fost cunoscute şi nici să nu fi putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării şi soluţionării pricinii civile, mijloacele de probă prin care se constată „circumstanţele nou descoperite” trebuie să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, iar revizuientul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voinţa sa, revizuientul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Verificînd temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că acestea nu sunt concludente şi rezidă din interpretarea greşită a prevederilor art. 449 lit. b) CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că circumstanţele prezentate ca temei de revizuire, nu pot fi considerate, în sensul art. 449 lit.b) CPC, ca circumstanţe esenţiale ale pricinii care nu a fost şi nu a putut fi cunoscută revizuientului , aceasta neavînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată. Or, prin înscrisurile anexate la cererea de revizuire se confirmă încă o dată pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale.

Prin urmare, aceste nu se referă la circumstanţe noi care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire.

În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuentul Botnari Grigore în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, 5 comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Botnari Grigore, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 16 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Botnari Grigore împotriva Societăţii pe Acţiuni SA „Fertilitate” cu privire la încasarea sumei de compensare a pierderii unei părţi a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă în urma afecţiunii profesionale, încasarea prejudiciului material şi moral, a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 6