2ra-2052/15 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-2052/15 prima instanţă - V. Stihii, instanţa de apel – T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc, ÎNCHEIERE 16 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mereuţă Dora, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mereuţă Dora împotriva lui Doroftei Victor privind perceperea bunului aflat în posesia nelegitimă, respectarea dreptului de vecinătate şi înlăturarea pericolului de prăbuşire, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Mereuţă Dora, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Teleneşti din 30 ianuarie 2015, c o n s t a t ă ; La 22 octombrie 2014, Mereuţă Dora s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Doroftei Victor prin care a solicitat obligarea lui Doroftei Victor să respecte dreptul de vecinătate, obligarea înlăturării pericolului de prăbuşire a casei de locuit prin defrişarea a trei arbori de nuc şi revendicarea terenului în mărime de 0,02 ha ce se află în posesia lui Doroftei Victor.

În motivarea pretenţiilor formulate a reiterat că, deţine cu drept de proprietate casa de locuit şi terenul aferent cu nr. cadastral 8917105077, cu suprafaţa de 0,085 ha amplasată în localitatea Budăi r-nul Teleneşti. Din cauza unor inundații în urma cărora casa de locuit a fost distrusă, prin dispoziţia primarului localităţii Budăi nr.02 din 03 martie 1994 i s-a alocat un lot de teren în apropierea gospodăriei sale cu scopul de a construi o altă casă. Susţine că în anul 2000 de către o Comisie a Primăriei s-a decis micşorarea terenului cu două arii a vecinului Doroftei Victor şi atribuirea acestora Dorei Mereuţă pentru necesitatea construcţiei. Fiind construită casă pe acest segment de teren vecinul său Doroftei Victor samavolnic a mutat hotarul dintre terenurile învecinate chiar lîngă pereţii casei sale, gardul fiind instalat lîngă uşa care duce la bucătărie, fapt care îi creează obstacole în folosirea bunului său.

Din cauză că între vecini deja de o îndelungată perioadă de timp relaţiile sunt ostile vecinul pe terenul aflat în litigiu a sădit copaci de nuci, care treptat îi demolează casă, provocînd crăpături ce prezintă pericol de prăbuşire a casei. Consideră că, în calitate de proprietar al bunului imobil, este în drept să exploateze terenul după necesitate, însă vecinul Doroftei Victor îi creează 1 obstacole. Prin hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 30 ianuarie 2015 s-a admis parţial acţiunea înaintată de Mereuţa Dora. S-a obligat Doroftei Victor să respecte dreptul de vecinătate a Dorei Mereuţă şi s-a interzis îngrădirea accesului în folosirea casei de locuit. S-a obligat Doroftei Victor să defrişeze trei arbori de nuc, care se află în proprietatea casei ce aparţine Dorei Mereuţă.

S-a respins cererea Dorei Mereuţă privind revendicarea terenului cu suprafaţa de 0,02 ha din terenul ce aparţine lui Doroftei Victor, din lipsă de temei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 mai 2015 s-a respins cererea de apel depusă de către Mereuţă Dora şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Teleneşti din 30 ianuarie 2015. La 25 mai 2015, Mereuţă Dora a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd casarea acestora, admiterea recursului, şi emiterea unei noi decizii prin care să fie admise integral pretenţiile înaintate de Mereuţă Dora. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţelor investite cu judecarea fondului, este contrară prevederilor legale fiind adoptată cu interpretarea eronată a circumstanţelor de fapt.

Instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a pricinii. Consideră că este lipsită de dreptul de a se folosi de terenul său care îi aparţine, din cauza obstacolelor pe care le creează vecinul său. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art.432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit avizului de recepţie (f.d.80) recurentul Mereuţă Dora a recepţionat decizia instanţei de apel, la 19 iunie 2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 24 iunie 2015, este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 2 normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Mereuţă Dora în cererea de recurs poartă caracter 3 declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Mereuţă Dora, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4