3ra-1052/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-1052/15 prima instanţă - L. Holevițcaia instanţa de apel - N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 09 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Maxim Corsacov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Corsacov împotriva Direcției pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani municipiul Chișinău, intervenient accesoriu Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 24 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Maxim Corsacov și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 octombrie 2014. c o n s t a t ă La 10 februarie 2014, Maxim Corscacov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii, Maxim Corscacov a menționat că la 27 decembrie 2013 s-a adresat cu cerere Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, solicitînd să facă cunoștință cu rezultatele examinării plîngerii sale din 13 august 2013, prin care a solicitat stabilirea faptului încălcării drepturilor copilului sau faptul de violență în familie, solicitînd expedierea materialelor autorității competente pentru protecția drepturilor copilului de a lua măsurile prevăzute de lege. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Rîșcani municipiul Chișinău din 09 septembrie 2013, a fost informat despre faptul că pe cazul dat în privința lui Denis Poperecnii a fost întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 354 Cod contravențional și pentru influența obștească în privința familiei date a fost expediată o prezentare la Consiliul pentru protecția drepturilor copilului din cadrul Preturii Rîșcani municipiul Chișinău.

1 De asemenea, a menționat că la 22 ianuarie 2014 a primit răspuns la cererea sa din 27 decembrie 2013, prin care i s-a refuzat accesul la informațiile solicitate. Consideră răspunsul ca fiind evaziv și incomplet, avînd un caracter declarativ și limitat de fraze de ordin general, deoarece nu este clar cînd Inspectoratul de Poliție Rîșcani a solicitat ca cazul să fie examinat la ședința Consiliului pentru protecția drepturilor copilului de pe lîngă Pretura Rîșcani. La fel consideră că cererea sa de a face cunoștință cu informația solicitată nu afectează viața privată a Svetlanei Ceban și Denis Poperecnii. Or, limitarea accesului la informațiile oficiale constituie o derogare de la principiul liberului acces la categoria respectivă de informații.

Maxim Corsacov solicită constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea pîrîtului de soluționa cererea din 27 decembrie 2013. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 aprilie 2014, a fost respinsă cererea Direcției pentru protecția drepturilor copilului cu privire la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Centrul Național pentru Protecția Datelor cu caracter Personal (f.d. 21). Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 aprilie 2014, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului (f.d. 22). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 octombrie 2014, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015, a fost respins apelul declarat de Maxim Corsacov și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 28 octombrie 2014. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015, a fost admisă în parte cererea lui Maxim Corsacov cu privire la corectarea erorilor admise în decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 și exclusă din conținutul deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 sintagma ”…intervenientul accesoriu Centrul Național pentru Protecția Datelor cu caracter Personal”. Cererea lui Maxim Corsacov cu privire la excluderea din decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2015 a sintagmei ”…intervenient accesoriu Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului” și transcrierea în decizie a numelui ”Ceban” ca ”Ceaban”, a fost respinsă.

La 05 iunie 2015, Maxim Corsacov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu restituirea pricinii spre rejudecare. Recurentul Maxim Corsacov, în motivarea recursului a menționat că în instanța de apel nu a fost citat în modul stabilit, astfel consideră că au fost încălcate normele de drept procedural. De asemenea, a menționat că prezenta translatorului în ședința primei instanțe a fost formală. Totodată reiterează că din materialele cauzei nu rezultă că Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului a fost atrasă în proces în calitate de co-pîrît, deoarece din încheierea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 25 aprilie 2014, ultima a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu.

2 Consideră că instanțele judecătorești au apreciat probele arbitrar, fapt ce constituie temei de casare a acestora. De asemenea, consideră că prima instanță urma să oblige intimatul de a prezenta actele în baza căruia a fost dat răspunsul contestat. Astfel, concluzionează că la emiterea hotărîrilor contestate, instanțele au aplicat eronat normele de drept materiale și procedural. Intimatul Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului a primăriei municipiului Chișinău, prin referința depusă a solicitat respingerea recursului declarat de Maxim Corsacov. La fel, a relatat că Direcția este obligată să păstreze confidențialitatea informațiilor ce conțin date cu caracter personal, iar conform prevederilor legii privind accesul la informație, datele protejate de legislația privind protecția datelor cu caracter personal, nu pot fi divulgate.

Astfel la caz, pe lîngă faptul lipsei consimțămîntului Svetlanei Ceban, cît și ulterior formularea expresă a dezacordului la dezvăluirea datelor ce o vizează, Direcția constată inexistența obligației legale de a dezvălui informația, deoarece nu este motivat interesul legitim. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 martie 2015, iar copia motivată a deciziei instanței de apel a fost recepționată de Maxim Corsacov la 29 aprilie 2015 (f.d. 131). Astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 05 iunie 2015, în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 3 Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Maxim Corsacov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa, ne fiind citat despre data, ora și locul ședinței de judecată. Contrar celor invocate de recurent, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele.

În instanța de apel, ședința de judecată a fost numită pentru data de 10 februarie 2015 (f.d. 86), recurentul fiind înștiințat prin aviz de primire despre data, ora și locul ședinței de judecată (f.d. 89). La 05 februarie 2015, Maxim Corsacov a depus în instanța de apel cerere privind amînarea ședinței instanței de apel (f.d. 90), examinarea cererii de apel fiind amînată pentru data de 24 martie 2015. La 16 februarie 2015, instanța de apel a expediat în adresa lui Maxim Corsacov înștiințarea referitor la faptul că examinarea cererii de apel va avea loc pe data de 24 martie 2015 (f.d. 108). Totodată, materialele cauzei denotă că la 19 martie 2015, Maxim Corsacov a depus cerere scrisă, prin care a solicitat acordul de a face cunoștință cu materialele cauzei (f.d.

109). Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurentul a cunoscut cu certitudine despre ședința de judecată a instanței de apel din 24 martie 2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al 4 Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maxim Corsacov ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Maxim Corsacov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5