3ra-906/15 — Cu privire la contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-906/15 prima instanţă: L. Holevițcaia instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A.Minciuna DECIZIE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas, Tamara Chișca-Doneva Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de XXX împotriva Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului, cu participarea intervenienţilor accesorii: YYY, Cojocaru Maria, Cojocaru Alexandru privind contestarea deciziei Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului cu privire la stabilirea ordinii de comunicare cu copilul, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, fiind menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 noiembrie 2014. a c o n s t a t a t: La data de 05 iulie 2003 XXX s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului (în continuare D.M.P.D.C.), intervenient accesoriu YYY, solicitînd anularea deciziei D.M.P.D.C. nr. 20/4 din 27 iunie 2013, cu privire la stabilirea graficului de întrevedere a mamei YYY și a buneilor materni cu fiica/nepoata minoră ZZZ, născută la 03 septembrie 2007, precum și emiterea unei hotărîri prin care să fie stabilită ordinea de comunicare a mamei YYY și a buneilor materni cu fiica/nepoata minoră ZZZ, născută la 03 septembrie 2007, după cum urmează: I și III zi de vineri din lună de la orele 18. 00-20.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00; II și IV zi de sîmbătă din lună de la orelele 17.00-19.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00, numai în prezența tatălui, XXX.

1 În argumentarea acţiunii, reclamantul a invocat, că prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 25 aprilie 2013, căsătoria înregistrată la 21 octombrie 2006, la OSC mun. Chișinău cu nr. de înregistrare 1388 între XXX și YYY a fost desfăcută. S-a stabilit domiciul copilului minor ZZZ, născută la 03 septembrie 2007, pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 10 ani, cu tatăl XXX, mama YYY, avînd drepturi și obligații egale în educația și întreținerea copilului. S-a respins ca neîntemeiată cererea lui XXX despre considerarea ca neîntemeiat refuzul YYY privind plecarea fiicei minore peste hotarele țării, fără acordul mamei. Cererea YYY împotriva lui XXX despre stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea pensiei alimentare în mărime fixă de 1692 lei și recunoașterea după mamă a dreptului de a însoți copilul minor peste hotarele țării pentru studii, odihnă și sănătate, fără acodul tatălui s-a respins ca neîntemeiată.

A mai indicat, reclamantul că în vara anului 2012, YYY s-a adresat cu o cerere către D.P.D.C. sector Ciocana privind stabilirea graficului de întrevedere cu copilul ZZZ, şi care conform deciziei nr.35/1 din 20 septembrie 2012 a stabilit următorul grafic de întrevedere a mamei YYY cu copilul minor ZZZ: I şi III zi de vineri din lună de la orele 17.30 - 20.00, II și IV zi de duminică din lună de la orele 10.00 - 13.00, II şi IV zi de sîmbătă din lună de la orele 16.30-19.30, II şi IV zi de duminică din lună de la orele 10.00-14.00. Comunică că, din luna septembrie 2012 a respectat acest grafic, careva împiedimente din partea reclamantului nu au fost stabilite. Nefiind de acord cu graficul de întrevedere întocmit, YYY, împreună cu buneii materni au contestat graficul respectiv către Direcția municipală pentru protecţia drepturilor copilului, care prin decizia D.M.P.D.C.

nr.20/4 din 27 iunie 2013 ”cu privire la stabilirea graficului de întrevedere a mamei YYY și a buneilor materni cu fiica/nepoata minoră ZZZ”, anulează decizia Comisiei D.P.D.C. sector Ciocana nr.35/1 din 20 septembrie 2012 și decizia Comisiei D.P.D.C. sector Ciocana nr.12/1 din 21 martie 2013 privind graficele de întrevederi a copilului ZZZ cu mama și buneii materni, stabilind un alt grafic: în I-a şi a III-a zi de vineri din lună, buneii materni vor lua copilul de la grădiniţa de copii/domiciliul tatălui, la ora 17.30 şi-l vor aduce înapoi la domiciliul tatălui, duminică, la ora 18.00.

Afirmă reclamantul, că avînd în vedere că mama YYY, a fost diagnosticată cu boală psihică ca schizofrenie catatonică şi în perioada de criză ale bolii devine periculoasă, nu îşi poate controla şi stăpîni emoţiile, poate lăsa copilul fără supraveghere, ea plecînd în direcţii necunoscute atît în ţară, cît peste hotare, stabilirea unui grafic de întrevedere a mamei cu copilul de una singura îi provoacă reclamantului sentimentul de frică, mai ales pe timp de noapte, cu atît mai mult că starea de criză este imprevizibilă, poate surveni oricînd. Din aceste considerente, solicită ca graficul intrevederilor să fie stabilit în prezenţa tatălului XXX, iar oferirea posibilităţilor de întrevedere a copilului cu buneii materni, fără prezenţa tatălului, prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea copilului.

La data de 09 iulie 2013 avocatul reclamantului Mîrza Daniela, împuternicită prin mandat avocațial seria MA nr. 0202403 din 05 iulie 2013 2 (f.d.2) a depus o cerere de completare a cerințelor, solicitînd admiterea acțiunii, emiterea unei încheieri prin care să nu fie dat curs cererii de chemare în judecată, pînă la expirarea termenului cererii prealabile de 30 zile (f.d.27). Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 iulie 2013 au fost aplicate măsuri de asigurare a acțiuni, prin suspendarea deciziei D.M.P.D.C. nr. 20/4 din 27 iunie 2013, cu privire la stabilirea graficului de întrevedere a mamei YYY și a buneilor materni cu fiica/nepoata minoră ZZZ, născută la 03 septembrie 2007, pînă la soluționarea cauzei în fond (f.d.27).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău au fost admise recursurile declarate de reprezentantul recurentei, avocatul Doina Ioana Străisteanu și Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, s-a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 iulie 2013, pronunțînd o nouă hotărîre prin care au respins ca nefondată cererea de suspendare a deciziei D.M.P.D.C. (f.d.79-82). Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul Bunescu Adrian, fiind reprezentat de avocatul Irina Burac-Mihalachi (mandat seria MA nr. 0323519 din 20 septembrie 2013) a depus un supliment la cererea de chemare în judecată, avînd aceleași cerințe (f.d.135-138). Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 martie 2014 a fost admisă cererea reprezentantului pîrîtului, fiind atras în proces în calitate de intervenient accesorii de partea pîrîtului - Cojocaru Maria și Cojocaru Alexandru (f.d.159).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 noiembrie 2014 a fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului nr.20/4 din 27 iunie 2013; s-a stabilit următorul grafic de comunicare a mamei YYY și a buneilor materni cu copilul minor ZZZ: I și III zi de vineri din lună de la orele 18.00-20.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00; II și IV zi de sîmbătă din lună de la orelele 17.00-19.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00. Întrevederile urmînd să aibă loc în prezența tatălui, XXX(f.d.203, 207-231). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015 a fost respins apelul declarat de Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, fiind menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 noiembrie 2014 (f.d.240-246). La data de 08 mai 2015 Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015, solcitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată. În motivarea recursului D.M.P.D.C. a indicat că, instanța a aplicat eronat normele de drept material și procedural, nefiind aplicată legea pe care trebuia s-o aplice, cauza fiind examinată în absența reprezentantului apelantului. A invocat că, Curtea de Apel mun. Chișinău a trecut cu vederea asupra faptului, că intimatul XXXnu a respectat termenele stabilite de Legea 3 contenciosului administrativ de adresare în judecată.

Instanța de judecată a neglijat acest fapt, tolerînd un viciu de procedură. Cu privire la legalitatea deciziei contestate, s-a invocat în cererea de recurs, că graficul de întrevederi recomandat prin decizia nr. 20/4 din 27 iunie 2013, ar putea servi drept sursă prin care copilul să poată beneficia de apropriere fizică și sufletească cu mama, și în același timp, prin acordarea posiblității buneilor de a lua copilul de la domiciliul tatălui, ulterior să-l întoarcă înapoi acestuia, copilul ar putea fi protejat de orice eventuală agravare a stării sănătății mamei sale YYY. A invocat recurentul, că la adoptarea deciziei s-a ținut cont de prevederile art.5 din Legea privind sănătatea mentală nr.1402 din 16 decembrie 1997, care specifică că persoanele suferinde de tulburări psihice beneficiază de toate drepturile și libertățile cetățenilor prevăzute de Constituție și de alte legi.

Limitarea drepturilor și libertăților din cauza tulburărilor psihice se face numai în cazurile prevăzute de prezenta lege și de alte acte normative. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Conform scrisorii de înștiințare anexată la materialele dosarului rezultă că, copia deciziei instanţei de apel din 11 martie 2015 a fost expediată în adresa participanților la 20 martie 2015 (f.d.246), însă nu există dovadă de recepţionare, motiv pentru care instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 08 mai 2015, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen.

La 22 mai 2015 în adresa lui XXX, intervenienților accesori YYY, Cojocaru Maria, Cojocaru Alexandru a fost expediată copia recursului declarat de către Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. Intervenienții accesorii YYY, Cojocaru Maria, Cojocaru Alexandru nu şi-au valorificat dreptul procedural respectiv şi nu au depus referinţă în termenul stabilit, examinarea recursului fiind decisă în lipsa acestora. La data de 17 iunie 2015, avocatul Irina Burac-Mihalachi, în interesele intimatului XXX, a depus referință. A menționat că, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 05 noiembrie 2014 și decizia Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015 sunt întemeiate, legale, emise în deplină concordanță cu normele legislației civile aplicabile litigiului dedus judecății și cu respectarea normelor procedurale civile și care urmează a fi menținute în vigoare, cu respingerea ca fiind neîntemeiat recursul declarat de Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în teremenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. 4 Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 iunie 2015 recursul a fost declarat admisibil. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 11 martie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Cu referire la cele invocate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele. Actele cauzei atestă, că prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 25 aprilie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2013 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, căsătoria înregistrată la 21 octombrie 2006, la OSC mun.Chișinău cu nr. de înregistrare 1388 între XXX și YYY a fost desfăcută.

S-a stabilit domiciul copilului minor ZZZ, născută la 03 septembrie 2007, pînă la atingerea de către copil a vîrstei de 10 ani, cu tatăl XXX, mama YYY, avînd drepturi și obligații egale în educația și întreținerea copilului. Prin decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate a D.P.C.P. sector Ciocana nr.35/1 din 20 septembrie 2012 ”Cu privire la stabilirea graficului de întrevederi cu copilul ZZZ, născută la 03 septembrie 2007”, examinînd demersul YYY, a fost stabilit următorul grafic: I și III zi de vineri din lună de la orele 17.30 - 20.00; I și III zi de duminică din lună de la orele 10.00 -13.00; II și IV zi de sîmbătă din lună de la orelele 16.30 - 19.30; II și IV zi de duminică din lună de la orele 10.00 - 14.00.

S-a stabilit că întrevederile vor avea loc în prezența tatălui copilului (f.d.12). Prin decizia Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate a D.P.C.P. sector Ciocana nr. 12/1 din 21 septembrie 2013 ”Cu privire la stabilirea graficului de întrevederi a copilului ZZZ, născută la 03 septembrie 2007 cu buneii materni”, examinînd demersul lui Cojocaru Alexandru și Cojocaru Maria, a fost stabilit următorul grafic: I și III zi de vineri din lună de la orele 17.30 - 20.00; I și III zi de duminică din lună de la orele 10.00 - 13.00; II și IV zi de sîmbătă din lună de la orelele 16.30 - 19.30; II și IV zi de duminică din lună de la orele 10.00 -14.00. S-a stabilit că întrevederile vor avea loc în prezența tatălui copilului (f.d.14).

Prin decizia D.M.P.D.C. nr. 20/4 din 27 iunie 2013 ”Cu privire la stabilirea graficului de întrevedere a mamei YYY și a buneilor materni cu fiica/nepoata minoră ZZZ”, examinînd demersurile mamei copilului și a buneilor materni, s-a anulat decizia Comisiei D.P.D.C. sector Ciocana nr.35/1 din 20 septembrie 2012 și decizia Comisiei D.P.D.C. sector Ciocana nr.12/1 din 21 martie 2013 privind 5 graficele de întrevederi a copilului ZZZ cu mama și buneii materni, stabilind un alt grafic: în I-a şi a III-a zi de vineri din lună, buneii materni vor lua copilul de la grădiniţa de copii/domiciliul tatălui, la ora 17.30 şi-l vor aduce înapoi la domiciliul tatălui, duminică, la ora 18.00 (f.d.13). Nefiind de acord cu decizia adoptată, XXX a depus la data de 05 iulie 2013 acțiune în instanța de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 05 noiembrie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2015, a fost admisă cererea de chemare în judecată. S-a anulat decizia Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului nr.20/4 din 27 iunie 2013; s-a stabilit următorul grafic de comunicare a mamei YYY și a buneilor materni cu copilul minor ZZZ: I și III zi de vineri din lună de la orele 18 00-20.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00; II și IV zi de sîmbătă din lună de la orelele 17.00-19.00; II și IV zi de duminică din lună de la orele 11.00-13.00. Întrevederile urmînd să aibă loc în prezența tatălui, XXX.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. Verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că, contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii şi cadrului legal, fără a verifica corectitudinea aplicării la caz de către prima instanţă a prevederilor ce guvernează raportul juridic apărut în speţă, prin prisma căror urma a fi stabilită respectarea procedurii şi temeinicia acţiunii formulate de recurent. În conformitate cu art. 64 alin. (2) Codul Familiei al RM, părinţii au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteşti de către părintele care locuieşte separat de copil.

Litigiile apărute se soluţionează de către autoritatea tutelară, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă. În conformitate cu art. 14 alin. (1,2) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiţionarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior dacă legislaţia nu prevede altfel.

6 În conformitate cu art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmînd a fi comunicată de îndată petiţionarului dacă legislaţia nu prevede altfel, iar conform art. 17 alin. (1) lit.a) din legea menționată supra, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la, data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia.

În conformitate cu hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.10 din 30 octombrie 2009 ”Cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios administrativ a unor prevederi ale legii contenciosului administrativ”, se menționează că, litigiile legate de exercitarea drepturilor părinteşti în cazul în care părinţii locuiesc separat se soluţionează de către autoritatea tutelară, iar decizia acesteia poate fi contestată în instanţă de contencios administrativ. În cazul în care decizia autorităţii tutelare nu se execută de către părintele la care se află copilul la întreţinere, celălalt părinte este în drept să înainteze în instanţă de drept comun o acţiune privind transmiterea copilului la întreţinerea sa sau de altă natură”.

În speță, obiectul prezentului litigiu este graficul de întrevederi copil-mamă, buneii materni, stabilit prin decizia nr. 20/4 din 27 iunie 2013 a Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificulatate din cadrul D.M.P.D.C. Decizia nominalizată a fost contestată la data de 05 iulie 2013 cu acțiune la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău de către tatăl copilului, XXX(f.d.3-5). Tot în aceeași zi, la data de 05 iulie 2013, XXX a depus în adresa Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului o cerere prealabilă, cu solicitarea de a anula decizia nr. 20/4 din 27 iunie 2013 a Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate din cadrul D.M.P.D.C. și stabilirea unui nou grafic de întrevederi (f.d.6).

La data de 09 iulie 2013 avocatul reclamantului Mîrza Daniela, împuternicită prin mandat avocațial seria MA nr. 0202403 din 05 iulie 2013 (f.d.2) a depus o cerere de completare a cerințelor, solicitînd admiterea acțiunii, emiterea unei încheieri, prin care să nu fie dat curs cererii de chemare în judecată, pînă la expirarea termenului cererii prealabile de 30 zile, menționînd faptul că s-a depus concomitent cerere prealabilă și cerere de chemare în judecată, pentru a nu prejudicia interesele copilului (f.d.27). Prin răspunsul Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului nr. B-942/13 din 11 iulie 2013 a fost comunicat că, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, luîndu-se în considerație interesele prioritare ale copilului ZZZ (f.d.32).

Se observă în speță, că instanța de fond, motivînd argumentul invocat de pîrît D.M.P.D.C. cu privire la nerespectarea procedurii prealabile de către XXX, a argumentat că, prima decizie emisă de autorități în privința întrevederilor mamei cu copilul minor ZZZ, era decizia emisă de Comisia D.P.D.C. sector Ciocana din 20 septembrie 2012, care fiind contestată a fost anulată de Comisia 7 D.M.P.D.C. și emisă o nouă decizie, iar reclamantul nefiind de acord cu această decizie este în drept s-o atace direct în instanța de judecată, deoarece pe cale de depunere a cererii prealabile deja s-a anulat decizia D.P.D.C. sector Ciocana și s- a emis decizia D.M.P.D.C. care este contestată în judecată.

Analizînd circumstanțele cauzei, raportate la legislația în vigoare, Colegiul civil, comercial și de contencios lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată nu au verificat cu certitudine dacă a fost sau nu respectată procedura prealabilă, din hotărârea primei instanţe acest fapt nu a fost stabilit cu certitudine, pe când aspectul dat se impune a fi stabilit, întru respectarea normelor de rigoare, dat fiind faptul că procedura prealabilă, în sensul legii enunţate, este o fază obligatorie a procedurii de examinare a litigiilor de această categorie, nerespectarea cărei impune aplicarea măsurilor statuate la Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. Prin prisma dispozițiilor citate, în coroborare cu prevederile art. 241 alin. (5) Codul de procedură civilă, instanța de judecată alături de constatarea tuturor circumstanțelor ce au importanță pentru examinarea pricinii urma să concretizeze obiectul litigiului, să stabilească normele de drept material, care au servit drept temei pentru soluția adoptată.

În cauza W. împotriva Regatului Unit (cererea din 8 iulie 1987, pct. 59, 62-63 seria A nr.121), Curtea reaminteşte principiile care decurg din jurisprudenţa sa constantă, conform cărora, pentru un părinte şi copilul său, a fi împreună constituie un element esenţial al vieţii de familie. În ceea ce privește natura și anvergura măsurilor care trebuie întreprinse de autorități, Curtea reamintește, în egală măsură, că acestea depind de circumstanțele fiecărei cauze, iar opiniile și interesele părinților se numără în mod necesar printre elementele de care trebuie să țină seama autoritatea responsabilă pentru pronunțarea deciziilor sale care privesc un copil pe care îl asistă.

Procesul decizional trebuie, prin urmare, să poată garanta că aceste elemente vor fi luate în considerate În plus, chiar dacă comportamentul și cooperarea persoanelor implicate este întotdeauna un factor important, lipsa de cooperare dintre părinții divorțați nu poate exonera autoritățile competente de obligația de a întreprinde toate măsurile adecvate pentru a asigura menținerea legăturii de familie (Reigado Ramos c. Portugaliei, nr.73229/01, §55, 22 noiembrie 2005; Tocarenco c. Moldovei, nr.769/13, §56, 04 februarie 2015). Cu atît mai mult, în cazul persoanelor vulnerabile, din care fac parte persoanele cu handicap, autoritățile trebuie să dea dovadă de o atenție deosebită și să le asigure o protecție sporită, datorită faptului că posibilitatea sau dorința acestora de a se plînge sunt adesea diminuate (M.B.

c. României, nr. 43982/06, pct. 52, 3 noiembrie 2011; B. c. României, nr. 1285/03, pct. 85, 19 februarie 2013). 8 Revenind la circumstanțele prezentei cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiței reține, că unul dintre argumentele decisive care au motivat instanțele de judecată de a admite acțiunea reclamantului XXX cu privire la anularea graficului de întrevederi copil-mamă, buneii materni, stabilit prin decizia nr. 20/4 din 27 iunie 2013 a Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificulatate din cadrul D.M.P.D.C., a constituit faptul, după cum însăși instanțele au constatat, că deja la finalizarea examinării cauzei, mama YYY este din nou internată în Spitalul de psihiatrie, iar raportul de muncă cu angajatorul ÎM ”Romstal Trade” SRL a încetat, iar reprezentantul D.M.P.D.C.

nu deține careva informații și nu există în cadrul Direcției modalități de monitorizare ulterioară, după emiterea deciziei, a cazului respectiv (f.d.230, 244). Colegiul lărgit constată că, la materialele cauzei nu sunt probe pertinente și admisibile, în sensul prevederilor art. 118 Codul de procedură civilă, care ar proba că YYY, atunci cînd se examina prezentul litigiu, atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel, a fost internată într-o instituție de psihiatrie și pentru care perioadă, inclusiv și că raportul de muncă cu angajatorul ÎM ”Romstal Trade” SRL a încetat.

Potrivit jurisprudenţei Curții Europe a Drepturilor Omului, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărîri asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi, argumentelor invocate de către părţi întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999). Prin urmare, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze soluţiile şi concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns special în hotărîre.

În cazul în care instanţa de judecată se abţine de a da un răspuns special şi explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părţii care a formulat-o posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel și de a restitui pricina spre rejudecare, în ordine de apel în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, 9 Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău din 11 martie 2015, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de XXX împotriva Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului, cu participarea intervenienţilor accesorii: YYY, Cojocaru Maria, Cojocaru Alexandru privind contestarea deciziei Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului cu privire la stabilirea ordinii de comunicare cu copilul, cu restituirea pricinii la rejudecare, în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Tamara Chișca-Doneva Galina Stratulat Dumitru Mardari 10