2ra-1267/15 — Repararea prejudiciului

prima instanță D. Chistol dosarul nr. 2ra-1267/15 instanța de apel I. Cimpoi V. Pruteanu A. Minciuna DECIZIE 09 septembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ana Sîtnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Sîtnic împotriva lui Gavril Coloraș cu privire la repararea prejudiciului material şi moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat Ana Sîtnic și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 17 iulie 2014, c o n s t a t ă: La 20 martie 2009, Ana Sîtnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gavril Coloraş cu privire la repararea prejudiciului material şi moral și demolarea construcției.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în anul 2003 Gavril Coloraş a primit de la Primăria mun. Chişinău certificatul de urbanism nr.3429i din 05 noiembrie 2003 şi în 2004, autorizația de construcție nr.228 cu privire la efectuarea reconstrucției imobilului situat mun. Chişinău, str. M. Kogălniceanu, 31 ap. nr.8. Documentația de proiect a fost elaborată de SRL „Anastasia-95”. În legătură cu acest fapt, Gavril Coloraş a obținut acordul vecinului Vitalie Bordeniuc, care locuiește în apartamentul nr.8A (9) din str. M. Kogălniceanu, 31. Astfel, primind certificatul de urbanism şi autorizația de construcție, având acordul unui dintre vecini, pârâtul a început lucrările de reconstrucție a imobilului.

Susține că contrar prevederilor Constituției, construcția executată, sau altfel spus lucrările de reconstrucție a imobilului, afectează grav drepturile coproprietarilor și a vecinilor din apartamente nr.7 şi 9 din str. M. Kogălniceanu, 31, în mare parte a reclamantei. Şi anume, extinderea construcției a cuprins anexa, teren liber, încăperile a două șure existente, construind două niveluri şi mansardă.

Construcția a fost executată fără acordul proprietarului locuinței nr. 7, prin ce au fost încălcate prevederilor art.10 al Legii cu privire la condominiu în fondul locativ nr.913-XIV din 30 martie 2000. 1 Indică că în scrisoarea Ministerului Construcțiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. C-290/08A din 10 iulie 2008, este menționat că studiind demersul reclamantului cu ieșirea la fața locului a fost stabilit că: distanța între pereții locuințelor nr.7 şi 8 (recent reconstruit) este de cca 3-5cm, ceea ce nu se admite, completamente a fost închis accesul proprietarului locuinței nr. 7 la posibilitatea de executarea reparației/reconstrucției peretelui portant al spațiului locativ ce-i aparține. Peretele este construit cu pereții din lut cu paie, ceea ce comparative cu alte materiale de construcții necesită reparație periodică.

Din cauza că distanța dintre peretele construit al ap.8 şi cel existent al ap.7 practic lipsește, peretele din lut chiar şi la momentul controlului era umed, deoarece în apartament se simțea miros de umezeală, dat fiind faptul că în urma precipitațiilor atmosferice peretele se umezește, dar posibilitatea să fie uscat de soare, vânt etc. lipsește. Afirmă reclamanta că prin valorificarea construcției date au fost încălcate şi prevederile art.389 Codul civil. La fel, susține că deoarece distanța dintre pereții locuințelor 7 şi 8 este de cca 3-5 cm, în timpul precipitațiilor atmosferice se umezește peretele, care este construit din cărămizi din lut, lut şi paie și necesită o reparație capitală. Cu atât mai mult că este perete de rezistență a apartamentului nr.7.

Totodată, menționează că din cauza umidității peretelui din apartament, au avut de suferit şi suferă până în prezent copiii și membrii familiei, iar starea lor de sănătate s-a agravat. Mai indică că cu privire la aceste împrejurări, care au început din anul 2004 și durează până în prezent, s-a adresat în toate organele de stat competente. Astfel, conform răspunsului nr.263-c din 12 octombrie 2004 a Inspecției de Stat în Construcții s-a constatat că Certificatul de urbanism a fost eliberat în lipsa acordului proprietarului apartamentului nr. 7, vecin cu apartamentul nr.8. S-a constatat că la obiect lipsește cartea tehnică, se utilizează materiale de construcție la care lipsește certificatul de conformitate şi nu sunt încercate cu lucrări de laborator.

La fel, în scrisoarea nr. C-308/08 din 12 august 2008 Ministerul construcției şi dezvoltării Teritoriului au menționat că prin ordinul nr. 113 din 06 iunie 2008 au abrogat p.8 „Concluzia de Stat în Construcții” al procesului-verbal de recepție finală a apartamentului nr.8 din str. M. Kogălniceanu, 31 reconstruit, anexa lit.V3, terasa lit. V şi mansarda. Astfel,consideră reclamanta că pârâtul i-a încălcat dreptul de proprietate asupra imobilului, a cauzat prejudicii considerabile imobilului, care necesită executarea unei reparații capitale considerabile, a încălcat prevederile legislației cu privire la dreptul de vecinătate.

Prin urmare, solicită Ana Sîtnic repararea prejudiciului material cauzat şi anume costul reparațiilor peretelui de rezistență a apartamentului nr.7, care va fi stabilit prin efectuarea unei expertize speciale, repararea prejudiciului moral în sumă de 2000000 lei şi obligarea lui Gavril Coloraş de a demola construcția executată care depășește parametrii stabiliți şi care atentează asupra imobilului locuința nr.7 din str. M. Kogălniceanu, 31 mun. Chişinău. La 24 noiembrie 2009, Ana Sîtnic a depus o cerere de completare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat demolarea anexei lit. „V3”, terasa lit. „V”și mansarda apartamentului nr. 8 din str. Kogălniceanu 31, mun. Chişinău. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 22 februarie 2010 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2010 a fost admis apelul declarat de către Ana Sîtnic, casată hotărârea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare în prima instanță. Pe parcursul examinării cauzei, în ședința de judecată reclamanta a depus cerere de concretizare a acțiunii prin care a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 313050 lei, prejudiciului moral în sumă de 200000 lei şi a cheltuielilor de judecată (f.d. 43, vol. II).

În motivarea cererii a invocat faptul că potrivit raportului de expertiză nr. BB007199 din 20 iunie 2012 efectuată de către Centrul Național de Expertize Judiciare cu certitudine s-a constatat că: cauza înrăutățirii stării tehnice apartamentului nr.7 sunt lucrările de reconstruire a apartamentului nr. 8, iar volumul şi costul lucrărilor necesare pentru înlăturarea influenței negative asupra apartamentului nr. 7 este posibil de determinat numai în baza documentației de proiect nou, inclusiv capitolul „deviz”. Astfel, la 11 iunie 2014 între Ana Sîtnic (client) şi SRL „Planta” (antreprenor) a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 21-B/14, obligația antreprenorului fiind restabilirea totală a încăperii situate în mun.

Chişinău, str. Kogălniceanu 3, ap. nr. 7, iar potrivit anexei nr. 1 al contractului sus menționat prețul lucrărilor este de 313050 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 iulie 2014 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat Ana Sîtnic și menținută hotărârea primei instanțe. La 27 martie 2015, Ana Sîtnic a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, recurenta a exprimat dezacordul cu hotărârile judecătorești, considerându-le ilegale, neîntemeiate și emise cu încălcarea normelor de drept material și aprecierea arbitrară a probelor.

Indică că atît prima instanţă cît şi instanţa de ape nu au luat în consideraţie faptul că prin răspunsul nr. 263-c din 12 octombrie 2004 a Inspecţiei de Stat în Construcţii s-a constatat că certificatul de urbanism a fost eliberat în lipsa acordului proprietarului nr. 7 adică fără acordul recurentului. La fel, instanţele nu au ţinut cont că intimatul nu a obţinut acord de construcţie-reconstrucţie cu extindere nici de la celălalt vecin proprietarul ap. nr. 8 în hotarele pe care acesta le avea, dar nu şi pentru extindere din contul surelor, una din care îi aparţine. Totodată inspecţia de stat în construcţii a constatat că la obiect lipsea cartea tehnică, se utilizau materiale de construcţie la care lipsea certificatul de conformitate şi nu erau încercate cu lucrări de laborator.

Susţine că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel au încălcat normele de drept material şi procedural, şi anume prevederile art. 10 al Legii cu privire la condominiu în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000 şi pct. 20 al Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, art. 14, art. 1422 alin. (1) şi (2) Codul civil, precum şi art. 130 CPC. 3 La 25 mai 2015 Gavril Coloraş a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chişinău la 06 februarie 2015 a expediat părţilor, inclusiv recurentei copia deciziei redactate, iar la 27 martie 2015, adică în termenul prevăzut de lege, recurenta Ana Sîtnic a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 15 octombrie 2014 a considerat recursurile admisibile şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

Pe parcursul judecării pricinii s-a stabilit că Ana Sîtnic s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva lui Gavril Coloraş cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 313050 lei şi moral în mărime de 200000 lei cauzat prin reconstrucţia apartamentului învecinat. Fiind investită cu judecarea pricinii în fond, prima instanţă a concluzionat asupra netemeiniciei acţiunii, respingînd-o ca fiind neîntemeiată cu motivarea că pe parcursul examinării pricinii nu au fost prezentate probe care să argumenteze suma cerută în calitate de prejudiciu material, iar devizul de cheltuieli prezentat nu este efectuat în corespundere cu exigenţele legale, în baza unui proiect elaborat, în baza unei expertize tehnice efectuate de persoane licenţiate şi setului de documente eliberate de organele abilitate.

Instanţa de apel a fost de acord cu soluţia pronunţată de prima instanţă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă a examinat litigiul cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural. Din actele pricinii s-a stabilit cu certitudine faptul că Ana Sîtnic este proprietara imobilului nr. 7 de pe str. M. Cogîlniceanu 31, mun. Chişinău în baza contractului de vînzare-cumpărare din 21 decembrie 2004. În anul 2003, intimatul Gavril Coloraş a primit de la Primăria mun. Chişinău certificatul de urbanism nr.3429i din 05 noiembrie 2003 şi în 2004, autorizaţia de construcţie nr.228 cu privire la efectuarea reconstrucţiei a imobilului situat mun.

Chişinău, str. M. Cogălniceanu, 31 apartamentul nr.8. Astfel, primind certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, intimatul a început lucrări de reconstrucţie a imobilului situat mun. Chişinău, str. M. Cogălniceanu 31, apartamentul nr.8. Astfel după cum s-a stabilit în cadrul examinării pricinii în prima instanţă şi instanţa de apel reconstrucţia apartamentului nr.8 a fost efectuată în strictă concordanţă cu legislaţia în vigoare şi normele existente în construcţii. Conform certificatului de urbanism nr.3429 din 05 noiembrie 2003 Gavril Coloraş (proprietarul ap.8 ) a primit permisiunea de a întocmi documentaţia de proiect pentru reconstrucţia apartamentului nr.8 cu extinderea lui din contul demolării şurilor nr.2 şi nr.12 cu ridicarea nivelului de mansardă şi amenajarea unei intrări din str. Armenească.

Au 4 fost apreciate hotarele terenului pentru reconstrucţie cu planul de încadrare în teritoriu cu ridicarea topografică, anexate la certificatul de urbanism, a fost achitat costul rezidual al şurilor nr.2 şi nr.12 deţinute de către ÎM „Direcţia locuinţe”. Proiectul a fost elaborat de SRL „Anastasia-95”. Lucrările de construcţie au fost executate în conformitate cu Autorizaţia de construcţie nr.228 din 04 august 2004 sub supravegherea Inspecţiei de Stat în Construcţii şi proiectantului. La toate etapele de construcţie au fost efectuate controale. Conform proceselor verbale de verificare a calităţii lucrărilor în faze determinate nr.01 din 07 august 2004 a fost verificată calitatea lucrărilor de săpare a pămîntului sub fundaţiile casei, nr.02 din 09 august 2004 - lucrările de armare a tălpilor coloanelor, ramelor subsolului (fundaţiilor şi pereţilor subsolului cu planşeu ), nr.03 din 28.09.2004 - lucrările de armare a planşeului.

În toate cazurile n-au fost depistate careva abateri, a fost permisă executarea de mai departe a lucrărilor. La fiecare etapă a fost coordonată executarea lucrărilor cu organele abilitate de stat. Coloraş Gavril conformîndu-se cerinţelor impuse de specialişti, care prin atribuţiunile lor de serviciu poartă şi responsabilitatea pentru lucrările efectuate sub controlul lor. La 01 iulie 2008 obiectul a fost recepţionat conform procesului-verbal de recepţie finală nr.553-i, deci comisia compusă din specialişti au considerat reconstrucţia efectuată cu respectarea tuturor exigenţelor legale, regulamentului de urbanism, cum prevede art.389 alin.(1) Codul civil. De asemenea, autorul proiectului a întocmit un aviz prin care a confirmat, că lucrările de construcţie s-au efectuat conform proiectului.

La fel, instanţa de recurs conchide că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel a stabilit că nu au fost încălcate nici prevederile din capitolul V Titlul III Cartea II ale Codului civil, dreptul de vecinătate, nu poate fi imputată intimatului încălcarea art.377, 378, 386 Codul civil în condiţiile cînd reconstrucţia imobilului a fost efectuată cu respectarea tuturor exigenţelor legale în construcţii şi prevederilor art.389 alin.(1) Codul civil. Acoperişul apartamentului reconstruit cu respectarea normelor în construcţii, nu provoacă scurgerea precipitaţiilor naturale pe proprietatea vecinului.

Peretele de lîngă apartamentul nr.7 a fost ridicat conform proiectului, normelor antiseismice şi altor norme în construcţii, respectînd o distanţă antiseismică de circa 15 cm ( nu 3-5 cm cum afirmă apelanta) acest interval este acoperit de asupra ermetic cu tablă, în partea din faţă tencuit, în partea din curte acoperit astfel încît dă posibilitatea de aerisire, în aşa fel nu poate fi vorba de umezire a peretelui vecinului, din contra el este protejat de umiditate. Nu există nici un temei pentru a presupune, că construcţia lui Gavril Coloraş afectează cumva structura de rezistenţă a apartamentului nr.7. Aceleaşi concluzii au fost expuse de către Inspecţia de Stat în Construcţii în scrisoarea adresată Procuraturii mun.

Chişinău nr 211/1-4 din 12 aprilie 2006 şi în răspunsul Direcţiei Controlul Regimului Urban adresat lui G. Dorici 52/024 din 07 octombrie 2004. La fel, instanţa de recurs reţine că nici un act juridic care atestă legalitatea proiectării reconstrucţiei, începutul ei, derularea ei, recepţionarea lucrărilor nu a fost anulat, deşi Ana Sîtnic a contestat în instanţa de contencios administrativ certificatul de urbanism nr.3429i din 05 noiembrie 2003 şi autorizaţia de construcţie nr. 228 din 04 august 2004, însă cererea recurentei Ana Sîtnic a fost scoasă de pe rol prin 5 încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 mai 2011, care a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 septembrie 2011 (f.d.195-197).

În conformitate cu art. 158 alin. (4) CPC, raportul de expertiză este examinat în şedinţă de judecată şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe. În acest sens, instanţa de recurs mai reţine că instanţele de judecată au dat o apreciere corectă raporturilor de expertiză nr. 1996 din 21 august 2009 şi nr.763 din 02 mai 2013, declaraţiile expertului şi scrisorii Inspecţiei de Stat în Construcţii adresată Procuraturii mun. Chişinău nr. 211/1-4 din 12 aprilie 2006 şi în răspunsul Direcţiei Controlul Regimului Urban adresat lui G. Dorici nr. 52/024 din 07 octombrie 2004, Serviciul de Stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor a Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al RM prin scrisoarea sa nr. 08 - 298/T din 19 noiembrie 2009 confirmă, că casa nr.8 a fost proiectată şi executată în baza certificatului de urbanism documentaţiei de proiect şi autorizaţiei de construire.

Construcţia este recepţionată de comisia constituită de Primăria mun. Chişinău, care a verificat respectarea legislaţiei, proiectului şi normelor la executarea construcţiei. Respectarea proiectului este confirmată şi prin avizul proiectantului. Reieşind din circumstanţele expuse la actele pricinii lipsesc careva probe care să denote vinovăţia lui Gavril Coloraş în starea tehnică deplorabilă a apartamentului nr.7, la fel nu a fost constatată existenţa nici unei legături între reconstrucţia apartamentului nr.8 şi starea tehnică a apartamentul nr.7. De asemenea, temeinic şi legal instanţele de judecată s-au pronunţat şi asupra devizului de cheltuieli prezentat de către Ana Sîtnic prin care şi-a argumentat suma cerută în calitate de prejudiciu material şi a considerat irelevant deoarece lipseşte legătură cauzală între reconstrucţia apartamentului nr. 8 şi starea tehnică a apartamentului nr.7.

În afară de acesta devizul prezentat nu este efectuat în corespundere cu exigenţele legale. Legislaţia prevede, că devizul se întocmeşte în baza unui proiect elaborat în baza unei expertize tehnice efectuate de persoane licenţiate şi setului de documente eliberate de organele abilitate (certificat de urbanist, autorizaţie de construire). Aceste exigenţe legale au fost confirmate şi de expertul Gordînschi Alexandru în cadrul examinării pricinii. Nici una din etapele premergătoare elaborării devizului nu sunt respectate, iar recurenta nu dispune de documentele obligatorii expuse mai sus. Prin urmare, concluzia instanţei de apel şi a primei instanţe privind respingerea acţiunii este întemeiată şi legală, iar argumentele recurentei în sensul dat nu pot fi reţinute ca întemeiate cu atît mai mult că au constituit obiect de studiu şi în instanţa de apel.

În contextul dat, nu pot fi reţinute argumentele recurentei cu referire la faptul că concluziile instanţelor de judecată sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, şi că au aplicat eronat normele de drept material, deoarece susţinerile date nu au suport legal, mai mult că vin în contradicţie cu cele relatate mai sus. De asemenea, nu pot fi reţinute nici argumentele recurentei precum că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural, şi anume prevederile art. 10 al Legii cu privire la condominiu în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000 şi pct. 20 al Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999, art. 14, art. 1422 alin. (1) şi (2) 6 Codul civil, deoarece aceasta în decizia emisă nu s-a referit la normele date, acestea fiind străine speţei date.

În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că soluţia dată de instanţele de judecată inferioare este legală şi întemeiată, care au cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect au soluţionat litigiul dat. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ana Sitnic. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 17 iulie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Sîtnic împotriva lui Gavril Coloraș cu privire la repararea prejudiciului material şi moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi 7