3ra-1019/15 — Contestarea actelor administrative, demolarea construcţiei ilegale şi repararea prejudiciului moral

Prima instanţă, Jud. Sîngerei:N. Corcea dosarul nr. 3ra-1019/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Bălţi: N. Chircu, A. Albu, A. Toderaş ÎNCHEIERE 19 august 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cojocari Ala, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alei Cojocari împotriva Primăriei or. Sîngerei, secretarului Primăriei or. Sîngerei, arhitectului-şef or.

Sîngerei şi Bulat Constantin cu privire la contestarea actelor administrative, demolarea construcţiei ilegale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Cojocari Ala şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 26 august 2014, c o n s t a t ă La 16 mai 2014, Ala Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Sîngerei, secretarului Primăriei or. Sîngerei, arhitectului-şef or. Sîngerei şi Bulat Constantin cu privire la contestarea actelor administrative, demolarea construcţiei ilegale şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanta Ala Cojocari a indicat că este proprietara bunurilor imobile – apartamentele nr. 5 şi nr. 3 amplasate în blocul locativ, compus din 2 nivele, din str. Independenţei, 119, or.

Sîngerei. Susţine că, pe terenul aferent blocului locativ nominalizat se execut lucrări de construcţie a unei anexe, care atentează la peretele şi geamul de la apartamentul său. De asemenea, invocă că fără permisiunea dînsei executorii construcţiei deja au reinstalat aparatul de aer condiţionat, care era amplasat pe partea exterioară a peretelui apartamentului său, iar în situaţia dată îi îngrădeşte dreptul de proprietate şi de vecinătate, precum şi la extinderea în perspectivă a spaţiului său de locuit. Declară că la 07 aprilie 2014, prin intermediul avocatului Eduard Revenco, s-a adresat cu cerere Primăriei or. Sîngerei, solicitînd eliberarea documentelor în temeiul cărora a fost permisă executarea lucrărilor de construcţie a anexei din str. Independenţei, 119, or.

Sîngerei. 1 Ca rezultat a primit copia certificatului de urbanism nr. 79 din 12 octombrie 2012 şi autorizaţiei de construcţie nr. 45 din 10 octombrie 2013, ambele fiind eliberate pe numele vecinului său Bulat Constantin, proprietarul apartamentului nr. 1 situat la primul etaj din blocul locativ în litigiu. Invocă reclamanta că la 10 aprilie 2014 a depus la Primăria or. Sîngerei cerere prealabilă, solicitînd anularea certificatului de urbanism nr. 79 din 12 octombrie 2012 şi autorizaţiei de construcţie nr. 45 din 10 octombrie 2013, însă prin răspunsul nr. C- 146 din 30 aprilie 2014, a primit refuz din motiv că la momentul eliberării certificatului de urbanism Bulat Constantin deţinea setul necesar de acte, inclusiv acordul scris a 8 vecini din blocul locativ din str. Independenţei, 119, or.

Sîngerei, printre care şi cel al Nataliei Cojocari, sora reclamantei, care la data colectării semnăturilor era încă proprietarul apartamentului nr. 3 din blocul locativ în cauză. Consideră Cojocari Ala că atît certificatul de urbanism nr. 79 din 12 octombrie 2012, cît şi autorizaţia de construcţie nr. 45 din 10 octombrie 2013, au fost eliberate lui Bulat Constantin neîntemeiat şi ilegal, deoarece dînsa, ca proprietar al apartamentelor nr. 3 şi nr. 5 din blocul locativ în litigiu, nu şi-a dat acordul privind permiterea construirii anexei nominalizate, aceasta fiind o condiţie obligatorie. Din cele 7 apartamente din blocul de locuit din str. Independenţei, 119, or. Sîngerei, două îi aparţin ei cu drept de proprietate, şi anume ap. nr. 3 şi nr. 5, unul dintre care este cel mai afectat în legătură cu ridicarea construcţiei date.

Afirmă că, pîrîtul Bulat Constantin şi-a exercitat dreptul la extinderea construcției cu rea-credinţă, astfel încît nu a respectat dreptul dînsei la proprietate şi vecinătate, iar Primăria or. Sîngerei, ca autoritate publică locală, a eliberat actele administrative contestate cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010, adică în lipsa acordului autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit. Cere reclamanta anularea certificatului de urbanism nr. 79 din 12 octombrie 2012 şi autorizaţiei de construire nr. 45 din 10 octombrie 2013, eliberate de către Primăria or.

Sîngerei pe numele lui Bulat Constantin pentru amplasarea, proiectarea şi autorizarea executării lucrărilor de construcţie a anexei pe lîngă apartamentul nr. 1 din blocul locativ din str. Independenţei, 119, or. Sîngerei. Demolarea anexei construită pe lîngă apartamentul nr. 1 din blocul locativ din str. Independenţei, 119, or. Sîngerei. Încasarea din contul pîrîţilor în beneficiul dînsei sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 26 august 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Cojocari Ala şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 26 august 2014. La 15 mai 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Cojocari Ala a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Sîngerei din 26 august 2014 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. 2 În susţinerea recursului Cojocari Ala a invocat că instanţele de judecată ierarhic inferioare la emiterea hotărîrilor judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că actele administrative contestate au fost eliberate intimatului Bulat Constantin cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010. La 17 iulie 2015, în adresa intimaţilor Bulat Constantin, Primăria or.

Sîngerei, secretarul Primăriei or. Sîngerei şi arhitectul-şef or. Sîngerei a fost expediată copia recursului declarat de către Cojocari Ala cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 23 iunie 2015, intimatul Bulat Constantin a depus referinţă, nefiind semnată, din care considerente instanţa de recurs nu se va expune în privinţa acesteia. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cojocari Ala este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cojocari Ala nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurentei Cojocari Ala precum că instanţele de judecată ierarhic inferioare la emiterea hotărîrilor judecătoreşti nu au ţinut cont de faptul că actele administrative contestate au fost eliberate intimatului Bulat Constantin cu încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010, acesta fiind doar declarativ.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se emite în baza cererii, la care se anexează, în original şi în copii, acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcţie şi în perioada exploatării obiectului construit. Or, amplasarea şi proiectarea construcţiei în litigiu a fost coordonată în prealabil cu toate organele supravegherii de stat, inclusiv cu prezentarea acordului scris a celor 8 coproprietari ai blocului locativ din str. Independenţei, 119, or.

Sîngerei, printre care şi cel al Nataliei Cojocari, sora recurentei, care la data colectării semnăturilor era proprietara apartamentului nr. 3 din blocul dat de locuit. Se reţine că la materialele dosarului lipsesc probe pertinente şi concludente prin care s-ar fi demonstrat faptul că prin executarea lucrărilor de construcţie a anexei de pe lîngă apartamentul nr. 1 situat în blocul locativ din str. Independenţei, 119, or. Sîngerei, al cărui proprietar este intimatul Bulat Constantin, au fost afectate nemijlocit drepturile şi interesele legitime ale coproprietarului Cojocari Ala, cu atît mai mult că, construcţia în litigiu nu ajunge la pereţii apartamentelor ce aparţin recurentei cu drept de proprietate.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător 4 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cojocari Ala ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cojocari Ala se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5