3ra-629/14 — Anularea hotărîrii Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe, obligarea Comisiei de privatizare a Consiliului raional Sîngerei să-i permită privatizarea casei de locuit, a construcţiilor aferente şi a terenului de pămînt, obligarea modificării destinaţiei construcţiei, constatarea nulităţii în parte a deciziei din 05 septembrie 2012, obligarea Consiliului raional Sîngerei să elibereze originalul ordinului de repartiţie, constatarea violării dreptului, încasarea prejudiciului moral

dosarul nr. 3ra-629/14 prima instanţă: I. Popescu instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco şi N. Matveeva ÎNCHEIERE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ Sîngerei, Primăria oraşului Sîngerei şi de către Consiliul raional Sîngerei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Cumpătă împotriva Consiliului raional Sîngerei, intervenient accesoriu Ministerul Apărării, cu privire la anularea hotărîrii Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe, obligarea Comisiei de privatizare a Consiliului raional Sîngerei să-i permită privatizarea casei de locuit, a construcţiilor aferente şi a terenului de pămînt, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Cumpătă împotriva Primăriei oraşului Sîngerei cu privire la obligarea modificării destinaţiei construcţiei, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Cumpătă împotriva Consiliului raional Sîngerei, Primăriei oraşului Sîngerei, intervenient accesoriu Ministerul Apărării cu privire la constatarea nulităţii în parte a deciziei nr. 5/3 din 05 septembrie 2012, obligarea Consiliului raional Sîngerei să elibereze originalul ordinului de repartiţie, constatarea violării dreptului, încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014, prin care au fost respinse cererile de apel declarate de Primăria oraşului Sîngerei şi de către Consiliul raional Sîngerei cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Sîngerei din 03 iunie 2013, c o n s t a t ă: La 11 octombrie 2011, Olga Cumpătă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Sîngerei cu privire la anularea hotărîrii Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe, obligarea Consiliului oraşului Sîngerei de a transmite casa de locuit, construcţiile aferente şi terenul de pămînt. 1 În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, reieşind din ordinul de repartiţie a spaţiului locativ, dînsa este chiriaşul principal al casei de locuit nr. 102 amplasată pe str. Independenţei, or.

Sîngerei. Olga Cumpătă s-a adresat pîrîtului cu cerere privind transmiterea cu titlu gratuit a casei de locuit, construcţiilor aferente şi terenului de pămînt de pe strada anterior menţionată. Cererea reclamantei a fost respinsă, motivul principal fiind necesitatea schimbării destinaţiei construcţiei în casă de locuit. Consideră, reclamanta, respectivul argument drept nefondat din următoarele considerente. Potrivit extrasului din procesul verbal nr. 1 din 14 iunie 2001 al şedinţei Comisiei pentru repartizarea spaţiului locativ Sîngerei din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, lui Valeriu Cumpătă şi membrilor familiei sale le- a fost repartizată clădirea punctului de recrutare a Secţiei administrativ-militare cu terenul şi construcţiile adiacente ca spaţiu locativ.

A indicat, reclamanta, că prin scrisoarea Ministerului Apărării adresată Primăriei oraşului Sîngerei, a fost adus la cunoştinţa autorităţii publice locale faptul repartizării clădirii punctului de recrutare şi construcţiile adiacente anterior menţionate. Prin aceeaşi scrisoare, Ministerul Apărării a solicitat perfectarea actelor necesare în vederea schimbării statului bunului imobil, din clădire administrativă în clădire locativă. A mai afirmat, Olga Cumpătă, că potrivit certificatului privind valoarea bunului imobil eliberat de organul cadastral, este indicat la destinaţia construcţiei, drept locativă. Prin dispoziţia Primăriei oraşului Sîngerei nr. 44 din 17 martie 2001 s-a dispus eliberarea ordinului de repartiţie cu dreptul de a ocupa clădirea punctului de recrutare nr. 102 de pe str. Independenţei, or.

Sîngerei, cu construcţiile auxiliare şi terenul aferent cu suprafaţa de 15,32 ari. Reclamanta consideră că ordinul de repartiţie a spaţiului locativ nu poate fi eliberat concomitent de mai multe organe. Ministerul Apărării nu are niciun temei juridic de a elibera ordin de repartiţie. Solicită, Olga Cumpătă, anularea hotărîrii Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe a raionului Sîngerei nr. 53 din 14 ianuarie 2011, obligarea Consiliului oraşului Sîngerei de a transmite cu titlu gratuit casa de locuit, construcţiile aferente şi terenul de pămînt de pe str. Independenţei nr. 102, or. Sîngerei, precum şi încasarea din contul pîrîtului, în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 23 ianuarie 2012, în proces a fost introdus în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Apărării (f.d. 53, Vol.I). La 23 ianuarie 2012, Olga Cumpătă a depus cerere de concretizare a cerinţei, solicitînd obligarea Comisiei de privatizare a Consiliului raional Sîngerei să-i permită privatizarea casei de locuit, indicînd că din motive tehnice a indicat greşit în acţiunea iniţială cerinţa privind transmiterea în proprietate a bunului litigios (f.d. 54, Vol. I). 2 La 26 martie 2012, Olga Cumpătă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei oraşului Sîngerei cu privire la obligarea modificării destinaţiei construcţiei (f.d. 1-2, Vol. II).

În motivarea cererii, reclamanta a indicat că destinaţia încăperii de pe str. Independenţei nr. 102, or. Sîngerei în care locuieşte împreună cu membrii familiei sale de peste 10 ani este modificată prin decizia Primăriei. La 30 ianuarie 2012 s-a adresat Primăriei oraşului Sîngerei cu solicitarea de a-i elibera copia deciziei privind modificarea destinaţiei bunului imobil anterior menţionat. Prin scrisoarea nr. s-62 din 15 februarie 2012, reclamanta a fost informată că potrivit deciziei din 29 ianuarie 2003 a fost respins demersul Ministerului Apărării privind schimbarea destinaţiei încăperii litigioase. Prin cererea prealabilă din 20 martie 2012, Olga Cumpătă a cerut pîrîtului includerea pe ordinea de zi a problemei privind modificarea destinaţiei imobilului.

Prin răspunsul Primăriei din 22 martie 2012 i-a fost comunicat reclamantei despre imposibilitatea punerii în discuţie a problemei menţionate, fiind invocat faptul că prima se află în litigiu cu Consiliul or. Sîngerei. Consideră răspunsul pîrîtului drept neîntemeiat pentru care a şi depus prezenta cerere de chemare în judecată. Cere, Olga cumpătă, admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea Primăriei Sîngerei să modifice destinaţia construcţiei amplasate în or. Sîngerei, str. Independenţei nr. 102, din administrativă în locativă. Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 28 noiembrie 2012, s-a dispus conexarea pricinilor civile la acţiunile înaintate de Olga Cumpătă (f.d.

107, Vol. I). La 23 ianuarie 2013, Olga Cumpătă a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Sîngerei, Primăriei oraşului Sîngerei, intervenient accesoriu Ministerul Apărării cu privire la constatarea nulităţii în parte a deciziei nr. 5/3 din 05 septembrie 2012, obligarea Consiliului raional Sîngerei să elibereze originalul ordinului de repartiţie, constatarea violării dreptului, încasarea prejudiciului moral (f.d. 118-119, Vol. I). Pe lîngă cele indicate în acţiunile înaintate anterior, reclamanta a indicat că prin decizia pîrîtului nr. 5/3 din 05 septembrie 2012, a fost decisă luarea la balanţa Primăriei a clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative militare cu teritoriul şi construcţiile adiacente şi transmiterea clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative teritoriale din str. Independenţei nr. 102, or.

Sîngerei, de la balanţa primăriei la balanţa consiliului raional. În pofida acestui fapt, Olga Cumpătă consideră că bunul imobil litigios nu se află la bilanţul Primăriei oraşului Sîngerei sau a Consiliului raionului Sîngerei. Menţionează, reclamanta, că din 2001 pînă la momentul depunerii prezentei cereri, familia Cumpătă asigură reparaţia, amenajarea, paza şi deservirea bunului imobil din litigiu. Construcţia respectivă pînă în prezent nu este înregistrată la organul cadastral. Prin decizia Consiliului oraşului Sîngerei nr. 7/8 din 23 iunie 2010, Olgăi Cumpătă i-a fost permisă iniţierea procedurii de privatizare. 3 Respectiva decizie nu a fost anulată, modificată sau contestată de către vreo parte, fiind executorie.

Consideră decizia nr. 5/3 din 05 septembrie 2012 emisă de pîrît drept nefondată şi ilegală, urmînd a fi anulată. Totodată, reclamanta a afirmat că prin acţiunile administraţiei publice locale îi sunt încălcate drepturile prevăzute la art. 47 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi cele din art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. În consecinţă, toate aceste circumstanţe i-au cauzat reclamantei un prejudiciu moral evaluat de către prima la suma de 700000 lei. Solicită, Olga Cumpătă, constatarea nulităţii în parte a deciziei Primăriei nr. 5/3 din 05 septembrie 2012 referitor la luarea la balanţa Primăriei a clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative militare cu teritoriul şi construcţiile adiacente şi transmiterea clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative teritoriale din str. Independenţei nr. 102, or.

Sîngerei, de la balanţa primăriei la balanţa consiliului raional, obligarea Consiliului raional Sîngerei să elibereze originalul ordinului de repartiţie, constatarea violării dreptului, încasarea prejudiciului moral în mărime de 700000 lei (f.d. 118-119, Vol. I). La 12 aprilie 2013, Olga Cumpătă a depus cerere privind încasarea din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 12635,20 lei (f.d. 163-164, Vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 03 iunie 2013, acţiunea depusă de Olga Cumpătă a fost admisă parţial. A fost obligat Consiliul oraşului Sîngerei să anuleze hotărîrea Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe a raionului Sîngerei nr. 53 din 14 ianuarie 2011. A fost obligat Consiliul oraşului Sîngerei să permită privatizarea bunurilor imobile de pe str. Independenţei nr. 102, or.

Sîngerei. A fost obligată Primăria şi Consiliul or. Sîngerei să modifice destinaţia construcţiei în casă de locuit. A fost declarată nulă decizia nr. 5/3 din 05 septembrie 2012 referitor la luarea la balanţa Primăriei a clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative militare cu teritoriul şi construcţiile adiacente şi transmiterea clădirii punctului de recrutare a fostei secţii administrative teritoriale din str. Independenţei nr. 102, or. Sîngerei, de la balanţa primăriei la balanţa consiliului raional. A fost obligat Consiliul raional Sîngerei să elibereze originalul ordinului de repartiţie. A fost dispusă încasarea, în mod solidar, din contul pîrîţilor în beneficiul reclamantei, a sumei de 12635,20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În rest, cererea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2014, au fost respinse cererile de apel declarate de Primăria oraşului Sîngerei şi de către Consiliul raional Sîngerei cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Sîngerei din 03 iunie 2013. La 18 martie 2014, Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe 4 cu declararea nulităţii absolute a ordinului de repartiţie eliberat prin dispoziţia primarului or. Sîngerei nr. 44 din 17 martie 2003, precum şi a tuturor actelor subsecvente, cu scoaterea cererii de pe rol.

La 27 martie 2014, Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei a depus completare la recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. La 24 martie 2014, Primăria oraşului Sîngerei, de asemenea, a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. La 25 martie 2014, Consiliul raional Sîngerei, a depus, la rîndul său, recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 27 februarie 2014, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 28 ianuarie 2014 (f.d. 83, Vol. III). Astfel, recursurile declarate de recurenţi se consideră depuse în termen. Recurentul, Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material şi procedural, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Recurentul, Primăria oraşului Sîngerei, în motivarea recursului a indicat că ţine de competenţa Consiliului orăşenesc Sîngerei chestiunea privind schimbarea destinaţiei terenului, şi nicidecum de cea a Primăriei.

Instanţele de judecată care au examinat pricina au încălcat legea materială şi procedurală. Recurentul, Consiliul raional Sîngerei, în motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material, iar concluziile instanţei expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile înaintate sunt inadmisibile. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 16 aprilie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa părţilor cererile de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 30 aprilie 2014, Olga Cumpătă a depus referinţă la cererile de recurs, solicitînd respingerea recursurilor declarate ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi 5 face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

Referitor la recursurile declarate de Primăria oraşului Sîngerei şi de către Consiliul raional Sîngerei. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, atît Primăria oraşului Sîngerei, cît şi Consiliul raional Sîngerei, în cererea de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Referitor la recursul declarat de Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. La acest capitol, Colegiul menţionează că reieşind din materialele pricinii, Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei nu a făcut uz de dreptul său de a contesta hotărîrea primei instanţe.

Or, în conformitate cu art. 429 alin. (4) Cod de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374. În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

6 Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or. Sîngerei, cel declarat de Primăria oraşului Sîngerei şi cel declarat de Consiliul raional Sîngerei, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), c) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Comisia raională de privatizare a spaţiului locativ or.

Sîngerei se consideră inadmisibil. Recursul declarat de Primăria oraşului Sîngerei se consideră inadmisibil. Recursul declarat de Consiliul raional Sîngerei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 7