2ra-1540/17 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

2ra-1540/17 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-1540/17

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecător: V. Muntean

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton și V. Negru

Î N C H E I E R E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul

Justiției al RM și avocatul Aureliu Scorțescu în interesele Olgăi Cumpătă,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Cumpătă

Olga și Buguș Nicolae împotriva Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor,

intervenienți accesorii Primăria or. Sîngerei, Consiliul raional Sîngerei și executorul

judecătoresc Borș Aureliu, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 februarie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Olga Cumpătă și Buguș Nicolae, casată hotărîrea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre,

A C O N S T A T A T:

La 24 iunie2016, Cumpătă Olga și Buguș Nicolae au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii

Primăria or. Sîngerei, Consiliul raional Sîngerei și executorul judecătoresc Borș

Aureliu, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea pretențiilor a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 3

ianuarie 2012 a fost permisă privatizarea de către Cumpătă Olga și membrii familiei

sale a construcției din str. Independenței, nr. 102, or. Sîngerei, hotărâre care a fost

menținută fără modificări prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 ianuarie 2014 și

decizia Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2014.

Reclamanții susțin că primăria și consiliul raionului Sîngerei nu intenționau în

nici un mod să execute benevol hotărârea instanței de judecată, astfel, la 22 mai 2014

a fost depusă o cerere privind executarea benevolă hotărârii judecătorești, iar prin

1

răspunsul președintele Consiliului raional Sîngerei din 23 iunie 2014, li s-a comunicat

că în cel mai scurt timp va fi posibilă executarea hotărârii judecătorești, însă primarul

or. Sîngerei până în prezent nu a remis nici un răspuns la cererea respectivă.

Menționează că la 27 iunie 2014 au depus o cerere privind executarea benevolă a

documentului executoriu nr. 3-13 din 3 iunie 2013, privind permiterea privatizării

construcției din str. Independenței, nr. 102, or. Sîngerei, cerere care a rămas fără nici

un răspuns, iar la 14 iulie 2014 a fost emisă încheierea executorului judecătoresc Borș

Aureliu.

Cumpătă Olga și Buguș Nicolae relatează că primarul or. Sîngerei a inclus în

ordinea de zi a ședinței consiliului orășenesc problema privind executarea hotărârii

judecătorești, însă din motivul neacumulării numărului necesar de voturi, hotărârea nu

se execută, or, primarul consideră că hotărârea judecătorească se execută prin punerea

la vot. La 7 noiembrie 2014 primarul or. Sîngerei a emisă dispoziția nr. 216 prin care a

permis schimbarea destinației clădirii care urma să fie privatizată, iar la 13 ianuarie

2015 primarul or. Sîngerei prin Dispoziția nr. 01 își abrogă spoziția privind

schimbarea destinației.

Punctează reclamanții că în ședința Consiliului orășenesc din 18 martie 2015,

primarul or. Sînegerei include din nou în ordinea de zi a ședinței problema privind

executarea hotărârii judecătorești și prin Decizia nr. 6/19 se permite executarea

hotărârii judecătorești. Aceiași problemă a fost innclusă și în cadrul ședinței

Consiliului orășenesc din 19 august 2015, iar prin Decizia nr. 2/9 din nou se permite

executarea hotărârii judecătorești și numai la 19 octombrie 2015 a fost emisă

autorizația de schimbare a destinației.

Din numărul total a persoanelor care aveau stabilit domiciliul în imobilul din str.

Independenței, nr. 102, or. Sîngerei, și-au manifestat dorința de a participa la

privatizarea acestuia următoarele persoane: Cumpătă Olga – chiriaș de bază, Cumpătă

Olga – fiica și Buguș Nicolae – frate.

Invocă reclamanții că prin decizia Consiliului raional Sîngerei nr. 4/9 din 2

octombrie 2014 a fost permisă privatizarea locuinței din str. Independenței, nr. 102, or.

Sîngerei.

Reclamanții au mai specificat faptul că au fost expediate mai multe scrisori de

către executorul judecătoresc Borș Aureliu în adresa Consiliului or. Sîngerei, prin care

s-a solicitat executarea hotărârii judecătorești și permiterea reală de a privatiza

locuința care i s-a repartizat, însă, doar la 14 februarie 2016, Comisia de privatizare a

fondului de locuințe a r-nului Sîngerei a emis hotărârea nr. 80 conform căreia s-a

stabilit, că reclamanții urmează să achite pentru privatizarea locuinței suma de

836854,32 lei. Hotărârea indicată fiind contestată pe motiv că calculul din borderou

este efectuat contrar normelor legale.

Cumpătă Olga și Buguș Nicolae accentuează că dosarul de executare în prezent

se află în procedura de executare a executorului judecătoresc Borș Aureliu, fiind încă

nefinisată. Respectiv, până în prezent nu sunt proprietari ai casei în care locuiesc, iar

până în luna octombrie anul 2015, aceștia au locuit într-o construcție, care nu avea

destinație locativă.

2

Consideră reclamanții că prin acțiunile și inacțiunile pîrîților, li se încălcă dreptul

de proprietate garanta atît de legislația internă, cît și de legislația internațională,

provocîndu-i fiecărui reclamant în parte un prejudiciu moral în valoare 500000,00 lei.

La 07 iulie 2016, reprezentantul Ministerului Justiției a depus un demers prin are

a solicitat atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Borș Aureliu.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22 august

2016, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Borș Aureliu (f.d. 152, vol. I).

Solicită reclamanții constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești în sumă de

1000000 lei din bugetul de stat, în beneficiul reclamanților a câte 500000 lei, pentru

fiecare și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016,

cererea de chemare în judecată înaintată de Cumpătă Olga și Buguș Nicolae împotriva

Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii Primăria or.

Sîngerei, Consiliul raional Sîngerei și executorul judecătoresc Borș Aureliu, privind

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost

respinsă (f.d. 201, 209-218 vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor

probelor prezente și a constatat că cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în

prevederile legii.

Manifestînd dezacord cu hotărîrea primei instanțe la 4 octombrie 2016, avocatul

Scorțescu Auireliu, în interesele Olgăi Cumpătă și Buguș Nicolae a contestat-o cu

apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să

fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 februarie 2017, a fost admis apelul

declarat de Olga Cumpătă și Buguș Nicolae, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 30 septembrie 2016, fiind emisă o nouă hotărîre prin care cererea

de chemare în judecată înaintată de Cumpătă Olga și Buguș Nicolae împotriva

Ministerului Justiției, Ministerul Finanțelor, intervenienți accesorii Primăria or.

Sîngerei, Consiliul raional Sîngerei și executorul judecătoresc Borș Aureliu, privind

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost

admisă parțial. S-a constat încălcarea dreptului Olgăi Cumpătă la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești. S-a dispus încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Olgăi Cumpătă prejudiciul moral

3

cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești irevocabile în cuantum de 10000 lei. S-a dispus compensarea

cheltuielilor de asistență juridică suportate de către Cumpătă Olga în mărime

proporțională pretențiilor admise. În rest, pretențiile înaintate de Cumpătă Olga și

Buguș Nicolae au fost respinse (f.d. 36, 37-50 vol. II).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

sunt întemeiate parțial, găsindu-și reflectarea în probele acumulate la materialele

dosarului.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă

și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat normele de drept

material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre neîntemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 21 iunie 2017, Ministerul

Justiției al RM, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 25 iulie 2017, avocatul Aureliu

Scorțescu în interesele Olgăi Cumpătă, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0012838

din 4 aprilie 2016, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, modificarea

deciziei instanței de apel în sensul admiterii integrale a pretențiilor.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, astfel neîntemeiat a

admis doar parțial cerințele pretinse în cererea de chemare în judecată.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău, prin care la 16 mai 2017 a fost expediată copia decizie instanței de apel în

adresa părților (f.d. 51 vol. II), însă la dosar nu sunt anexate înscrisuri care ar certifica

data recepționării de către recurent a copie deciziei recurate.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că recursurile au fost declarate în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 18 iulie 2017 și la 31 iulie 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia

recursurilor, iar la 25 iulie 2017 și la 2 august 2017, în adresa Curții Supreme de

Justiție a parvenit referințele prin care intimații avocatul Aureliu Scorțescu în

interesele Olgăi Cumpătă a solicitat respingerea recursului declarat de Ministerul

4

Justiției al RM ca fiind inadmisibil, iar președintele r. Sîngerei a solicita admiterea

recursului Ministerului Justiției.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or,

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

5

recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM și avocatul Aureliu Scorțescu în

interesele Olgăi Cumpătă asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM și avocatul Aureliu

Scorțescu în interesele Olgăi Cumpătă ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E:

Recursurile declarate de Ministerul Justiției al RM și avocatul Aureliu Scorțescu

în interesele Olgăi Cumpătă se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

6