2ra-745/17 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-745/17

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – V. Muntean

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

12 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas,

judecătorii Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală,

examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Dorin Spiridon împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenienții accesorii executorul judecătoresc Dumitru Manole și Consiliul

mun. Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 10 martie 2016 avocatul stagiar Igor Sîtari în interesele lui Dorin Spiridon a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienții

accesorii executorul judecătoresc Dumitru Manole și Consiliul mun. Chișinău cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii, repararea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă

de 4 000 lei. (f.d.4-7).

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 06 decembrie 2010, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16

martie 2011, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să-i acorde lui și familiei sale un lot

de pământ pentru construcția casei. La 22 aprilie 2011 executorul judecătoresc Viorica

Onoi a început procedura de executare a hotărârii din 06 decembrie 2010, debitorul

Consiliul mun. Chișinău a fost somat de mai multe ori să execute hotărârea care este

definitivă și irevocabilă, însă fără niciun rezultat. Debitorul a motivat neexecutarea

hotărârii prin imposibilitatea convocării consiliului după alegeri. La 15 februarie 2013

1

procedura de executare a fost transmisă executorului judecătoresc Dumitru Manole, care

a întreprins un șir de măsuri de executare, însă fără niciun rezultat, or debitorul mereu

invoca că nu a avut loc întrunirea consiliului pentru soluționarea problemei date. La 20

februarie 2013 s-a adresat la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău cu o cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.

La 17 mai 2013 Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a admis acțiunea, hotărâre care a

rămas definitivă și irevocabilă. Debitorul Consiliul mun. Chișinău a fost din nou somat

despre executarea hotărârii judecătorești, însă până în prezent nu s-a supus nici unei

somații, motiv pentru care a sesizat din nou instanța de judecată cu cerere de constatarea

încălcării în continuare a termenului rezonabil de executare a unei hotărâri judecătorești.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 iunie 2016 a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Dorin Spiridon (f.d. 68, 73-80).

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Dorin Spiridon la executarea în termen

rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău nr.3-211/10 din 06 decembrie 2010.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Dorin Spiridon suma de 15 000 lei în vederea reparării prejudiciului moral,

precum și 2 000 lei cheltuieli de judecată, în total 17 000 lei. În rest, pretențiile cu privire

la repararea prejudiciului moral în cuantum de 35 000 lei și încasarea cheltuielilor pentru

asistența juridică în mărime de 2 000 lei au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ministerul Justiției a declarat apel,

solicitând cu titlu principal casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10

iunie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral, cu titlu

secundar modificarea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 iunie 2016,

în sensul diminuării prejudiciului moral corespunzător sumelor acordate în cauze similare

de către Curtea Europeană și instanțele judecătorești naționale (f.d. 82, 100-104).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 10 iunie 2016 (f.d. 115, 116 – 126).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecării, ca fiind guvernat de normele codului de

executare ce se referă la principiul legalității, normelor codului civil ce se referă la

repararea prejudiciului moral, și Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Instanța de apel a constatat că din vina unei instituții a statului - Consiliului mun.

Chișinău hotărârea judecătorească nu se execută aproximativ 3 ani, ceia ce încalcă dreptul

creditorului Dorin Spiridon la un proces echitabil, garantat de art.6 al Convenției

Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

2

La 27 decembrie 2016 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral (f.d. 131-134).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material,

arbitrar au apreciat probele.

La 20 martie 2017 Dorin Spiridon a depus referință la cererea de recurs, solicitând

declararea recursului ca inadmisibil ( f.d.145-146)

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27

octombrie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 11

noiembrie 2016. Potrivit copiei scrisorii anexate la dosar Ministerul Justiției la 22

noiembrie 2016 a recepționat decizia din 27 octombrie 2016 (f.d.135).

În aceste circumstanțe recursul depus la data de 27 decembrie 2016 se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Ministerul Justiției

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Ministerul Justiției indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul

exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

3

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că

normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar

alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de

către Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Ministerul Justiției inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016 în pricina civilă la acțiunea

depusă de Dorin Spiridon împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenienții accesorii executorul judecătoresc Dumitru Manole și Consiliul mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Oleg Sternioală

4