3ra-842/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-842/15 prima instanță: V. Criucicova instanţa de apel: B. Bîrca, V. Negru, E. Clim ÎNCHEIERE 29 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Grigore Bolea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Bolea împotriva Consiliului local Sadova şi Primăriei satului Sadova, raionul Călăraşi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Grigore Bolea şi menţinută hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 22 octombrie 2014, c o n s t a t ă: La 15 ianuarie 2014, Grigore Bolea a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Sadova şi Primăriei s. Sadova, r-nul Călăraşi cu privire la contestarea actului administrativ şi emiterea unei hotărâri prin care să fie permisă ieşirea la drumul public cu construcţia gardului şi instalarea porţii la marginea lotului de teren.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform deciziei Consiliului local Sadova nr. 07/10 din 12 decembrie 2013, a fost obligat să permute poarta la locul iniţial (în spatele fântânii) şi să schimbe aspectul gardului gospodăriei proprii, prin reconstrucţie. Consideră că decizia menţionată este ilegală. Menţionează că în anul 1970, lui i-a fost atribuit în proprietate lotul de pământ cu suprafaţa de 0,10 ha pentru construcţia imobilului, fapt confirmat prin extrasul din decizia Consiliului local Sadova nr. 04/01 din 09 septembrie 1993 şi înregistrat în 1 Registrul cadastral al deţinătorilor de teren cu nr. 585 din 25 decembrie 1993. Susţine că în anul 1973, din cauza lipsei de apă, el împreună cu un grup de vecini, a săpat o fântână în spatele grădinii sale pe terenul său, unde avea ieşire spre drumul public.

Afirmă că de această fântână s-au folosit în jur de 20 ani, iar prin anii 1990- 1991, fântâna a secat complet. Invocă că la acel moment, din cauza situaţiei materiale, el şi vecinii şi-au construit garduri vremelnice, însă ulterior, vecinii şi-au construit garduri noi, ocupând terenul public, iar primăria nu a reacţionat în nici un mod. Mai invocă că în anul 2014 a hotărât să-şi repare gardul şi să-şi instaleze o poartă pentru a avea acces la drumul public, lăsând accesul la fântână, necătînd la faptul că aceasta a secat, însă vecinii au reacţionat negativ. Menţionează că prin procesul-verbal al şedinţei comisiei pe probleme agrare din 09 decembrie 2013, întocmit la faţa locului, i-a fost permisă instalarea porţii şi construcţia gardului, însă mai apoi, prin decizia Consiliului local Sadova nr. 07/19 din 12 decembrie 2013 a fost obligat să permite poarte şi gardul.

Susţine că nu este de acord cu decizia enunţată, deoarece el legal şi-a îngrădit terenul său atribuit în anul 1970 în proprietate şi achită impozitul pe acest teren în decursul acestor ani şi nu are restanţe la impozit. Prin urmare, solicită anularea deciziei Consiliului local Sadova nr. 07/19 din 12 decembrie 2012 şi emiterea unei hotărâri prin care să fie permisă ieşirea la drumul public cu construcţia gardului şi instalarea porţii la marginea lotului de teren, care-i aparţine. Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 22 octombrie 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2015 a fost respins apelul declarat de către Grigore Bolea şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 23 aprilie 2015, în termenul prevăzut de lege, Grigore Bolea a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurentul Grigore Bolea, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece el a prezentat probe, care confirmă că lotul de teren cu suprafaţa de 0,0842 ha i-a fost atribuit lui în anul 1970. Menţionează că instanţa de apel nu a luat în considerare faptul că în toate actele, de care dispune Primăria s. Sadova, sunt diferite cifre şi nu coincid între ele. La fel, susține că instanța de apel nu a luat în considerare toate circumstanţele şi argumentele invocate de către el şi a emis o decizie contrară legii.

2 Afirmă că el nu dispune de titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi nu-şi poate perfecta actele, deoarece Primăria s. Sadova intenţionat nu-i permite acest fapt şi nu permite reprezentantului OCT Călăraşi să efectueze măsurările necesare. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Grigore Bolea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atât instanţa de apel, cât şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Grigore Bolea ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Grigore Bolea se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 4