2ra-1792/15 — Demolarea construcţiei

Dosarul nr. 2ra-1792/15 prima instanţă - V. Pușcaș, instanţa de apel –N.Chircu, A. Albu, A. Toderaș, ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Burdeniuc Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Burdeniuc Mihail împotriva lui Postolachi Sergiu şi Postolachi Galina cu privire la demolarea construcţiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 05 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Burdeniuc Mihail, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Bălţi din 27 octombrie 2014, c o n s t a t ă ; La 05 noiembrie 2013 Burdeniuc Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Postolachi Sergiu şi Postolachi Galina în care a solicitat demolarea construcţiei anexelor construite neautorizat şi fără acordul vecinilor pe lotul de teren situat în mun.

Bălţi str. Miţkevici, 73 A. În motivarea pretenţiilor formulate a indicat că, între hotarele de teren situate în mun. Bălţi str. Miţkevici 73A şi str. A. Vasina 5, Postolachi Sergiu a construit o construcţie ce contravine legislaţiei în vigoare, iar construcţia respectivă îi provoacă proprietăţii sale daune, deoarece apa de pe acoperișul imobil se scurge în ograda sa, şi îi provoacă incomodităţi. Susţine că s-a adresat la organele competente precum Inspecţia în Construcţii Nord, secţia Arhitectură, secţia proprietate municipală şi relaţii funciare a Primăriei mun. Bălţi, şi la organele de poliţie în vederea luării măsurilor corespunzătoare în privinţa vecinului său Postolachi Sergiu, pe faptul că acesta a efectuat o construcţie neautorizată, însă fără careva rezultate.

Mai susţine că construcţia dată este construită de către Postolachi Sergiu pe linia de hotar, acesta fiind construită cu aproximativ 5 ani în urmă şi fără acordul său, ca vecin. Indică că în momentul construcţiei Postolachi Sergiu nu a ţinut cont de faptul că construcţiile gospodăreşti, auxiliare, se construiesc la o distanţă nu mai mică de 1 m. de la hotar, iar construcţiile pentru păsări şi animale - nu mai puţin de 15 m de la casa vecinilor, conform CHuil 207.01-89, punctul 2.12. 1 Prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 27 octombrie 2014 acţiunea înaintată de Burdeniuc Mihail a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 martie 2015, s-a respins apelul declarat de Burdeniuc Mihail şi s-a menţinut fără modificări hotărîrea judecătoriei Bălţi din 27 octombrie 2014. La 21 mai 2015, Burdeniuc Mihail a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd casarea acestora, şi emiterea unei noi decizii prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei în instanţa de apel. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţelor ierarhic inferioare, o consideră neîntemeiată şi ilegală deoarece nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile expuse în decizia instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricini, soluţia fiind adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Susţine că instanţa de apel a ignorat prevederile legislaţiei aplicabile speței şi nu s-a expus asupra tuturor solicitărilor înaintate la examinarea cauzei în fond. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă la 30 iunie 2015 Postolachi Galina a invocat că soluţia emisă de instanţele ierarhic inferioare este întemeiată şi legală. În cererea de recurs nu se constată existenţa încălcărilor esenţiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.98), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 01 aprilie 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 21 mai 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. 2 În conformitate cu art.432 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a 3 examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Burdeniuc Mihail în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Burdeniuc Mihail, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4