3ra-966/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-966/15 prima instanţă - S. Iorgov, instanţa de apel –N. Craiu, A. Nogai, A. Doga, ÎNCHEIERE 08 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandra Nadolschi şi Evghenia Nadolschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandra Nadolschi şi Evghenia Nadolschi împotriva societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, casată hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 05 noiembrie 2014, şi emisă o nouă hotărîre de respingere a pretenţiilor, c o n s t a t ă : La 16 aprilie 2014 Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra s-au adresat în instanţă cu cererea de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Apă- Canal Chişinău” în care au solicitat obligarea prezentării calculului desfăşurat al volumului de apă 228m3, şi a sumei de 1837,68 lei, anularea facturii seria SP nr.5522005 din 08 februarie 2014 şi efectuarea recalcului costului apei furnizate în perioada 17 decembrie 2013-17 ianuarie 2014. In motivarea cererii de chemare în judecată s-a reiterat că, în baza contractului nr.2300702 din 30 octombrie 2011 încheiat între societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” şi Nadolschi Evghenia societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” asigură furnizarea serviciilor de alimentare cu apă potabilă în imobilul situat în adresa mun.

Chişinău, or. Vatra, str. Feroviarilor nr.15,ap.4. La 17 ianuarie 2014 reprezentanţii societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, au efectuat inspectarea stării evidenţei şi folosirii apei în apartamentul nr.4 şi în garajul imobilului situat în mun. Chişinău, or. Vatra, str. Feroviarilor nr.15. În rezultatul controlului efectuat la 17 ianuarie 2014 au fost întocmite 2 acte a inspectării stării evidenţei şi folosirii apei. Susţine că societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” conform unor acte a constatat că, în garajul apartamentului nr.4 la contorul de apă a fost rupt sigiliul la filtru. Ulterior a parvenit factura seria SP nr.5522005 din 08 februarie 2014, pentru 1 perioada de facturare 17 decembrie 2013-17 ianuarie 2014, pentru serviciile prestate de apă şi canalizare, conform căreia suma calculată pentru apă constituie 1837,68 lei - costul a 228 m3 de apă.

Nu le-a fost adusă la cunoştinţă metoda de calcul din care a rezultat suma indicată şi volumul de apă indicat în factură, consumul total de apă în apartamentul nr.4 constituie în medie 8-10 m3 deoarece garajul apartamentului nr.4 este folosit în calitate de bucătărie de vară, robinetul din garajul apartamentului , fiind utilizat doar în perioada caldă a anului. Mai susţine că volumul calculat de 228 m3 depăşeşte de aproape 28 ori volumul mediu total utilizat în apartamentul nr.4 şi garajul apartamentului nr.4. în anii precedenţi în aceeaşi perioadă a anului, consumul de apă nu depăşea în total 8- 10 m3. Adresîndu-se cu o cerere prealabilă către societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” prin care au solicitat anularea facturii şi a volumului apei reclamantele au primit un răspuns cu care nu au fost de acord şi îl consideră neîntemeiat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 noiembrie 2014 acţiunea înaintată de Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra privind anularea actului administrativ, s-a admis parţial. S-a anulat factura seria SP nr.5522005 din 08 februarie 2014 cu obligarea societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” de a efectua recalcularea costului apei furnizate în perioada 17 decembrie 2013-17 ianuarie 2014 la locul de consum or. Vatra str. Feroviarilor, 15 ap.4. În rest pretenţiile s-au respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 martie 2015 s-a admis apelul depus de societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău”. S-a casat hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 noiembrie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra s-a respins.

La 12 mai 2015, Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii instanţei de fond. În motivarea recursului recurentul a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală, greşit a fost interpretată norma legală şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Hotărîrea emisă de către instanţa de fond fiind una legală şi corectă. Consideră că în instanţa de apel nu a fost probată vinovăţia Evgheniei Nadolschi şi Alexandrei Nadolschi şi aceasta nu a fost demonstrată nici de reprezentanţii societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” prin probe care să confirme legalitatea actului emis. La 08 iunie 2015 Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra au depus recurs suplimentar prin care au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel.

Indică că instanţa de apel nu a luat în consideraţie circumstanţele de fond care au stat la baza înaintării acţiunii în instanţa de judecată, iar concluzia instanţie de fond sunt întemeiate la bază ei fiind pus argumentul lipsei de vinovăţiei consumatorului ca element subiectiv al răspunderii. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. c) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că a interpretat în mod eronat legea. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după 2 parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.73), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 18 mai 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare, motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 12 mai 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în 3 care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Nadolschi Evghenia şi Nadolschi Alexandra, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4