2ra-1498/15 — Stabilirea modului de folosinta

Prima instanţă: Aliona Miron 2ra-1498/15 Instanţa de apel: Ana Panov, Ala Nogai, Anatolie Minciună ÎNCHEIERE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mîndrilă Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mîndrilă Natalia împotriva Babei Nina, Batîr Marin, Batîr Corina privind apărarea dreptului de proprietate, prin determinarea modului de folosinţă a bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi, împărţire în natură a casei de locuit, obligarea de a nu crea obstacole, evacuare, încasarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, prin care s-au respins apelurile declarate de către Mîndrilă Natalia şi reprezentantul apelantei Babei Nina, avocatul Panov Gheorghe, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24.09.2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mîndrilă Natalia împotriva lui Babei Nina, Batîr Marin, Batîr Corina privind apărarea dreptului de proprietate, prin determinarea modului de folosinţă a bunului imobil proprietate comună pe cote- părţi, împărţirea în natură a casei de locuit, obligarea de a nu crea obstacole, evacuare, încasarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La 11 ianuarie 2012, Mîndrilă Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Babei Nina, Batîr Marin, Batîr Corina privind apărarea dreptului de proprietate, prin determinarea modului de folosinţă a bunului imobil proprietate comună pe cote-părţi, împărţirea în natură a casei de locuit, obligarea de a nu crea obstacole, evacuare, încasarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, în baza testamentului nr. 5- 3469 din 29.11.1996,întocmit de tatăl său Iuriev Ion, ei i-a fost testat ½ cotă- parte din casa de locuit situată în mun. Chişinău, str. Poştei, 66 şi ½ cotă-parte din lotul de pămînt de pe lîngă casa de locuit. În temeiul certificatului de moştenitor testamentar nr. 1-11189 din 02.10.2008, înregistrat la OCT Chişinău la 07.10.2008, cu numărul cadastral (0100/08/76672)reclamanta a devenit proprietară la ½ cotă parte din casa de locuit cu suprafaţa la sol de 49, 4 m.p., care este situată în mun. Chişinău, str. Poştei, 66. Totodată dreptul reclamante asupra ½ cotă parte din imobilul indicat supra, se confirmă şi prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de OCT Chişinău la data de 20.12.2011.

La rîndul său sora reclamantei, Babei Nina, este coproprietară la ½ cotă-parte din casa de locuit situată în mun. Chişinău, str. Poştei, 66. Avînd în vedere faptul că bunul imobil proprietate comună pe cote-părţi este divizibil, împărţirea în natură a bunului este reală şi posibilă. Orice persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile altora. Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi execute drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară.

Indică reclamanta, că fiind în calitate de proprietară la ½ cotă-parte din casa de locuit situată în mun. Chişinău, str. Poştei, 66, ea nu poate intra în posesia cotei parte din motiv că sora Babei Nina, nu-i permite accesul în casa părintească, cît şi faptul că cota-parte ce revine reclamantei este ocupată nelegitim de nepoata surorii sale Batîr Corina şi Batîr Marin. Menţionează că toate tentativele purtate cu sora sa pe parcursul anilor după decesul părinţilor de a rezolva situaţia creată pe o cale amiabilă nu s-a soldat cu succes. Astfel că, în baza celor menţionate reclamanta este nevoită să se adreseze în instanţa de judecată, pentru a-şi apăra dreptul său la proprietate, şi anume la cota-parte din casa părintească, solicitînd stabilirea prin hotărîre judecătorească, a modului de folosire între coproprietari a bunului comun, proprietate comună pe cote-părţi.

Solicită reclamanta stabilirea modului de folosinţă între coproprietari a bunului imobil comun cu suprafaţa de 49,4 m.p.,amplasat pe str. Poştei, 66, mun. Chişinău; împărţirea în natură a casei de locuit individuală cu suprafaţa de 49,4m.p., amplasat pe str. Poştei, 66, mun. Chişinău, proporţional cotei-părţi a fiecărui coproprietar; a obliga pe Babei Nina să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte din casa de locuit situată pe str. Poştei,66, mun. Chişinău; a evacua pe Batîr Marin şi Batîr Corina din ½ cotă-parte din casa de locuit situată pe str. Poştei,66, mun.

Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ; a încasa de la Babei Nina în beneficiul reclamantei prejudiciul moral cauzat în rezultatul violării drepturilor legitime personale în mărime de 10 000 lei; a încasa de la Babei Nina în beneficiul reclamantei despăgubire în mărime de 50 000 lei, pentru folosirea în exclusivitate a bunului comun casa de locuit situată pe str. Poştei,66, mun. Chişinău, fără acordul reclamantei în calitate de coproprietar la ½ cotă-parte din bunul comun; a încasa de la Babei Nina în beneficiul reclamantei taxa de stat şi cheltuielile de judecată (f.d.2-4). Ulterior reclamanta Natalia Mîndrilă, a depus cerere de concretizare a cerinţilor în care a indicat că, testamentul nr. 5-3469 din 29 noiembrie 1996, la ½ cotă parte a casei de locuit, care îi aparţinea tatălui ei, este legal.

Tatăl ei a primit ca moştenire de la mama lui, Iureva Nadejda, imobilul din str. Poştei 66, în anul 1959, care alcătuia: „A”- Casa de locuit 116 m3; şopron 30 m3, beciul ce rezultă din adeverinţa nr. 7599 din 17 august 1959. Suprafaţa casei litera „A”, era alcătuită din: spaţiul locativ 22,2 m2 (camera nr.1-12,1 m2 şi camera nr.2- 10,1 m2), bucătăria nr.3-7,0m2 şi veranda „a”-6,54 m2, suprafaţa sobei, pereţilor interiori etc. nu este inclusă în suprafaţa locativă, aceasta este spaţiul total al casei. În total casa de locuit împreună cu suprafaţa la sol este de 49,4 m2 (f.d.20). La data de 11 iunie 2014, reclamanta Mîndrilă Natalia a înaintat încă o cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat : stabilirea modului de folosinţă între coproprietari a bunului imobil, amplasat în mun.

Chişinău, str. Poştei 66; partajarea în natură a casei de locuit situată str. Poştei 66(A-01), conform Anexei nr. 1 Raportul de expertiză al imobilului, ca o variantă optimală, ţinînd cont de situaţia reală la moment. Reieşind din faptul, că construcţiile anexate (A-1, A-2, A-3, A-4, A-6 şi A-7) la casa de locuit (A-!) au fost construite de părinţii lor şi la moment sunt folosite de către Babei Nina şi fiica sa. Consideră că surorii mai mari să-i revină la partajare partea 1(întîi), propusă de expertiză, deoarece are pereţi comuni cu încăperile utilizate de Babei Nina şi fiica ei.

Îndeosebi ţinînd cont de faptul că construcţia anexă (A-5) a fost construită de părinţii lor pentru reclamantă, fapt confirmat de Babei Nina în şedinţa de judecată, să-i revină partea a 2 (doua), deoarece are perete comun cu construcţia anexă (A-5), în special, că are de gînd să utilizeze spaţiul dat al construcţiei anexe (A-5), cu condiţia, că reclamanta este de acord cu restituirea în valoare bănească echivalentului a 2,55 m2, pentru pentru egalarea cotei părţi din casa de locuit individuală (A-01).

Reieşind din situaţia dată şi ţinînd cont de motivele enumerate, solicită ca terenul aferent imobilul , cu suprafaţa totală de 0,2256 ha, să fie partajat în părţi egale (a cîte 0, 1128 ha), conform planului geometric, anexat nr. 2 al raportului de expertiză, astfel că d-nei Babei Nina să-i revină partea 1 (întîi), iar reclamantei partea a 2 (doua); a obliga pîrîta să nu-i creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate la 1- 2(jumătate) cotă parte din casa de locuit şi ½ (jumătate) din terenul aferent imobilului; a evacua pe Batîr Marin şi Batîr Corina din casa de locuit din str. Poştei 66 (A-01), care au ocupat-o fără nici un drept legitim; a încasa în beneficiul reclamantei din contul pîrîtei prejudiciul moral cauzat în rezultatul violării drepturilor personale legitime , în mărime de 10 000 lei; a încasa de la Babei Nina în beneficiul reclamantei o despăgubire în valoare de 50 000 lei , pentru folosirea în exclusivitate a bunului comun din anul 2008 pînă în prezent; a încasa din contul pîrîtei în beneficiul reclamantei taxa de stat şi cheltuielile de judecată; a încasa de la Babei Nina în beneficiul reclamantei cheltuielile care au fost suportate pentru obţinerea certificatelor de la OCT Chişinău, expertiza judiciară şi alte cheltuieli, conform bonurilor de plată anexate, în mărime de 2075 lei.

La data de 26.03.2012, pîrîţii au depus referinţă în care au indicat că necesită de menţionat faptul că testamentul din 29.11.1996 parţial este ilegal, deoarece la acel moment cît şi în prezent, lotul de pămînt aferent casei de locuit nu a fost privatizat, nu există un document oficial care ar confirma dreptul de proprietate asupra acestui lot, din care motiv el nu poate fi inclus în testamentul menţionat. Iar ceea ce ţine de casa de locuit, în testamentul respectiv nu este indicată suprafaţa acesteia, care este spaţiul locativ şi cel auxiliar, pentru a ajunge la o concluzie cum necesită a fi efectuată partajarea. Referitor la partajarea lotului de pămînt aferent casei de locuit conform testamentului a solicitat să fie respinsă, deoarece nu corespunde legislaţiei în vigoare.

În rest cerinţele invocate în acţiune să fie respinse ca nefondate, deoarece au caracter de presupuneri. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 septembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Mîndrilă Natalia împotriva Ninei Babei, Batîr Marin, Batîr Corina privind apărarea dreptului de proprietate, prin determinarea modului de folosinţă a bunului imobil proprietate comună pe cote- părţi, împărţirea în natură a casei de locuit, obligarea de a nu crea obstacole, evacuare, încasarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parţial, dispunîndu-se împărţirea în natură între coproprietari, imobilul cu numărul cadastral 0100401.544.01, amplasat în mun.

Chişinău str. Poştei 66, conform cotelor reale, reieşind din suprafaţa totală interioară de 29,3 m.p. potrivit variantei de partaj prezentată în Raportul de expertiză nr. 1651 din 02.10.2013, şi efectuarea lucrărilor de reamenajare, după cum urmează: I)-proprietarului Mîndrilă Naturală –partea 2 cu suprafaţa de 17,2 m.p., şi anume încăperea 2-3 din partea principală lit.A şi ½ din veranda lit.a; II)- proprietarului Babei Nina –partea I cu suprafaţa de 12,1 m.p. şi anume încăperea nr.1 din partea principală lit. A şi ½ din veranda lit.a. S-a încasat de la reclamanta Mîndrilă Natalia în beneficiul Babei Nina valoarea bănească, echivalentul a 2,55 m.p., pentru egalarea cotelor-părţi din casa de locuit individuală lit.A, care potrivit Raportului de evaluare a bunurilor din 05.07.2014 constituie- 23 785 lei.

S-au evacuat pîrîtul Batîr Marin, Batîr Corina din cota-parte atribuită reclamantei Mîndrilă Natalia de pe str. Poştei 66, mun. Chişinău,fără acordarea altui spaţiu locativ. S-a încasat de la pîrîta Babei Nina în beneficiul reclamantei Mîndrilă Natalia, cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2221 lei. S-a încasat de la pîrîta Babei Nina, cu titlu de taxă de stat în beneficiul statului suma de 8217 lei. S-a încasat în mod solidar de la pîrîţii Batîr Marin, Batîr Corina cu titlu de taxă de stat suma de 100 lei. S-a încasat de la de la reclamanta Mîndrilă Natalia în beneficiul statului – suma de 300 lei, cu titlu de taxă de stat. În rest pretenţiile din cerere s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, au fost respinse apelurile declarate de Mîndrilă Natalia şi reprezentantul apelantei Babei Nina, avocatul Panov Gheorghe, cu menţinerea hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 septembrie 2014, cu încasarea din contul Ninei Babei în beneficiul Nataliei Mîndrilă cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei. La 23 aprilie 2015, Mîndrilă Natalia, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 septembrie 2014 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că nu este deacord cu hotărîrea instanţei de fond şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, iar decizia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii, precum şi cu aprecierea arbitrară a probelor. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mîndrilă Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia ca nefondate şi emise cu interpretarea eronată a legii, atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Mîndrilă Natalia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la netemeinicia deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Natalia Mîndrilă, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Natalia Mîndrilă. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas