2ra-818/15 — Partajarea proprietătii comune în devalmasie

Dosarul nr. 2ra-818/15 prima instanţă - I. Mînăscurtă instanţa de apel –V. Pruteanu, I. Cimpoi, A. Minciuna, ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Parnov Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Parnov Octavian împotriva Nataliei Parnov (Canţer) cu privire la evacuarea forţată din imobil, fără acordarea altui spaţiu locativ, încasarea sumei de 600 euro cu titlu de folosinţă a spaţiului locativ, încasarea sumei de 3234,33 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile locativ-comunale şi cererea reconvenţională înaintată de Parnov (Canţer) Natalia împotriva lui Parnov Octavian privind partajarea averii comune în devălmăşie, recunoaşterea dreptului de proprietate şi încasarea sumei de 2000 euro, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Parnov Natalia, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 23 iunie 2014, c o n s t a t ă ; La 30 august 2013 Parnov Octavian s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Parnov (Canţîr) în care a solicitat revendicarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 162, situat în mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 5/3, evacuarea ultimei din apartament, fără acordarea altui spaţiu locativ şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin cererea de concretizare a pretenţiilor Parnov Octavian a solicitat; - Revendicarea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.162, situat în mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 5/3, evacuarea ultimei din apartamentul, fără acordarea altui spaţiu locativ. - Încasarea contravalorii chiriei în mărime de 100 euro lunar, începînd cu 19 septembrie 2013 şi pînă la eliberarea imobilului.

- Încasarea plăţii pentru serviciile locativ-comunale începînd cu luna septembrie 2013 – februarie 2014, în mărime de 3234,33 lei. - Încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de cererii în judecată Parnov Octavian a indicat că, apartamentul nr. 162 din bd. Mircea cel Bătrîn 5/3, mun. Chişinău l-a procurat în anul 1999, fapt atestat prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 647 din 28 iulie 1 1999, după care a înregistrat dreptul de proprietate la Oficiul Teritorial Cadastral, la 29 iulie 1999. Indică că 01 martie 2003, a înregistrat căsătoria cu Canţîr Natalia, ulterior prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 29 mai 2013, căsătoria din părţi a fost desfăcută. În timpul căsătoriei au locuit în apartamentul litigios, iar după desfacerea căsătoriei i-a cerut Nataliei Parnov (Canţer) să elibereze imobilul, însă ultima refuză.

Consideră că i se încălcă dreptul de proprietate, prin acţiunile Nataliei Parnov În mod ilegal aceasta foloseşte bunurile personale care îi aparţin, avînd un comportament agresiv şi folosindu-se de serviciile locativ-comunale, pe care nu le achită. În cadrul examinări pricinii în fond la 08 noiembrie 2013 Parnov Natalia a înaintat acţiune reconvenţională împotriva lui Parnov Octavian în care a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie asupra apartamentului nr. 162, situat în mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 5/3, partajarea apartamentului nr. 162, situat în mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrîn, 5/3, prin atribuirea întregului bun Natalia Parnov (Canţîr) în schimbul unei sulte băneşti egală cu costul cotei- părţi din bunul imobil, în favoarea lui Parnov Octavian.

De asemenea, a solicitat şi partajarea bunurilor din apartament prin atribuirea Nataliei Parnov (Canţîr) a bunurilor mobile: mobila de perete în mărime de 3500 lei; pat-dormitor în mărime de 7500 lei; bucătărie în mărime de 1650 lei, ungher de bucătărie în mărime de 3000 lei, frigider în mărime de 5000 lei, covor în mărime de 700 lei, lustră în mărime de 850 lei, laptop în mărime de 7000 lei, iar în total suma de 29200 lei, încasarea din contul lui Par nov Octavian în beneficiul Nataliei (Canţîr) Pamov a sumei de 2000 euro ce constituie ½ din costul automobilului de model „Şkoda” procurat în timpul căsătorie din mijloace financiare comune şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reconvenţionale Natalia Pamov (Canţîr) a indicat că, împreună cu Parnov Octavian au dus o gospodărie comună, din anul 1990 este angajată la fabrica de confecţii „Ionel”, tot timpul familia s-a întreţinut din sursele financiare agonisite de către ea.

Bunul imobil litigios reprezintă averea comună a foştilor soţi. În anul 2008 i-a fost acordat un credit în sumă de 35 000 lei, şi altul în mărime de 20000 lei, bani care au fost investiţi în reparaţie capitală a apartamentului. Susţine că, în anul 2010 cînd soţii erau în relaţii de căsătoriei din mijloacele financiare comune a fost procurat automobilul model „Şkoda Fabia” în sumă de 4000 euro, ulterior acesta fiind înstrăinat, fără a cunoaşte despre acest fapt. Totodată susţine că în timpul căsătoriei au fost procurate mai multe bunuri mobile, bunuri pe care le consideră că se supun regimului juridic al proprietăţii comune în devălmăşie si solicită partajarea acestora. Prin hotărîrea judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 17 iunie 2014 s-a admis parţial acţiunea depusă de către Parnov Octavian împotriva Nataliei Parnov (Canţîr). S-a dispus apărarea dreptului de proprietate a lui Parnov Octavian şi înlăturarea obstacolelor în exercitarea acestui drept prin evacuarea Nataliei Parnov (Canţîr) din apartamentul nr.162 din bd. Mircea cel Bătrîn 5/3 mun. Chişinău. În rest pretenţiile cu privire la încasarea sumei de 600 euro cu titlu de 2 contravaloarea chiriei pentru folosirea spaţiului locativ, precum şi încasarea sumei de 3234,33 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile comunale pentru perioada septembrie 2013-februarie 2014, s-au respins ca fiind neîntemeiate. S-a admis parţial acţiunea reconvenţională depusă de Parnov (Canţîr) Natalia împotriva lui Parnov Octavian.

S-a dispus partajarea bunurilor mobile din apartamentul nr.162 bd. Mircea cel Bătrîn 5/3, mun. Chişinău, prin atribuirea în proprietate Nataliei Parnov (Canţîr) a mobilei - perete în sumă 3500 lei, mobilei pentru bucătărie în sumă de 1650 lei, ungher pentru bucătărie în sumă de 3000 lei, frigiderului de model „Îndesit” în mărime de 5000 lei, covor cu mărimea de 6 xl,2 m., în sumă de 700 lei, lustra în sumă de 850 lei, laptop de model „ACER” în sumă de 7 000 lei, iar în total bunuri în sumă de 21700 lei, iar lui Parnov Octavian atribuirea în proprietate a patului-dormitor în sumă de 7 500 lei şi plita electrică de 7 000 lei, iar în total bunuri în sumă de 14 500 lei. S-a dispus încasarea din contul Nataliei Parnov (Canţer) în beneficiul lui Parnov Octavian diferenţa dintre cotele părţi din bunurile partajate în sumă de 7200 lei.

S-a încasat din contul lui Parnov Octavian în beneficiul Nataliei Parnov (Canţer) cheltuielile de judecată în mărime de 1086 lei. S-a încasat din contul Nataliei Parnov (Canţer) în beneficiul lui Parnov Octavian cheltuielile de judecată în mărime de 1100 lei. S-a anulat parţial măsura de asigurare aplicată prin încheierea din 26 noiembrie 2013 şi s-a anulat interdicţia de înstrăinare a apartamentului nr.162 din bd. Mircea cel Bătrîn 5/3, mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014, s-a respins apelul declarat de Parnov Natalia, şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 17 iunie 2014. La 04 februarie 2015, Parnov Natalia a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd casarea acestora şi emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată iniţială şi admiterea cererii reconvenţionale prin atribuirea întregului bun Nataliei Parnov în schimbul acordării unei sulte băneşti lui Parnov Octavian şi încasarea din contul ultimului în beneficiul Nataliai Parnov, suma de 2000 euro, ceea ce constituie ½ din costul automobilului vîndut. Indică că, nu este de acord cu hotărîrile emise de instanţele ierarhic inferioare. La examinarea cauzei în fond instanţa nu s-a expus asupra averii procurate în timpul concubinajului, nu a stabilit toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, din care motive hotărîrea adoptată de prima instanţă este ilegală.

La 25 martie 2015 recurenta Parnov Natalia a înaintat un recurs suplimentar cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor instanţelor inferioare şi dispunerea rejudecării cauzei civile în primă instanţă. A indicat că, la redactarea hotărîrii instanţa de fond a interpretat eronat explicaţiile martorilor, s-a expus asupra problemelor nesoluţionate, fiind încălcate normele de drept procedural. La examinarea cauzei în fond au fost prezentate suficiente probe pertinente şi veridice, care confirmă temeinicia pretenţiilor invocate în cererea reconvenţională. Instanţa de apel a denaturat conţinutul cererrii reconvenționale şi a formulat o concluzie eronată. 3 Mai susţine că soluţia instanţelor ierarhic inferioare se întemeiază pe aprecierea declarativă a circumstanţelor pricinii, fără careva suport probator, fără a fi stabilite circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă la 30 martie 2015 de avocatul Olga Stoianova în interesele lui Parnov Octaviana indicat că, cererea de recurs declarată de Parnov Natalia este neîntemeiată şi formală şi nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de Procedură Civilă. Susţine că argumentele invocate în cererea de recurs sunt identice cu cele invocate şi în apel, atît acţiunea iniţială cît şi cea reconvenţională au fost examinate multiaspectual de către instanţele investite cu judecarea fondului, alte circumstanţe noi importante pentru soluţionarea litigiului nu au fost indicate.

Careva încălcări de procedură a instanţelor ierarhic inferioare la examinarea pricinii în fond care ar fi putut duce la soluţionare greşită a pricini, nu sunt invocate. Recurenta nu indică încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La materialele dosarului este anexată scrisoarea Curţii de Apel Chişinău (f.d.177) care atestă că decizia din 10 decembrie 2014 a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 25 decembrie 2014, iar data confirmării recepţionării ei nu este cunoscută, astfel se denotă că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 04 februarie 2015, este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în 4 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Parnov Natalia în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de 5 Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către de Parnov Natalia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filncova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 6