2rac-205/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: S.Dimitriu dosarul nr. 2rac-205/15 instanţa de apel: M.Guzun, A.Nogai, N.Simciuc ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Valentina Clevadî Judecători: Tamara Chişca – Doneva şi Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” cu privire la încasarea datoriei pentru locaţiune şi energie electrică şi, la acţiunea reconvenţională înaintată de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex” împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 21 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii iniţiale şi de respingere a acţiunii reconvenţionale, c o n s t a t ă : La 26 iulie 2013, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” cu privire la încasarea datoriei pentru locaţiune, energie electrică şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, prin contractele nr. 211.02/12 din 20 februarie 2012 şi nr. 962.07/12 din 27 iulie 2012, ambele cu scadenţa la 31 decembrie 2012, i-a transmis în locaţiune pîrîtei societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” bunul imobil nr. 7 (spaţiu tehnic) cu suprafaţa de 67,8 m.p.

şi bunul imobil (birouri) cu suprafaţa de 26,6 m.p., amplasate în sediul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica mun. Chişinău, str. Burebista 108. Afirmă că, la 06 septembrie 2012 au încheiat contractul de prestare a serviciilor comunale nr. 1225.09/12 pentru bunurile imobile închiriate, cu scadenţa la 31 decembrie 2012 şi cu preţul de 5 426 lei. 1 Susţine reclamanta că, la expirarea termenului, pîrîta societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” nu şi-a executat cu diligenţă obligaţiile contractuale şi nu a restituit bunurile închiriate, iar notificarea scrisă în acest sens a fost neglijată. A subliniat că, abia la 09 martie 2013, pîrîta societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” a eliberat spaţiile închiriate, depăşind astfel termenul locaţiunii cu 2 luni şi 9 zile.

Solicită reclamanta Casa Naţională de Asigurări Sociale, încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” în beneficiul său a: - sumei de 4 770,26 lei – cu tiltu de plată a locaţiunii pe anul 2012 pe contractul nr. 211.02/12 din 20 februarie 2012; - sumei de 8 184,37 lei pentru folosirea bunului imobil după încetarea raporturilor contractuale pentru perioada ianuarie, februarie şi 9 zile din martie 2013 pe contractul de locaţiune nr. 211.02/12 din 20 februarie 2012; - sumei de 7182,47 lei pentru folosirea bunului imobil după încetarea raporturilor contractuale pentru perioada ianuarie, februarie şi 9 zile din martie 2013 conform contractului de locaţiune nr. 962.07/12 din 27 iulie 2012; - sumei de 4 155,16 lei pentru energia electrică şi serviciile comunale folosite la exploatarea spaţiilor închiriate, pentru serviciile comunale neachitate pe anul 2012 în baza contractului nr. 1225.09/12 din 06 septembrie 2012 şi a cheltuielilor de judecată (f.d.2-6).

La 18 noiembrie 2013, pîrîta – reclamantă societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” a depus acţiune reconvenţională împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale cu privire la încasarea cheltuielilor pentru reparaţie şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reconvenţionale, societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” a arătat că pentru exploatarea bunurilor imobile închiriate a fost efectuată reparaţia capitală a pardoselii şi s-a construit un perete. Susţine că, suma cheltuielilor constituie 7 990 lei, ceea ce se confirmă prin contract şi factură fiscală, iar reclamanta-pîrîtă Casa Naţională de Asigurări Sociale refuză să-i restituie această sumă. Solicită pîrîta-reclamantă societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex” încasarea din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în beneficiul său a sumei de 7 990 lei pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie şi a sumei de 270 lei – cu tiltu de taxă de stat (f.d.51-52).

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013, acţiunea depusă de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” în beneficiul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a datoriei ce rezultă din neexecutarea obligaţiilor contractuale în sumă de 24 293,04 lei (f.d.45). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex”, fiind modificată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013, prin micșorarea cuantumului datoriei de la suma de 24 293,04 lei la suma de 19 522,44 lei.

În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută (f.d.122). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, a fost admis recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Grifon Impex”, fiind casată 2 decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014, pricina fiind remisă la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători (f.d.153-157). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, a fost admis apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea iniţială depusă de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” în beneficiul Casei Naţionale de Asigurări Sociale a datoriei ce rezultă din neexecutarea obligaţiilor contractuale în sumă de 19522,44 lei.

S-a încasat din contul societăţii cu răspundere limitată „Grifon Impex” în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de 585,67 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. Cererea reconvenţională depusă de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.172). Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la 30 aprilie 2015, societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată iniţială înaintată de către Casa Naţională de Asigurări Sociale să fie respinsă ca fiind neîntemeiată, iar cererea reconvenţională să fie admisă în sensul declarat, reiterînd motivele de drept şi de fapt indicate în cererea de recurs anexată la dosar.

În motivarea cererii de recurs, s-a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Indică că, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea. Astfel, întru argumentarea poziţiei nominalizate s-a subliniat că reclamanta – intimată avînd abligaţia probaţiunii în judecată, nu a probat prin prisma art. 118 CPC, temeiurile admiterii acţiunii iniţiale.

Pe cale de consecinţă a menţionat că, instanţa de apel s-a eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, pe motiv că, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd o hotărîre ilegală și neîntemeiată de admitere parţială a acţiunii iniţiale şi de respingere a acţiunii reconvenţionale (f.d.183-186). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată a fost pronunţată la 17 februarie 2015 (f.d.172), iar recursul a fost depus la 30 aprilie 2015 (f.d.183-186), însă, la dosar nu există careva probe care să confirme faptul că, recurenta a recepționat decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, a fost declarat în termen. Verificînd legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex” urmează a fi declarat inadmisibil.

3 În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex” este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate de societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex” în cererea de recurs, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). 4 Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată ,,Grifon Impex”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător: Valentina Clevadî judecători: Tamara Chişca – Doneva Galina Stratulat 5