2ra-1398/15 — Privind încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1398/15 Instanţa de fond: Judecătoria Glodeni – V. Nogai Instanţa de apel: CA Bălţi – Al. Gheorghieş, A. Albu, N. Chircu DECIZIE 17 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele colegiului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către avocatul Vitalie Rusu în interesele lui Nicolai Bodnari în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolai Bodnari împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013, s-a dispus scoaterea cererii de pe rol, CONSTATĂ : La 05 august 2011 Nicolai Bodnari a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Gherega privind încasarea datoriei în sumă de 200.000 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 32.000 lei, prejudiciul moral în sumă de 5.000 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 23 mai 2010 a încheiat cu Nicolai Gherega contract de împrumut, prin care i-a împrumutat suma de 200.000 lei cu restituirea acesteia pînă la 23 mai 2011. Nicolai Gherega nu şi-a îndeplinit în 1 termen obligaţiunile asumate. Astfel în urma neexecutării condiţiilor contractuale acesta poartă obligaţia de a-i achita şi o dobîndă de întîrziere în sumă de 32.000 lei fiecare. Datorită faptului că Nicolai Gherega la scadenţă nu i-a restituit datoria, a fost pus în imposibilitate de a se folosi de bani, a suportat suferinţe psihice, motiv pentru care consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral în mărime de 5.000 lei de la fiecare.

Ulterior la 17 octombrie 2011 Nicolai Bodnari a înaintat cerere de chemare în judecată şi împotriva lui Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei în sumă de 200.000 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 32.000 lei, prejudiciul moral în sumă de 5.000 lei În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 23 mai 2010 a încheiat cu Serghei Zahiliniac contract de împrumut, prin care i-a împrumutat suma de 200.000 lei cu restituirea acesteia pînă la 23 mai 2011. Serghei Zahiliniac nu şi-au îndeplinit în termen obligaţiunile asumate. Astfel în urma neexecutării condiţiilor contractuale acesta poartă obligaţia de a-i achita şi o dobîndă de întîrziere în sumă de 32.000 lei fiecare. Datorită faptului că Serghei Zahiliniac la scadenţă nu i-a restituit datoria, a fost pus în imposibilitate de a se folosi de bani, a suportat suferinţe psihice, motiv pentru care consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral în mărime de 5.000 lei de la fiecare.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 09 august 2012 s-au conexat cererea reclamantului Nicolai Bodnari împotriva lui Nicolai Gherega cu cererea împotriva lui Serghei Zahiliniac, pentru a fi examinate într-o singură procedură (f.d. 47 vol. II). Prima instanţă prin încheierea din 07 septembrie 2012 a amînat achitarea plăţii taxei de stat în mărime de 5.500 lei pentru fiecare acţiune în parte, ce constituie total 11.000 lei, pînă la emiterea hotărîrii (f.d. 88 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolai Bodnari. S-a încasat de la Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac în contul lui Nicolai Bodnari datoria în sumă de 200.000 lei de la fiecare, cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 2.000 lei şi 1.000 lei pentru achitarea taxei de stat în mod solidar.

S-a încasat de la Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac în beneficiul statului taxa de stat a cîte 5.000 lei de la fiecare în parte, în total 10.000 lei. S-a respins acţiunea în privinţa încasării prejudiciului material şi dobînda de întîrziere (f.d. 164, 167 – 169 vol. I). La 18 decembrie 2013 avocatul Iosif Mardari în interesele lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă. Prin apelul motivat din 16 mai 2014 a solicitat casarea hotărîrii instanţei de fond din 20 noiembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de scoatere a cererii de pe rol pe motivul neachitării în termen a taxei de stat (f.d.

170 – 171, 213 – 217 vol. I). 2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de avocatul Iosif Mardari în interesele lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 şi s-a dispus scoaterea cererii de pe rol. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că reclamantul nu a achitat taxa de stat în şedinţa de judecată din 20 noiembrie 2012, iar instanţa de fond eronat s-a pronunţat asupra fondului cauzei, întrucît potrivit art. 267 lit. k) CPC, urma să dispună scoaterea cererii de pe rol, deoarece reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă şi pîrîţii au insistat asupra scoaterii cererii de pe rol (f.d.

247 – 253 vol. I). La 24 martie 2015 avocatul Vitalie Rusu în interesele lui Nicolai Bodnari a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 (f.d. 1 – 2 vol. III). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este eronată şi ilegală, care urmează a fi anulată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 18 decembrie 2014 şi a fost expediată părţilor la 19 ianuarie 2015 (f.d.

284 vol. III). Recurentul a depus recurs la 24 martie 2015, fiind depus în termen. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 18 decembrie 2014 a admis apelul declarat de avocatul Iosif Mardari în interesele lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac, a casat hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 şi a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motivul neachitării taxei de stat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că prematură concluzia instanţei de apel din următoarele motive. Din actele cauzei se confirmă că Nicolai Bodnari a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei în sumă de cîte 200.000 lei, dobînda de întîrziere în sumă de cîte 32.000 lei, prejudiciul moral în sumă de cîte 5.000 lei de la fiecare, totodată solicitînd scutirea de la plata taxei de stat, fiind invocată situţia familiară şi materială dificilă. Prima instanţă prin încheierea din 07 septembrie 2012 a amînat achitarea plăţii taxei de stat în mărime de 5.500 lei pentru fiecare acţiune în parte, ce constituie total 11.000 lei, pînă la emiterea hotărîrii.

3 Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolai Bodnari. S-a încasat de la Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac în contul lui Nicolai Bodnari datoria în sumă de 200.000 lei de la fiecare, cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 2.000 lei şi 1.000 lei pentru achitarea taxei de stat în mod solidar. S-a încasat de la Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac în beneficiul statului taxa de stat a cîte 5.000 lei de la fiecare în parte, în total 10.000 lei. S-a respins acţiunea în privinţa încasării prejudiciului material şi dobînda de întîrziere.

Instanţa de apel la examinarea cererii de apel înaintată de către avocatul Iosif Mardari în interesele lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac împotriva hotărîrii primei instanţei, a reţinut că reclamantul nu a achitat taxa de stat în şedinţa de judecată din 20 noiembrie 2012, iar instanţa de fond eronat s-a pronunţat asupra fondului cauzei, întrucît potrivit art. 267 lit. k) CPC, urma să dispună scoaterea cererii de pe rol, deoarece reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instanţă şi pîrîţii au insistat asupra scoaterii cererii de pe rol. Colegiul constată neîntemeiată concluzia instanţei de apel, deoarece instanţa de fond nu a indicat expres termenului limită de achitare a taxei de stat.

Astfel la cererea uneia sau a ambelor părţi şi ţinînd cont de situaţia materială, instanţa poate amîna sau eşalona plata taxei de stat conform art. 86 CPC. Amînarea constă în suspendarea momentului plăţii, de la depunerea cererii pînă la data stabilită de instanţă. Instanţa de fond a indicat în încheierea din 07 septembrie 2012 achitarea plăţii taxei de stat urmează să fie efectuată pînă la emiterea hotărîri, ceea ce în opinia instanţei de recurs este eronat. Termenul de amînare sau eşalonare a achitării taxei de stat nu poate depăşi momentul retragerii instanţei pentru deliberarea hotărîrii. Iar retragerea completului de judecată nu reprezintă altceva decît o primă etapă în procesul de deliberare, acest pas fiind inerent din punct de vedere procedural, avînd în vedere importanţa şi natura juridică a acestei acţiuni.

Deliberarea reprezintă operaţia în cadrul căreia judecătorii stabilesc soluţia ce urmează să fie pronunţată cu privire la litigiul dintre părţi. Această etapă a procesului civil are loc dupa administrarea probelor şi soluţionarea excepţiilor de procedură, precum şi a oricăror alte incidente ivite în cursul judecării. De altfel spus, instanţa de fond greşit a indicat termenul limită pentru achitarea taxei de stat, pînă la data emiterii hotărîrii, or, instanţa de fond era obligată să indice expres termenul limită de achitare a taxei de stat. Astfel, instanţa de recurs reţine că după încheierea susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera de deliberare pentru adoptarea actului final, a hotărîrii judecătoreşti.

În cadrul deliberării completul de judecată în baza probelor administrate stabileşte circumstanţele cauzei şi legea materială ce urmează a fi 4 aplicată la soluţionarea litigiului în fond, adoptînd hotărîrea respectivă, care se pronunţă în şedinţă publică. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, ce au importanţă pentru aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, instanţa de recurs apreciază decizia instanţei de apel ca fiind prematură. Ţinînd cont de faptul că, corectarea erorii admise de către instanţa de apel este imposibilă în condiţiile procedurii în recurs prevăzute de către legislaţia procesuală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că cauza urmează a fi restituită spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii, instanţa de fond urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de avocatul Vitalie Rusu în interesele lui Nicolai Bodnari.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolai Bodnari împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Bălţi în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele colegiului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Dumitru Mardari Maria Ghervas 5

OPINIE SEPARATĂ

a judecătorilor Maria Ghervas, Galina Stratulat în pricina civilă la acţiunea lui Nicolai Bodnari împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei.

Cu majoritatea de voturi la 17 iunie 2015 a fost adoptată decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în pricina civilă la acţiunea lui Nicolai Bodnari împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei, prin care s-a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 privind admiterea apelului declarat de avocatul Iosif Mardari în interesele lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac, casarea hotărîrii Judecătoriei Glodeni din 20 noiembrie 2013 şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol pe motivul neachitării taxei de stat, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel În dezacord cu soluţia pronunţată considerăm că recursul lui Nicolai Bodnari asupra deciziei Cirţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 urma să fie respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente: Din actele cauzei se confirmă că Nicolai Bodnari a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac privind încasarea datoriei în sumă de cîte 200.000 lei, dobînda de întîrziere în sumă de cîte 32.000 lei, prejudiciul moral în sumă de cîte 5.000 lei de la fiecare, achitînd parţial taxa de stat în sumă de 1.000 lei.

Totodată a solicitat scutirea de la plata restantă a taxei de stat în sumă de 11000 lei, fiind invocată situaţia familiară şi materială dificilă. Prima instanţă prin încheierea din 07 septembrie 2012 a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat ca fiind neprobată, tot odată a amînat achitarea taxei de stat în mărime de 11.000 lei, pînă la emiterea hotărîrii. În şedinţa din 20 noiembrie 2013, cînd a fost adoptată hotărîrea, reclamantul nu a prezentat dovada achitării taxei de stat, iar avocatul pîrîţilor în susţinerile verbale a notat instanţa despre acest fapt, solicitînd scoaterea cererii de pe rol. Reprezentantul reclamantului nu a solicitat un nou termen de achitare a taxei de stat sau scutirea de la plata acestea.

Potrivit art.267 lit.k) CPC şi p.15 lit.g al Hotărîrii explicative a Plenului CSJ din 17.11.2014, nr.5 „Cu privire la actele judecătorului în faza intentării procesului civil şi pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare” instanţa urma să scoată cauza de pe rol. Prin adoptarea hotărării instanţa fără temei legal l-a exonerat pe reclamant de la plata taxei de stat, punănd părţile în situaţie inegală şi defavorabilă pîrîţilor. Soluţia instanţei este în contradicţie şi cu art. 22 CPC, potrivit căruia justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor 6 persoanelor, independent de cetăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, Privilegiile procesuale ale persoanelor care beneficiază de imunitatea răspunderii civile se stabilesc de prezentul cod şi de alte legi, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În speţă, instanţa din oficiu a acordat reclamantului un privilegiu procesual, neprevăzut de lege. Considerăm că instanţa de apel corect a îndreptat această greşeală a instanţei de fond prin casarea hotărării şi în temeiul art. 267 lit.k) CPC a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motivul neachitării taxei de stat . Argumentul recurentului precum că nu a luat cunoştinţă cu încheierea prin care instanţa de fond i-a acordat termen pentru achitarea taxei de stat, este neîntemeiat şi se combate prin materialele cauzei care atestă că reclamantul, înaintînd acţiuni la 05 august 2011 şi 17 octombrie 2011 în instanţa de judecată faţă de Nicolai Gherega şi Serghei Zahiliniac în valoare de a cîte 200.000 lei, a achitat parţial taxa de stat în sumă de 500 lei pentru fiecare cerere (f.d.

3 vol. I şi f.d. 11 vol. II). Totodată a solicitat scutirea de la plata restului taxei de stat. Ambele cereri au fost reţinute în procedura instanţelor de judecată, fără soluţionarea chestiunii achitării taxei de stat. Prin încheierea din 09 august 2012 pricinile civile au fost conexate într-o singură procedură (f.d. 47 vol. II). În şedinţa de judecată din 07 septembrie 2012 la insistenţa reprezentantului pîrîţilor a fost soluţionată chestiunea privind scutirea reclamantului de la plata taxei de stat. Instanţa de judecată a considerat că nu este posibilă scutirea reclamantului de la plata taxei de stat, dar reieşind din situaţia materială a acestuia a amînat achitarea taxei de stat pînă la emiterea hotărîrii.

Reprezentantul reclamantului avocatul Vitalie Rusu în baza mandatelor din 04 aprilie 2012 (f.d. 81, 83 vol. I) a fost prezent în şedinţa de judecată şi nu a contestat încheierea, prin care a fost amînată achitarea taxei de stat pînă la emiterea hotărîrii. Respectiv, pînă la data emiterii hotărîrii adică pînă la retragerea instanţei în camera de deliberare, reclamantul reprezentat în şedinţa de avocatul său Vitalie Rusu, urma să achite integral taxa de stat. Asupra achitării taxei de stat de către reclamant pînă la retragerea completului în camera de deliberare a insistat în şedinţa de judecată şi reprezentantul pîrîţilor care a solicitat scoaterea cauzei de pe rol anume pentru acest motiv ( f.d.

162 – 163 vol. I). Potrivit art. 75 alin. (4) CPC actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. 7 În speţă, la culpa reprezentantului se atribuie neexecutarea încheierii privind achitarea taxei de stat pînă la emiterea hotărîrii, iar sancţiunea pentru această culpă este scoaterea cererii de pe rol. Fiindcă reclamantul nu a fost scutit de plata taxei de stat şi în termenul stabilit de instanţă el nu a achitat taxa de stat, cererea de chemare în judecată corect a fost scoasă de pe rol. Scoaterea cererii de pe rol nu împiedică adresarea repetată cu cerere în instanţă după înlăturarea neajunsurilor.

În astfel de circumstanţe, nu pot fi reţinute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, deoarece sînt nejustificate şi se combat prin constatările relatate, mai mult că decizia atacată a fost adoptată cu respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei procedurale şi materiale. Judecători Maria Ghervas Galina Stratulat 8