2r-526/15 — Modificarea procedurii de executare

prima instanţă: V. Şchiopu dosarul nr. 2r-526/15 instanţa de apel: T. Duca E. Grumeza, S. Procopciuc DECIZIE 17 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Iastremschi Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţia de Economii şi Împrumut “Microcredit” împotriva lui Iastremschi Andrei cu privire la modificarea procedurii de executare, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2015 c o n s t a t ă La 11 septembrie 2013 Asociaţia de Economii şi Împrumut „Microcredit” (în continuare A.E.Î.

„Microcredit”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iastremschi Andrei cu privire la modificarea procedurii de executare. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 16 ianuarie 2014 s-a admis parţial acţiunea, s-a modificat procedura de executare a documentului executoriu nr. 2-1031/10 emis în baza hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 iunie 2010 întru achitarea datoriei şi s-a încasat de la debitorul Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit” contravaloarea bunului gajat care a fost transmis în posesie – autocamion de model Ford Tranzit în sumă de 35000 lei, în rest pretenţiile s-au respins. S-a încasat de la debitorul Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit” cheltuielile judiciare în sumă de 1118 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2014 s-a admis recursul declarat de Iastremschi Andrei, s-a casat încheierea Judecătoriei Ungheni din 16 ianuarie 2014 cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă pentru examinarea fondului cauzei. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 s-a admis acţiunea 1 înaintată de AEÎ „Microcredit”. S-a încasat de la Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit”, suma împrumutului restant în mărime de 21875 lei, dobînda restantă în mărime de 4742,32 lei, dobînda de întîrziere la împrumut 15172,50 lei, penalitatea la dobînda 1625,56 lei şi taxa de stat în mărime de 1351 lei, iar în total suma de 46383,07 lei. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 s-a corectat suma totală dispusă spre încasare din 46383,07 lei în suma de 44766,38 lei.

La data de 09 martie 2015 Iastremschi Andrei a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 solicitînd anularea hotărîrii. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Iastremschi Andrei împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015, s-a acordat apelantului Iastremschi Andrei termen de pînă la 05 mai 2015, ora 09:15 pentru lichidarea neajunsurilor, anexarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1007,24 lei. S-a explicat apelantului faptul că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile menţionate, nu va prezenta cererea de apel motivată şi achitarea taxei de stat, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele va fi restituită.

La data de 30 aprilie 2015 Iastremschi Andrei a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 18 februarie 2015 solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii recurate cu restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat că, a solicitat instanţei de judecată scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel deoarece situaţia materială este una falimentară nu are sursă de venit, nu deţine în proprietate bunuri şi are angajamente financiare faţă de creditori. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul depus de Iastremschi Andrei urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Materialele cauzei reflectă că, prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 16 ianuarie 2014 s-a admis parţial acţiunea, s-a modificat procedura de executare a documentului executoriu nr. 2-1031/10 emis în baza hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 iunie 2010 întru achitarea datoriei şi s-a încasat de la debitorul Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit” contravaloarea bunului gajat care a fost transmis în posesie – autocamion de model Ford Tranzit în sumă de 35000 lei, în rest pretenţiile s-au respins.

S-a încasat de la debitorul Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit” cheltuielile judiciare în sumă de 1118 lei (f.d. 47-49). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2014 s-a admis recursul declarat de Iastremschi Andrei, s-a casat încheierea Judecătoriei Ungheni din 16 ianuarie 2014 cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă pentru examinarea fondului cauzei (f.d. 81-81). Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 s-a admis acţiunea înaintată de AEÎ „Microcredit”. S-a încasat de la Iastremschi Andrei în beneficiul A.E.Î. „Microcredit”, suma împrumutului restant în mărime de 21875 lei, dobînda restantă în mărime de 4742,32 lei, dobînda de întîrziere la împrumut 15172,50 lei, penalitatea la 2 dobînda 1625,56 lei şi taxa de stat în mărime de 1351 lei, iar în total suma de 46383,07 lei (f.d.

128). Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 s-a corectat suma totală dispusă spre încasare din 46383,07 lei în suma de 44766,38 lei (f.d. 130). La data de 09 martie 2015 Iastremschi Andrei a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015 solicitînd anularea hotărîrii (f.d. 133). Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Iastremschi Andrei împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 10 februarie 2015, s-a acordat apelantului Iastremschi Andrei termen de pînă la 05 mai 2015, ora 09:15 pentru lichidarea neajunsurilor, anexarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1007,24 lei. S-a explicat apelantului faptul că, în cazul în care nu va lichida neajunsurile menţionate, nu va prezenta cererea de apel motivată şi achitarea taxei de stat, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele va fi restituită (f.d.

130). Potrivit art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Conform art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) şi lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03.12.1992, pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui titlu executoriu sau a unui alt document prin care încasarea se produce în mod incontestabil taxa de stat se calculează în mărime de 3 % din valoarea acţiunii sau din suma încasată. Pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Colegiul consemnează că, potrivit normelor citate supra, pentru declararea apelului împotriva hotărîrii primei instanţe, taxa de stat constituie 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial taxa de stat se calculează în mărime de 75% din taxa calculată din suma contestată. Colegiul relevă că, accesul liber la justiţie este o parte componentă incipientă a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi presupune posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct şi nemijlocit la o instanţă de judecată, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime.

Este unanim acceptat ca dreptul de acces la justiţie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cît timp acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. Instanţa de recurs menţionează că, taxa de stat nu este un impediment al accesului liber la justiţie, atît timp cît statul asigură aplicarea eficientă şi uniformă a prevederilor normative referitoare la cuantumul taxei de stat, la scutirile de taxa de stat dispuse din 3 oficiu ori la solicitarea persoanei interesate.

Dreptul de acces la un tribunal consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a accentuat în argumentarea soluţiei din cauza Kreuz c. Polonia, faptul că dreptul de acces la o instanţă de judecată nu are un caracter absolut, fiind normal şi dezirabil ca acesta să fie supus anumitor limitări, intrinseci forţei de reglementare legislativă specifice oricărui stat de drept.

Astfel, pot exista limitări de natură procedurală, precum imperativul parcurgerii unei proceduri prealabile şi chiar limitări de natură financiară, precum impunerea unor taxe judiciare. Importantă rămâne însă rezonabilitatea acestor limitări, ele trecând limitele convenţionale atunci când restricţionează accesul la justiţie în asemenea mod încât aduc atingere însăşi esenţei dreptului consacrat în beneficiul tuturor justiţiabililor. În acest sens, este respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiţie cu gratuitatea actului de justiţie. Analizînd cuantumul taxei de stat impus recurentului spre achitare de către instanţa de apel Colegiul conchide că, suma taxei de stat la depunerea apelului a fost calculată în mod corect, iar restricţia pecuniară este proporţională cu scopul necesităţii asigurării unei bune administrări a justiţiei.

Colegiul constată că, la materialele cauzei lipseşte cererea de apel motivată şi dovada achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel în mărimea stabilită prin încheierea Curţii de Apel Bălţi 15 aprilie 2015, mai mult ca atît Iastremschi Andrei nu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, circumstanţe ce justifică concluzia instanţei de recurs de a respinge recursul declarat de Iastremschi Andrei şi a menţine încheierea recurată. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Iastremschi Andrei ca neîntemeiat.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2015. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4