2rc-241/15 — Contestarea acțiunilor administratorului insolvabilității

prima instanţă: N. Craiu dosarul nr. 2rc-241/15 DECIZIE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd recursurile declarate de Morozan Constantin – reprezentantul debitorului SRL „Kvark”, Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „OMV Grup”, SC „Macrosist-Com” SRL, în pricina de insolvabilitate la cererea introductivă a Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Kvark”, împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2015, prin care au fost respinse contestaţiile ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL asupra acţiunilor administratorului procesului de insolvabilitate, menţinute notificările din 12 august 2014 şi 05 septembrie 2014, respinsă cererea de asigurare a ÎM „Rompetrol Moldova” SA, respinsă contestaţia SRL „Kvark” asupra creanţelor incluse de administrator în tabelul definitiv, validate creanţele pentru creditorii Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova – 39658,47 Euro, IFS mun.

Chişinău – 695025,09 lei, BC „Eximbank” SA – 26150935,33 lei, CNAS – 2498,54 lei, SA „Orizont” – 571417,42 lei, în rest a fost respinsă contestaţia Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova privind validarea suplimentară a creanţei de 1520799,18 dolari SUA şi cererea de admitere a ei, precum şi obligat administratorul de a opera rectificările corespunzătoare în tabelul definitiv al creanţelor c o n s t a t ă Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 august 2014, a fost admisă cererea introductivă depusă de creditorul Federaţia Naţională de Taekwon-Do Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova şi cererea de alăturare a Societății pe Acțiuni „Orizont”, a fost constatată insolvabilitatea debitorului SRL „Kvark” şi intentat procesul de insolvabilitate față de aceasta, a fost înlăturat de la gestionarea patrimoniului conducerea debitorului şi desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Gîndea Anatolie” cu certificatul de perfecționare profesionala nr. 17881 din 09 decembrie 2010. A fost obligat administratorul ÎI „Gîndea Anatolie”: a) să notifice creditorii SRL „Kvark” despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor în termen de cel mult 45 zile de la intentarea procesului,

b) să facă un apel special în adresa 1 creditorilor garantați cu propunerea de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora dețin un drept preferențial, c) să verifice, să întocmească şi să prezinte instanţei de insolvabilitate, tabelul definitiv al creanțelor şi un raport amănunțit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, cu menționarea persoanelor cărora le- ar fi imputabile şi premisele angajării răspunderii acestora în condițiile legii cu 10 zile înainte de data ședinței de validare a creanțelor; a fost stabilită ședința de validare a creanțelor şi prima adunare de raportare la data de 15 octombrie 2014, ora 10.00. A fost dispusă publicarea dispozitivului hotărârii în Monitorul Oficial al R.M.

în termen de 10 zile de la data adoptării. Or, legalitatea hotărîrii date a fost verificată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014 (f.d.383, vol. I). La data de 08 august 2014 BC „Eximbank” SA a depus cerere de înaintare a creanţei şi introducerea acesteia în tabelul preliminar a creanţelor, în motivarea căreia a indicat că suma creanţei de 26150935,33 lei rezultă din contractul de credit nr. 1719 din 16 ianuarie 2006 şi include: credit – 13865000 lei, dobînda – 8536218,33 lei, dobînda majorată – 1904008,20 lei, penalitate – 1845708,80 lei. Executarea obligaţiilor debitorului conform contractului de credit a fost asigurată prin constituirea de către SRL „Kvark” a gajului în favoarea băncii şi anume a lotului cu suprafaţa de 0,2560 ha şi construcţia comercială, prestare a serviciilor din str. P. Halippa 9 mun.

Chişinău ce aparţinea societăţii. La 22 august 2014 ÎM „Rompetrol Moldova” SA a depus cerere privind contestarea notificării administratorului proceselor de insolvabilitate, lichidare şi administrare fiduciară ÎI „Gîndea Anatolie”, în motivarea căreia a indicat că la 01 octombrie 2011 a încheiat cu SC „Macrosist-Com” SRL contractul de sublocaţiune nr. 1/576.

Ca rezultat al adoptării hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014, administratorul insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” la 12 august 2014 a remis în adresa ÎM „Rompetrol Moldova” SA notificarea pin care l-a informat că contractul de locaţiune încheiat între SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL a fost reziliat, deci cu titlu de consecinţă este reziliat şi contractul de sublocaţiune nr. 1/576 din 01 octombrie 2011. Invocă ilegalitatea notificării administratorului insolvabilităţii, deoarece contractul de sublocaţiune nr. 1/576 din 01 octombrie 2011 este un contract de executare succesivă, iar conform art. 90 din Legea insolvabilităţii, contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda bunurilor imobile se menţin cu efectele respective pentru masa debitoare.

Se menţin şi raporturile de arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat cumpărarea sau producerea lor. Vis-a-vis de achitările pentru locaţiunea imobilului, conform contractului de sublocaţiune ÎM „Rompetrol Moldova” SA are calitatea de sublocatar şi achită chiria doar în beneficiul SC „Macrosist-Com” SRL şi, deci, nu are careva obligaţii financiare faţă de SRL „Kvark”, astfel resursele financiare în contul chiriei nu fac parte din masa debitoare. Susţine că rezilierea contractului de sublocaţiune creează prejudicii materiale întreprinderii, avîndu-se în vedere profilul ratat, cheltuielile în vederea disponibilizării 2 cadrelor încadrate în cîmpul muncii la staţia de petrol din str. P. Halippa 9 mun.

Chişinău. În consecinţă, cere ÎM „Rompetrol Moldova” SA anularea notificării administratorului ÎI „Gîndea Anatolie” şi menţinerea contractului de sublocaţiune nr. 1/576 din 01 octombrie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi ÎM „Rompetrol Moldova” SA. La 22 august 2014 SRL „Kvark” a depus cerere cu privire la contestarea notificărilor administratorului insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” prin care s-a dispus anularea actelor juridice. În motivarea cererii a indicat că, la 13 august 2014 în adresa SRL „Kvark” au parvenit notificările din partea administratorului insolvabilităţii cu privire la anularea actelor juridice şi anume a contractului de arendă nr. 1 din 03 decembrie 2009 încheiat între SRL „OMV Grup” şi SRL „Kvark”, a contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark” şi dispusă încetarea relaţiilor contractuale cu avocatul Popuşoi Sergiu.

Consideră abuzive notificările administratorului şi care contravin art. 90 şi art. 104 din Legea insolvabilităţii. Totodată a indicat că, actele juridice dispuse spre anulare de către administratorul insolvabilităţii nu pot fi reziliate, deoarece sunt acte cu executare succesivă şi prezintă importanţă pentru masa debitoare. Totodată, contractul din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark” şi contractul de arendă încheiat între SRL „OMV Grup” şi SRL „Kvark” nu pot fi reziliate, din cauza că au fost încheiate în ultimii trei ani precedenţi, iar art. 104 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 prevede că pe tot parcursul perioadei de observaţie al procedurii de insolvabilitate administratorul are dreptul să anuleze orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani.

Prin prisma art. 90, art. 104 din Legea insolvabilităţii, art. 220 al. (1) Cod civil, cere SRL „Kvark” anularea notificărilor administratorului insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” din 12 august 2014 cu privire la rezilierea contractului de arendă nr. 1 din 03 decembrie 2009 încheiat între SRL „OMV Grup” şi SRL „Kvark”, precum şi cu privire la rezilierea contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark”; anularea notificării din 12 august 2014 cu privire la încetarea relaţiilor contractuale cu reprezentantul SRL „Kvark” ca abuziv şi ilegal; anularea notificării administratorului insolvabilităţii nr. 14/02 din 12 august 2014 ca fiind una ilegală şi emisă cu depăşirea atribuţiilor legale.

La 26 august 2014 SC „Macrosist-Com” SRL a depus cerere cu privire la contestarea notificării administratorului insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” prin care s-a dispus anularea actului juridic. În motivarea cererii a indicat că, la 13 august 2014 în adresa SRL „Kvark” a parvenit notificarea administratorului insolvabilităţii privind anularea contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark”, care contravine art. 90 şi art. 104 a Legii insolvabilităţii. Conform art. 90 din Legea insolvabilităţii, contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda bunurilor imobile se menţin cu efectele respective pentru masa debitoare. Se menţin şi raporturile de arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat cumpărarea sau producerea lor.

3 Or, actul juridic dispus spre anulare nu poate fi reziliat, deoarece sunt acte cu executare succesivă şi prezintă importanţă pentru masa debitoare. Totodată, contractul de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark” şi contractul de arendă încheiat între SRL „OMV Grup” şi SRL „Kvark” nu pot fi reziliate, din cauza că au fost încheiate în ultimii trei ani precedenţi, iar art. 104 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 prevede că pe tot parcursul perioadei de observaţie al procedurii de insolvabilitate administratorul are dreptul să anuleze orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani. Deci, avînd în vedere că notificarea enunţată contravine art. 90 şi art. 104 din Legea insolvabilităţii, conform art. 220 al.

(1) Cod civil, actul juridic nominalizat urmează a fi anulat ca act juridic ce contravine normelor imperative. Cere SC „Macrosist-Com” SRL anularea notificării ÎI „Gîndea Anatolie” din 12 august 2014 cu privire la rezilierea contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark”. La data de 02 septembrie 2014 CNAS a depus cerere de validare a creanţei, deoarece SRL „Kvark” la momentul intentării procedurii de insolvabilitate a acumulat datorii faţă de bugetul de asigurări sociale de stat pentru neachitarea contribuţiilor de asigurări sociale în sumă de 0,00 lei şi penalităţi de 2498,54 lei, din care cauză cere CNAS recunoaşterea creanţelor în sumă de 2498,54 lei faţă de SRL „Kvark”, cu includerea lor în tabelul de creanţe la rangul corespunzător.

La 09 septembrie 2014 SA „Orizont” a depus cerere de validare a creanţelor proprii pe care le dispune faţă de SRL „Kvark” şi anume a sumei de 207250,18 lei dispusă spre încasare prin încheierea executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu nr. 056-124r/13 din 09 noiembrie 2011, care prin prisma art. 24 al. (2) Codul de executare al Republicii Moldova reprezintă un titlu executoriu, precum şi a sumei de 364167,24 lei dispusă spre încasare de la SRL „Kvark” prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 septembrie 2012, care a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013, iar în total suma creanţei constituind 571417,42 lei.

La 15 septembrie 2014 ÎM „Rompetrol Moldova” SA a depus cerere de suspendare a executării notificării administratorului de insolvabilitate. În motivarea cererii a indicat că, prin notificarea din 12 august 2014 administratorul insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” a informat ÎM „Rompetrol Moldova” SA precum că contractul de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL a fost reziliat, iar cu titlu de consecinţă a fost reziliat şi contractul de sublocaţiune nr. 1/576 din 01 octombrie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi ÎM „Rompetrol Moldova” SA.

La 22 august 2014 ÎM „Rompetrol Moldova” SA a depus cerere în vederea anulării notificării administratorului insolvabilităţii din 12 august 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 august 2014, întru evitarea unor pagube iminente în activitatea economică a SRL „Kvark”, a fost dispusă suspendarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014 privind intentarea procesului de insolvabilitate a SRL „Kvark” pînă la examinarea recursului declarat de SRL „Kvark” împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014. 4 Or, în caz de neaplicare a măsurii de suspendare a notificării administratorului insolvabilităţii din 12 august 2014, va face imposibilă executarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014 şi nu vor putea fi înlăturate efectele notificării.

Ba mai mult, prin rezilierea contractelor se creează prejudicii nejustificate ÎM „Rompetrol Moldova” SA, care în consecinţă va fi nevoit de a disponibiliza personalul angajat la staţia de petrol. A mai menţionat că administratorul insolvabilităţii nu a întreprins careva acţiuni în vederea preluării staţiei de la locator, sublocator, şi nici nu a preluat nemijlocit staţia de petrol. Cere ÎM „Rompetrol Moldova” SA prin prisma art. 174-175 CPC suspendarea notificării administratorului procesului de insolvabilitate, lichidare şi administrare fiduciară ÎI „Gîndea Anatolie” din 12 august 2014 adresată societăţii. Prin cererea suplimentară din 15 septembrie 2014 ÎM „Rompetrol Moldova” SA (f.d.45, vol. II) a cerut anularea ca ilegală a notificării administratorului ÎI „Gîndea Anatolie” din 05 septembrie 2014 adresată societăţii.

În motivarea cererii date a indicat că, prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 29 august 2014 a fost suspendată executarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014 în cauza privind intentarea procesului de insolvabilitate a SRL „Kvark” pînă la examinarea recursului declarat de SRL „Kvark” împotriva hotărîrii date, întru evitarea unor pagube iminente în activitatea economică a societăţii. Cu toate acestea, la 05 septembrie 2014 administratorul insolvabilităţii a înaintat în adresa ÎM „Rompetrol Moldova” SA o notificare prin care a cerut toate achitările pentru folosirea imobilului împreună cu staţia de alimentare cu produse petroliere la contul bancar de acumulare gestionat de administrator.

Or, după suspendarea executării hotărîrii din 08 august 2014, administratorul insolvabilităţii nu deţine competenţa de a emite notificări în legătură cu gestionarea patrimoniului. Ba mai mult, chiria prevăzută de contractul de sublocaţiune nr. 576 din 01 octombrie 2011 nu ţine de masa debitoare, deoarece face parte din patrimoniul SC „Macrosist-Com” SRL, iar de patrimoniul SRL „Kvark” ţine chiria ce rezultă din contractul de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL. Deci, cerinţele expuse în notificare contravin art. 2,5,39,90,94 a Legii insolvabilităţii şi care cauză şi urmează a fi anulată. La 21 ianuarie 2015 Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova a depus cerere de validare a creanţelor în procedura de insolvabilitate a SRL „Kvark”.

În motivarea cererii a indicat că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, a fost dispusă spre încasare de la SRL „Kvark” în beneficiul Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova suma de 39658,47 Euro. Respectiv, cere Federaţia validarea creanţei date în sumă de 39658,47 Euro.

La fel, a indicat că la 03 iunie 2009 între SRL „Kvark” în calitate de principal și Zip Export LTD în calitatea de agent a fost încheiat contractul de agentă nr. CP001/ZP001 şi a anexelor 1 şi 2, obiectul și scopul cărora era identificarea potențialilor clienți la procurarea de produse petroliere de către agent pentru principal 5 în Republica Moldova și în alte țări în numele și pe contul principalului și reprezentarea intereselor principalului la înfăptuirea operațiunilor și afacerilor legate de ea în scopul cîștigării licitațiilor și semnării contractelor de vînzare și livrare a mărfii. Susţine că de către Zip Export LTD, la acea dată reprezentat de Serghei Sloninov, a fost identificat cumpărătorul ÎM „Sudzucker-Moldova” SA în privința livrării a 10000 tone de păcură M 100 cu sulful pînă la 2% la preţul de 320 dolari SUA per 1 tonă, inclusiv TVA.

După mai multe tratative au ajuns la înţelegerea livrării a 10000 tone de păcură marca M100, iar drept dovadă a solvabilităţii părţilor s-a convenit semnarea unui contract pentru livrarea de încercare a 1000 tone şi dacă totul va urma înspre bine, urma a fi dispusă realizarea pînă la 10000 tone. Or, acest contract a fost semnat la 30 iulie 2009 sub nr. 60 (30K/09) între SRL „Kvark” şi ÎM „Sudzucker-Moldova” SA. Ba mai mult, Zip Export LTD drept dovadă a acţiunilor sale oneste în folosul SRL „Kvark” a negociat preţul per 1 tonă la costul de livrare de 355 dolari SUA, inclusiv TVA. Deci, cu titlu de consecinţă, susţine că Zip Export LTD pentru acţiunile sale urma să primească o recompensă de 50 dolari SUA pentru fiecare tonă contractată, iar pentru 10000 tone – urma să primească 50000 dolari SUA.

Contrar însă condiţiilor instituite iniţial, SRL „Kvark” nu şi-a onorat obligaţiile şi nu a transmis Zip Export LTD suma de 50000 dolari SUA, ci a recurs la ameninţări directe în adresa ultimului. La 14 noiembrie 2011 Zip Export LTD a cesionat toate drepturile ce rezultă din contractul de agentă nr. CP001/ZP001 şi a anexelor la acesta către Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova prin contractul de cesiune nr. 2 şi anume a datoriei de 500000 dolari SUA.

La somaţiile Federaţiei în adresa SRL „Kvark” privind restituirea datoriei, ultimul a refuzat categoric, folosind injurii şi ameninţări în adresa Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, din care cauză cere ultimul validarea creanţei în sumă de 500000 dolari SUA formată ca rezultat al contractului de agentă nr. CP001/ZP001 şi a anexei nr. 1 la acesta din data de 03 iunie 2009, a dobînzii de întîrziere de 120799,18 dolari SUA calculate pentru perioada 27 iulie 2012 – 12 mai 2014, a clauzei penale de 900000 dolari SUA calculate conform art. 624-627 Cod civil şi pct. 8 din contractul de agentă, iar în total suma creanţei constituind 1520799,18 dolari SUA.

La 16 ianuarie 2015 administratorul insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” a prezentat instanţei de insolvabilitate tabelul definitiv al creanţelor creditorilor împotriva patrimoniului SRL „Kvark” (f.d. 90-91, vol. II) şi anume creanţa creditorului 1) BC „Eximbank” SA – 26150935,33 lei în temeiul contractului de gaj nr. 157 din 16 ianuarie 2006, 2) CNAS – 2498,54 lei conform extrasului din cont, 3) IFS mun.

Chişinău – 695025,09 lei conform fişei contului personal al debitorului, 4) SA „Orizont” – 571417,24 lei conform titlului executoriu nr. 2e-449/12 şi încheierea nr. 056-124r/12 din 09 noiembrie 2012, 5) Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova – 39658,47 Euro în baza titlului executoriu nr. 2e- 130/13, 6) executorul judecătoresc Balan Cornelia – conform încheierii nr. 075-449/14 din 15 septembrie 2014. 6 La 19 ianuarie 2015 SRL „Kvark” a depus cerere cu privire la contestarea creanţelor creditorilor împotriva patrimoniului societăţii incluse de către administratorul insolvabilităţii în tabelul definitiv al creanţelor. În motivarea cererii a indicat că, administratorul insolvabilităţii contrar prevederilor Legii insolvabilităţii a inclus în tabelul definitiv creanţele creditorilor.

Astfel, creanţa BC „Eximbank” SA în sumă de 26150935,33 lei inclusă în tabel în temeiul contractului de gaj nr. 157 din 16 ianuarie 2006 nu putea fi validată, deoarece nu este certă, nici exigibilă. Or, la moment pe rolul Judecătoriei Centru mun. Chişinău se află acţiunea băncii privind exercitarea şi executarea dreptului de gaj/ipotecă asupra bunurilor SRK „Kvark”, asupra căreia nu a fost pronunţată o hotărîre irevocabilă şi executorie. Şi nici nu s-au administrat probe precum că SRL „Kvark” ar fi beneficiat de vreun credit bancar. Ba mai mult, contractul de gaj nu constituie actul juridic ce ar confirma existenţa datoriei, ci doar contractul de credit, care însă lipseşte la materialele cauzei.

Or, în circumstanţele date, administratorul urma să admită contestaţia, dar nu să o supună validării. La fel a indicat că creanţa băncii este una tardivă, deoarece conform art. 29 al. (2) a Legii insolvabilităţii, termenul-limită de depunere de către creditori în instanţa de insolvabilitate a referinţei asupra cererii introductive şi a cererii de admitere a creanţelor asupra patrimoniului debitorului va fi de maximum 30 de zile calendaristice de la data notificării. Termenul de verificare şi de consemnare a creanţelor în tabelul preliminar al creanţelor este de 15 zile lucrătoare. Administratorul insolvabilităţii a anexat la materialele cauzei comunicatul informativ nr. 23285 din 24 iunie 2014, iar banca a înaintat cererea de validare a creanţei abia la 08 august 2014, deci contrar termenului legal şi fără a solicita repunerea în termen conform art. 145 al.

(2) a Legii insolvabilităţii. Vis-a-vis de cererea de validare a creanţei a Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova societatea a indicat că aceasta a fost depusă tardiv, abia la 15 ianuarie 2015, deci cu omiterea termenului legal. Ba mai mult, Federaţia nici nu a cerut repunerea în termen de validare a creanţei. Nici SA „Orizont” nu a depus vreo cerere de validare a creanţei în sumă de 571417,24 lei prin prisma art. 29 a Legii insolvabilităţii, or cererea SA „Orizont” de alăturare la cererea introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate nu poate fi egalată cu o cerere de validare. Însă, o astfel de cerere societatea a depus-o tardiv, abia la 09 septembrie 2014, prin care nici nu a cerut repunerea în termen a cererii.

Invocă ilegalitatea includerii în tabelul definitiv şi a creanţei IFS mun. Chişinău în sumă de 695025,09 lei, care a fost depusă tardiv la 14 iulie 2014 şi contrar art. 145 al. (2) a Legii insolvabilităţii. Relevă şi tardivitatea cererii de validare a creanţelor CNAS în sumă de 2498,54 lei, care a fost depusă abia la 02 septembrie 2014. Respectiv, aceasta în mod eronat a fost inclusă în tabelul definitiv al creanţelor. Cere SRL „Kvark” respingerea şi nevalidarea cererilor de validare a creanţelor creditorilor: BC „Eximbank” SA în sumă de 26150935,33 lei; CNAS în sumă de 2498,54 lei; IFS mun. Chişinău în sumă de 695025,09 lei; SA „Orizont” în sumă de 571417,24 lei; Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a 7 Republicii Moldova în sumă de 39658,47 Euro; precum şi dispunerea încetării procedurii de insolvabilitate intentate împotriva SRL „Kvark” fără vreun temei legal.

La 21 ianuarie 2015 Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova a depus cerere cu privire la contestarea tabelului definitiv a creanţelor în procedura de insolvabilitate a SRL „Kvark” în partea creanţei acestuia care a fost înlăturată (f.d.107-110, vol. II). În motivarea cererii a indicat că, a prezentat suficiente argumente ce ar confirma suma datorată de SRL „Kvark” faţă de Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, ce rezultă din contractul de agentă nr. CP001/ZP001 din 03 iunie 2009 şi anexelor la acesta, precum şi contractul de cesiune încheiat între Zip Export LTD cu calitatea de cedent, Federația Națională de Taekwon-Do Tradițional și Profesional a RM în calitatea de cesionar și SRL „Kvark” în calitatea de debitor, din care cauză cere introducerea creanţei în mărime de 1520799,18 dolari SUA în tabelul definitiv al creanţelor creditorilor împotriva patrimoniului SRL „Kvark”.

Prin încheierea instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2015, au fost respinse contestaţiile ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL asupra acţiunilor administratorului procesului de insolvabilitate, menţinute notificările din 12 august 2014 şi 05 septembrie 2014, respinsă cererea de asigurare a ÎM „Rompetrol Moldova” SA, respinsă contestaţia SRL „Kvark” asupra creanţelor incluse de administrator în tabelul definitiv, validate creanţele pentru creditorii Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova în sumă de 39658,47 Euro, IFS mun.

Chişinău în sumă de 695025,09 lei, BC „Eximbank” SA în sumă de 26150935,33 lei, CNAS în sumă de 2498,54 lei, SA „Orizont” în sumă de 571417,42 lei, în rest a fost respinsă contestaţia Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova privind validarea suplimentară a creanţei de 1520799,18 dolari SUA şi cererea de admitere a ei, precum şi obligat administratorul de a opera rectificările corespunzătoare în tabelul definitiv al creanţelor. La 04 februarie 2015 Morozan Constantin, reprezentantul debitorului SRL „Kvark”, a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii judecătorești și soluționarea prin decizie a problemei în fond, cu admiterea cerinţelor formulate de acesta.

În motivarea recursului a indicat că, creanţa BC „Eximbank” SA în sumă de 26150935,33 lei inclusă în tabelul definitiv în temeiul contractului de gaj nr. 157 din 16 ianuarie 2006 nu putea fi validată, deoarece la moment există un litigiu de drept ce se află pe rol în instanţa de drept comun, asupra căreia nu a fost pronunţată vreo hotărîre definitivă şi executorie. Ba mai mult, din materialele pricinii lipsesc careva dovezi concludente ce ar confirma beneficierea de către SRL „Kvark” a vreunui credit bancar, iar actele juridice de credit şi gaj, precum şi notificarea de executare a dreptului de ipotecă şi preavizul au fost prezentate în copii, fără însă a fi confirmate prin transmiterea nemijlocită a mijloacelor băneşti.

În cadrul aceleiaşi proceduri, BC „Eximbank” SA nu s-a conformat cerinţelor Judecătoriei Centru mun. Chişinău instituite prin încheierea din 10 iulie 2014 şi nu a prezentat originalele tuturor înscrisurilor pe care-şi întemeiază pretenţiile, inclusiv al 8 documentului justificativ ce confirmă că banii au fost transferaţi la contul recurentului. Deci, în tabelul definitiv administratorul insolvabilităţii a inclus creanţe care nu au fost verificate, astfel a acţionat contrar art. 142 al. (4) a Legii insolvabilităţii, care expres indică că administratorul va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi va efectua o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea existentă şi prioritatea fiecărei creanţe, în caz contrar, conform art. 144 al.

(4) a aceleiaşi legi, instanţa de insolvabilitate va admite contestaţia debitorului. A invocat şi tardivitatea cererii creditorului de validare a creanţei asupra patrimoniului debitorului, care în temeiul art. 29 al. (2) a Legii insolvabilităţii este de 30 zile calendaristice de la data notificării. Ba mai mult, banca nici nu a solicitat repunerea în termen. Procedura de înaintare a creanţelor a fost încălcată şi de Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, care a depus o astfel de cerere abia la 15 ianuarie 2015, contrar emiterii încheierii de admitere spre examinare a cererii introductive din 12 iunie 2014 şi de adoptare a hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate din 08 august 2014. Mai mult ca atît, instanţa a validat creanţa Federaţiei în sumă de 39658,47 Euro, deşi ultima nu a depus o cerere în acest sens şi nici nu a fost înregistrată în tabelul preliminar.

În aceleaşi circumstanţe eronat a fost inclusă în tabelul definitiv, iar în consecinţă validată, creanţa SA „Orizont” în sumă de 571417,24 lei, care nu a depus vreo cerere în acest sens, ci a fost înaintată peste termenul legal stabilit. Fără a primi vreo notificare, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău şi Casa Naţională de Asigurări Sociale au depus cerere de validare a creanţelor peste termen şi nici nu au solicitat repunerea acesteia. Eronat instanţa a respins contestaţiile SRL „Kvark” împotriva notificărilor administratorului insolvabilităţii prin care a dispus rezilierea contractului de locaţiune şi de arendă, în cazul în care acţiunile ultimului au fost abuzive şi ilegale, în special contravin art. 90 şi 104 din Legea insolvabilităţii.

Or, conform art. 90 a Legii insolvabilităţii, contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda bunurilor imobile se menţin cu efectele respective pentru masa debitoare. Se menţin şi raporturile de arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat cumpărarea sau producerea lor. Astfel, conform normei enunţate, actele juridice dispuse spre anulare de către administratorul insolvabilităţii nu pot fi reziliate, deoarece sunt acte cu executare succesivă.

Totodată a indicat că contractul din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark” şi contractul de arendă încheiat între SRL „OMV Grup” şi SRL „Kvark” nu a fost încheiat în ultimii 3 ani precedenţi, din care cauză nu pot fi reziliate, în cazul în care art. 104 a Legii insolvabilităţii stabileşte că pe tot parcursul perioadei de observaţie al procedurii de insolvabilitate administratorul are dreptul să anuleze orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani.

Ulterior, a depus mai multe recursuri suplimentare, în motivarea cărora a indicat că instanţa de insolvabilitate eronat a respins contestaţia SRL „Kvark” asupra 9 creanţelor incluse în tabelul definitiv, în cazul în care societatea a înregistrat contestaţia în cancelaria Curţii de Apel Chişinău la 19 ianuarie 2015, ceea ce a constituit 5 zile din data şedinţei sau 4 zile fără a lua în calcul data şedinţei de validare a creanţei de 23 ianuarie 2015, astfel rezultă că debitorul a respectat termenul prevăzut de art. 144 al. (2) din Legea insolvabilităţii.

La caz însă, a menţionat că instanţa corect s-a expus asupra tardivităţii contestaţiei depuse de Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, or aceasta fiind înregistrată abia la 21 ianuarie 2015. Administratorul insolvabilităţii Gîndea Anatolie a avut o atitudine părtinitoare faţă de masa debitoare a SRL „Kvark”, în cazul în care acesta pe parcursul a 10 luni din data admiterii spre examinare a cererii introductive nu s-a prezentat vreodată la sediul debitorului pentru a verifica actele contabile şi contrapunere informaţia prezentată de către creditori, iar în special informaţia prezentată de către BC „Eximbank” SA care a invocat o creanţă exorbitantă, în proporţie de 92,8% din toate creanţele validate de instanţa de insolvabilitate.

Indică faptul că la 12 aprilie 2002 SRL „Kvark” a încheiat cu BC „Eximbank” SA un contract de credit, executarea căruia a fost garantată printr-un contract de gaj, obiectul căruia la fel a constituit imobilul din str. P. Halippa 9 mun. Chişinău. Susţine că obligaţiile în baza contractului dat au fost executate pe deplin, însă nu şi radiat dreptul de ipotecă, pentru ca ulterior banca să pretinde la alte sume. Ca urmare, BC „Eximbank” SA în perioada anilor 2005-2006 a extras de pe contul societăţii suma de 37179030,84 lei, dintre care 18293010,28 lei suma încasată în baza tranzacţiei de împăcare din 16 ianuarie 2006, 593010,28 lei – în baza contractului de leasing din 28 aprilie 2005, 17716583,75 lei – din contul rambursării creditului conform unui contract inexistent din 28 mai 2005 şi 576426,53 lei – dobînda aferentă la acest din urmă contract.

În circumstanţele date, rezultă că SRL „Kvark” a achitat pe deplin datoriile faţă de bancă, iar cu titlu de consecinţă rezultă ilegalitatea validării creanţei BC „Eximbank” SA. Ba mai mult, BC „Eximbank” SA la înaintarea acţiunii de valorificare a bunului gajat în instanţa de drept comun, a omis termenul de prescriere a acţiunii. La fel, banca a omis termenul de înaintare a cererii privind încasarea penalităţilor, care se prescrie în termenul special de 6 luni, iar suma pretinsă pentru penalitate este una exagerată. De către Inspectoratul de Poliţie Centru a fost pornită cauza penală la 13 noiembrie 2014 în baza elementelor constitutive ale art. 190 al. (5) Cod penal, în care figurează şi administratorul insolvabilităţii Anatolie Gîndea.

La fel, în privinţa ultimului a fost intentat dosarul penal nr. 2014928036 în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 335 al. (1) Cod penal. Pe cauza civilă nr. 2rhc-12/15, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de revizuire pe dosarul de insolvabilitate a SRL „Lundas-Trans”, în cadrul căruia figura acelaşi administrator – Gîndea Anatolie, şi prin care instanţa a constatat din partea acestuia abateri esenţiale în cadrul procedurii de insolvabilitate. Or, în opinia recurentului, administratorul insolvabilităţii poate prejudicia în mod esenţial activitatea SRL „Kvark”.

Acţiunile ilegale ale administratorului insolvabilităţii se confirmă şi prin notificarea expediată de acesta în adresa SRL „Kvark” la data de 27 aprilie 2015, prin care ultimul a fost informat despre intentarea în privinţa sa a procedurii falimentului, 10 lichidarea societăţii prin dizolvare, desemnarea lichidatorului în persoana aceluiaşi Gîndea Anatolie şi stabilirea lui a remuneraţiei lunare de 15000 lei, inclusiv stabilirea onorariului de succes de 5% din sumele distribuite creditorilor. Totodată, la 08 mai 2015 a avut loc adunarea creditorilor SRL „Kvark”, la şedinţa căreia a fost învederat caracterul abuziv din partea administratorului insolvabilităţii ce nu are drept scop de a redresa situaţia economico-financiară a societăţii, ci intenţia lui de a acapara patrimoniul debitorului.

Şi onorariul de succes propus de acesta este unul exorbitant, iar toate aceste acţiuni ale lui Gîndea Anatolie s-au întreprins fără ca încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2015 să intre în vigoare, deci acţiunile acestuia contravin prevederilor art. 144 din Legea insolvabilităţii. Cu titlu de consecinţă, recurentul a indicat că a contestat în instanţa de insolvabilitate legalitatea procesului- verbal al adunării creditorilor SRL „Kvark” din 08 mai 2015. La 10 februarie 2015 Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate, prin care a cerut admiterea acestuia, casarea încheierii din 30 ianuarie 2015 în partea respingerii validării creanţei în mărime de 1520799,18 dolari SUA şi emiterea unei noi încheieri de introducere în tabelul definitiv a creanţei date.

În motivarea recursului a indicat că, la 21 ianuarie 2015 prin poştă Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova a primit informaţia despre depunerea în instanţa de insolvabilitate de către administratorul Gîndea Anatolie a tabelului definitiv a creanţelor creditorilor asupra patrimoniului SRL „Kvark”. La verificarea tabelului definitiv a constatat neincluderea creanţei Federaţiei în sumă de 1520799,18 dolari SUA, din care considerente a contestat-o în aceeaşi zi. Susţine că este eronată concluzia instanţei de respingere a contestaţiei recurentului privind validarea suplimentară a creanţei de 1520799,18 dolari SUA şi a cererii de admitere a acesteia, în cazul în care suma datorată rezultă din contractul de agentă CP001/ZP001 încheiat la 03 iunie 2009 între SRL „Kvark” şi Zip Export LTD şi anexele nr. 1 şi 2 la acesta, care în final nu a fost executat de debitor.

La 14 noiembrie 2011 Zip Export LTD a cesionat toate drepturile ce-i reveneau din contract către Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova şi anume a creanţei în sumă de 500 mii dolari SUA. Din cauza că SRL „Kvark” a refuzat în restituirea datoriei, recurentul i-a calculat dobînda de întîrziere şi penalitatea în corespundere cu normele legale şi p. 8 la contractul de agentă CP001/ZP001 din 03 iunie 2009. Existenţa obligaţiei de achitare a comisionului a fost confirmată de directorul SRL „Kvark” – Constantin Morozan şi în cadrul confruntării de la Inspectoratul de Poliţie Centru al DP mun.

Chişinău din 13 noiembrie 2013. Creanţa Federaţiei în mărime de 39658,47 Euro a fost confirmată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 (menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014), iar creanţa în mărime de 1520799,18 dolari SUA constituie o creanţă formată în rezultatul neexecutării contractului de agentă CP001/ZP001 din 03 iunie 2009 şi a anexelor la acesta. Or, în cazul în care aceasta nu a fost realizată, urma a fi inclusă în tabelul definitiv al creanţelor. Deoarece conform procesului-verbal nr. 3 din 20 ianuarie 2015 al adunării generale a asociaţilor SRL „Kvark” a fost desemnat în calitate de reprezentant al 11 asociaţilor în procedura de insolvabilitate d-l Popuşoi Sergiu, prin prisma art. 88 al.

(1) a Legii insolvabilităţii Constantin Morozan nu mai poate reprezenta interesele debitorului şi cu titlu de consecinţă duce la nulitatea împuternicirilor acordate lui anterior. În circumstanţele date, Constantin Morozan nu mai este în drept de a declara recurs în interesele SRL „Kvark”. În motivarea recursului suplimentar, Federaţia a menţionat că nu a omis termenul de prescripţie de 3 ani de depunere a acţiunii privind validarea creanţei în mărimea solicitată de 1520799,18 dolari SUA, în cazul în care contractul de agentă CP001/ZP001 din 03 iunie 2009 a fost încheiat pe un termen de 2 ani, şi doar la data scadentă a acestuia urmează a fi calculat termenul de 3 ani. Ba mai mult, deoarece abia la data de 21 ianuarie 2015 a aflat despre depunerea în instanţa de insolvabilitate a tabelului definitiv a creanţelor creditorilor asupra patrimoniului SRL „Kvark”, recurentul în termenul prescris de lege a contestat mărimea creanţei neincluse în acesta.

La 16 februarie 2015 ÎM „Rompetrol Moldova” SA a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii judecătorești și emiterea unei noi încheieri de anulare a notificărilor administratorului insolvabilităţii din 12 august 2014 şi 05 septembrie 2014, cu menţinerea contractului de sublocaţiune nr. 1/576 din 01 octombrie 2011 încheiate între SC „Macrosist-Com” SRL şi ÎM „Rompetrol Moldova” SA, precum şi suspendarea notificării administratorului procesului de insolvabilitate, lichidare şi administrare fiduciară ÎI „Gîndea Anatolie” din 12 august 2014. În motivarea recursului a indicat că instanţa de insolvabilitate în încheierea sa eronat a invocat faptul că în baza art. 75 al.

(2) din Legea insolvabilităţii, administratorul insolvabilităţii poate interzice persoanelor care închiriază să efectueze operaţiuni cu aceste bunuri, iar în vederea argumentării corectitudinii notificărilor privind rezilierea contractului de locaţiune şi sublocaţiune a invocat art. 107 al. (1) a Legii insolvabilităţii, care prevede obligaţia lichidatorului de a lua neîntîrziat în primire şi administrare bunurile care aparţin masei debitoare, inclusiv prin executare silită. Or, normele sus menţionate nu sunt relevante în cazul folosirii bunurilor debitorului conform contractelor succesive şi se referă la deţinerea acestora în alte temeiuri decît locaţiunea sau sublocaţiunea. Respectiv, în cazul dat urma a fi aplicat art. 90 a Legii insolvabilităţii, iar în caz dacă nu există temei pentru rezilierea contractului de locaţiune, contractul de sublocaţiune nu poate fi reziliat conform art. 905 al.

(2) Cod civil, după cum a menţionat administratorul insolvabilităţii prin notificarea din 12 august 2014. Cu titlu de consecinţă, este ilegală şi cerinţa administratorului expusă în notificarea din 05 septembrie 2014 de a transfera chiria pentru folosinţa bunurilor debitorului în contul de acumulare gestionat de administratorul insolvabilităţii. Ilegal a fost respinsă şi cererea de suspendare a notificării administratorului din 12 august 2014, în cazul în care lipsesc probe ce ar confirma că notificarea în cauză ar crea dificultăţi sau ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti. Astfel, aceste notificări, precum şi încheierea contestată creează dubii vis-a-vis de legalitatea lor.

12 La 16 februarie 2015 SRL „OMV Grup” a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii judecătorești și restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă într-un alt complet de judecători. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de insolvabilitate a examinat pricina în lipsa reprezentantului SRL „OMV Grup”, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Or, recurentul este parte a contractului de arendă, rezilierea căruia a fost solicitată de administratorul insolvabilităţii.

La 16 februarie 2015 SC „Macrosist-Com” SRL a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2015, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii judecătorești și emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii SC „Macrosist-Com” SRL şi anularea notificării ÎI „Gîndea Anatolie” din 12 august 2014 cu privire la rezilierea contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între recurent şi SRL „Kvark”. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de insolvabilitate la adoptarea încheierii a interpretat eronat legea materială, nu a aplicat legea care trebuia aplicată, în special prevederile art. 90 şi art. 104 din Legea insolvabilităţii. Or, conform art. 90 a Legii insolvabilităţii, contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda bunurilor imobile se menţin cu efectele respective pentru masa debitoare.

Se menţin şi raporturile de arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat cumpărarea sau producerea lor. Astfel, conform normei enunţate, actele juridice dispuse spre anulare de către administratorul insolvabilităţii nu pot fi reziliate, deoarece sunt acte cu executare succesivă, iar SRL „Kvark” are calitatea de locator, circumstanţă ce prezintă importanţă pentru masa debitoare. Totodată a indicat că contractul din 05 februarie 2011 încheiat între SC „Macrosist-Com” SRL şi SRL „Kvark”, nu a fost încheiat în ultimii 3 ani precedenţi, din care cauză nu poate fi reziliat. Or, art. 104 a Legii insolvabilităţii stabileşte că pe tot parcursul perioadei de observaţie al procedurii de insolvabilitate administratorul are dreptul să anuleze orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani.

În circumstanţele expuse, instanţa de insolvabilitate a adoptat o soluţie greşită. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Examinînd recursurile declarate de către Morozan Constantin – reprezentantul debitorului SRL „Kvark”, Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „OMV Grup”, SC „Macrosist-Com” SRL împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2015 pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt neîntemeiate şi necesită a fi respinse, cu menţinerea încheierii contestate din următoarele motive.

13 În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Articolul 34 alin. (1) şi (5) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 prevede că instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.

Dispozitivul hotărîrii trebuie să conţină notificarea intentării procedurii de insolvabilitate care va cuprinde: a) termenul-limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor, în vederea întocmirii tabelului definitiv, care va fi de pînă la 45 de zile calendaristice de la data intentării procedurii, precum şi un apel special adresat creditorilor garantaţi de a preciza neîntîrziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă; b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. a); c) data şedinţei de validare a creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la lit. b). Din actele pricinii rezultă că, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 august 2014, a fost admisă cererea introductivă depusă de creditorul Federaţia Naţională de Taekwon-Do Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova şi cererea de alăturare a Societății pe Acțiuni „Orizont”, a fost constatată insolvabilitatea debitorului SRL „Kvark” şi intentat proces de insolvabilitate față de aceasta,

a fost înlăturată de la gestionarea patrimoniului conducerea debitorului şi desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Gîndea Anatolie” cu certificatul de perfecționare profesionala nr. 17881 din 09 decembrie 2010. A fost obligat administratorul ÎI „Gîndea Anatolie”: a) să notifice creditorii SRL „Kvark” despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor în termen de cel mult 45 zile de la intentarea procesului, b) să facă un apel special în adresa creditorilor garantați cu propunerea de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora dețin un drept preferențial, c) să verifice, să întocmească şi să prezinte instanţei de insolvabilitate, tabelul definitiv al creanțelor şi un raport amănunțit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabile şi premisele angajării răspunderii acestora în condițiile legii cu 10 zile înainte de data ședinței de validare a creanțelor; a fost stabilită ședința de validare a creanțelor şi prima adunare de raportare la data de 15 octombrie 2014, ora 10.00.

A fost dispusă publicarea dispozitivului hotărârii în Monitorul Oficial al R.M. în termen de 10 zile de la data adoptării.

Legalitatea hotărîrii date a fost verificată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014 (f.d.383, vol. I). Conform art. 35 alin. (1), (2) şi (4) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, dispozitivul hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate se remite spre publicare de către administrator în termen de 2 zile lucrătoare din data adoptării, conform art. 7. Instanţa de insolvabilitate afişează hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate în incinta sa, iar administratorul insolvabilităţii o expediază în mod obligatoriu debitorului, registrului de stat al persoanelor juridice şi registrului de stat 14 al întreprinzătorilor individuali, inspectoratului fiscal de stat teritorial, băncilor în care debitorul are conturi şi, după caz, registrelor în care se înregistrează gajul, organului cadastral teritorial, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, registrelor de stat ale transporturilor, ministerului de ramură, altor instituţii şi autorităţi relevante, în fiecare caz concret.

Odată cu hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilităţii expediază o notificare tuturor creditorilor cunoscuţi pentru ca aceştia să înainteze creanţele faţă de debitorul insolvabil. Articolul 140 alin. (1) aceeaşi Lege expres prevede că, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Realizîndu-şi drepturile, IFS mun.

Chişinău la 03 iulie 2014 a prezentat administratorului insolvabilităţii informaţia referitor la restanţa debitorului faţă de bugetul public naţional în mărime de 695025,09 lei; BC „Eximbank” SA la data de 08 august 2014 a depus cerere de înaintare a creanţei şi introducerea acesteia în tabelul preliminar a creanţelor în sumă de 26150935,33 lei ce rezultă din contractul de credit nr. 1719 din 16 ianuarie 2006; CNAS la data de 02 septembrie 2014 a depus cerere de validare a creanţei în sumă de 2498,54 lei ca rezultat al neachitării contribuţiilor de asigurări sociale faţă de stat; SA „Orizont” la 09 septembrie 2014 a depus cerere de validare a creanţelor în sumă de 207250,18 lei dispusă spre încasare prin încheierea executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu nr. 056-124r/13 din 09 noiembrie 2011, precum şi a sumei de 364167,24 lei dispusă spre încasare de la SRL „Kvark” prin hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 18 septembrie 2012, iar în total suma creanţei constituind 571417,42 lei; Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova la 21 ianuarie 2015 a depus cerere de validare a creanţei în sumă de 39658,47 Euro dispusă spre încasare de la debitor conform deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 (menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014) şi a creanţei în sumă de 500000 dolari SUA formată ca rezultat al contractului de agentă nr. CP001/ZP001 şi a anexei la acesta din data de 03 iunie 2009, a dobînzii de întîrziere de 120799,18 dolari SUA calculate pentru perioada 27 iulie 2012 – 12 mai 2014, a clauzei penale de 900000 dolari SUA calculate conform art. 624-627 Cod civil şi pct. 8 din contractul de agentă, iar în total suma creanţei constituind 1520799,18 dolari SUA.

La 16 ianuarie 2015 administratorul insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” a prezentat instanţei de insolvabilitate tabelul definitiv al creanţelor creditorilor împotriva patrimoniului SRL „Kvark” (f.d. 90-91, vol. II) şi anume creanţa creditorilor 1) BC „Eximbank” SA – 26150935,33 lei în temeiul contractului de gaj nr. 157 din 16 ianuarie 2006, 2) CNAS – 2498,54 lei conform extrasului din cont, 3) IFS mun.

Chişinău – 695025,09 lei conform fişei contului personal al debitorului, 4) SA „Orizont” – 571417,24 lei conform titlului executoriu nr. 2e-449/12 şi încheierii nr. 056-124r/12 din 09 noiembrie 2012, 5) Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova – 39658,47 Euro în baza titlului executoriu nr. 2e- 15 130/13, 6) executorul judecătoresc Balan Cornelia – 33706,30 lei conform încheierii nr. 075-449/14 din 15 septembrie 2014. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată legalitatea încheierii instanţei de insolvabilitate din 30 ianuarie 2015 în partea validării creanţelor pentru creditorii Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova în sumă de 39658,47 Euro, IFS mun.

Chişinău în sumă de 695025,09 lei, BC „Eximbank” SA în sumă de 26150935,33 lei, CNAS în sumă de 2498,54 lei şi SA „Orizont” în sumă de 571417,42 lei din următoarele considerente. După cum s-a stabilit, SRL „Kvark” la data de 16 ianuarie 2006 a beneficiat de la BC „Eximbank ” SA de un credit bancar în sumă de 17700000 lei, iar în vederea garantării executării acestuia, a fost încheiat contractul de gaj (ipotecă) nr. 157 din aceeaşi dată, obiectul căruia a constituit terenul cu suprafaţa de 0,2560 ha şi construcţia comercială din str. P. Halippa 9 mun. Chişinău. Or, garanţiile respective sunt în vigoare pînă în prezent şi înscrise în registrul bunurilor imobile. Conform art. 140 al. (1) şi al.

(2) a Legii insolvabilităţii, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererea de admitere a creanţei se depune în termenul stabilit în hotărîrea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură.

Deoarece debitorul nu şi-a onorat obligaţiile contractuale şi nu a rambursat creditul conform graficului aprobat, după intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Kvark” prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014, BC „Eximbank” SA în termenul legal de 45 zile (la 12 septembrie 2014) a depus cerere de validare a creanţei în sumă de 26150935,33 lei, dintre care suma restantă la credit – 13865000 lei, dobînda – 8536218,33 lei, dobînda majorată – 1904008,20 lei şi penalitate – 1845708,80 lei. Instanţa de insolvabilitate, la rîndul său, conform cadrului legal corect a validat creanţa BC „Eximbank” SA.

Instanţa de recurs mai constată că, banca s-a adresat cu o acţiune în instanţa de drept comun prin care a solicitat transmiterea silită în posesiunea BC „Eximbank” SA a bunului ipotecat pentru comercializarea ulterioară şi stingerea datoriei integrale la contractul de credit din 16 ianuarie 2006, cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor din imobilele respective. Conform art. 141 a Legii insolvabilităţii, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, care va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţelor, iar la cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii.

Or, creanţa băncii a fost confirmată prin contractul de credit din 16 ianuarie 2006, contractul de gaj nr. 157 din 16 ianuarie 2006, dispoziţia de acordare a creditului şi dispoziţia de transfer către SRL „Kvark” a sumei de 18293010,28 lei 16 emise la aceeaşi dată, rulajul pe contul societăţii de unde rezultă achitările parţiale a creditului şi a dobînzilor, calculul datoriei SRL „Kvark”. Respectiv, creanţa BC „Eximbank” SA fiind certă şi exigibilă, întemeiat a fost validată. Deşi SRL „Kvark” în recursul său invocă că nu a beneficiat de facto de vreun credit bancar, iar în instanţa de drept comun a înaintat o cerere reconvenţională de declarare a nulităţii contractului de credit din 16 ianuarie 2006, Colegiul constată că pînă la moment nu a fost adoptată vreo hotărîre irevocabilă în folosul debitorului, din care considerente va respinge argumentele recurentului.

Ba mai mult, instanţa reţine că contestaţia poate fi depusă cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţa de validare de către debitor sau creditor, însă contestaţia doar a debitorului nu poate să invalideze creanţa (art.143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii). Or, în cazul dat, validarea creanţei BC „Eximbank” SA a fost contestată doar de debitorul SRL „Kvark”. Nu pot fi admise nici argumentele recurentului SRL „Kvark” vis-a-vis de validarea creanţelor creditorilor: IFS mun. Chişinău în sumă de 695025,09 lei şi a CNAS în sumă de 2498,54 lei, care constituie obligații calculate pe perioada anterioară intentării procesului de insolvabilitate şi nu au fost onorate de debitor. Ba mai mult, contrar afirmaţiilor recurentului, creanţele în cauză au fost înaintate în interiorul termenului legal, la 17 iulie 2014 după primirea notificării administratorului din 23 iunie 2014 (f.d.

149, vol. II) şi, respectiv, la 02 septembrie 2014 (f.d. 38, vol. II). Întemeiat au fost validate şi creanţele creditorului Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova în sumă de 39658,47 Euro, mărime ce a fost confirmată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, precum şi creanţa creditorului SA „Orizont” în mărime totală de 571417,42 lei, dintre care suma de 207250,18 lei dispusă spre încasare prin încheierea executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu nr. 056-124r/13 din 09 noiembrie 2011 şi suma de 364167,24 lei dispusă spre încasare prin hotărîrea irevocabilă a Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 18 septembrie 2012 (menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 aprilie 2013 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013). Nu a fost omis nici termenul de înaintare a acestor creanţe, în cazul în care SA „Orizont” a înregistrat o astfel de cerere la 09 septembrie 2014 (f.d. 40, vol. II), iar Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova a pretins la validarea creanţei în sumă de 39658,47 Euro şi la data depunerii cererii introductive de intentare a procedurii de insolvabilitate faţă de SRL „Kvark” (f.d. 4, vol. I). La fel, cu titlu de consecinţă, instanţa de recurs reţine că validarea creanţelor IFS mun. Chişinău, CNAS, SA „Orizont” şi a Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova au fost contestate doar de debitorul SRL „Kvark”, or prin prisma art.143 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, contestaţia doar a debitorului nu poate să invalideze creanţa.

Instanţa de insolvabilitate în rezultatul examinării contestaţiei adoptă o încheiere de admitere sau de respingere a contestaţiei care poate fi contestată cu recurs. Încheierea este executorie pentru administrator şi pentru toţi creditorii şi 17 constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţa specială de validare. Colegiul mai constată că recursul din numele SRL „Kvark” a fost declarat de Morozan Constantin. Conform art. 88 al. (1) a Legii insolvabilităţii, după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii falimentului, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului va desemna pe cheltuiala lor un reprezentant persoană fizică pentru a reprezenta interesele debitorului şi ale acţionarilor/asociaţilor acestora şi pentru a participa la procedură din contul debitorului.

Materialele cauzei atestă faptul că Morozan Constantin a fost iniţial desemnat în calitate de reprezentant al debitorului prin procesul-verbal nr. 1 din 18 august 2014 de către adunarea generală a asociaţilor, însă ulterior conform proceselor-verbale nr. 2 şi nr. 3 din 20 ianuarie 2015 au fost desemnaţi reprezentanţi a debitorului Mămăligă Ion şi Popuşoi Sergiu, în temeiul art. 88 al. (1) a Legii insolvabilităţii (f.d.14-16, vol. III). Mandatul reprezentantului debitorului va fi redus la reprezentarea intereselor acţionarilor/asociaţilor prin exercitarea atribuţiilor specificate la art.88 alin.(3) din Legea insolvabilităţii, inclusiv prin formularea contestaţiilor în cadrul procesului, activitatea comercială fiind condusă de administratorul insolvabilităţii.

Astfel, reieşind din norma enunţată, rezultă că adunarea generală a asociaţilor poate desemna un singur reprezentant al debitorului, iar ca rezultat al desemnării la şedinţa din 20 ianuarie 2015 a unui nou reprezentant, împuternicirile de iure a lui Morozan Constantin au încetat, inclusiv atribuţia de a formula contestaţii în cadrul procedurii de insolvabilitate, precum şi dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească. Întemeiat instanţa de insolvabilitate a dispus respingerea contestaţiei Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova privind validarea suplimentară a creanţei de 1520799,18 dolari SUA şi cererea de admitere a acesteia.

În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că suma pretinsă de recurent (în calitate de cesionar) este formată, după cum afirmă acesta, ca rezultat al neexecutării de către debitor a contractului de agentă nr. CP001/ZP001 din 03 iunie 2009 încheiat între SRL „Kvark”, în calitatea de principal, și Zip Export LTD, în calitatea de agent, şi a anexei nr. 1 la acesta din aceeaşi dată, obiectul căruia a constituit identificarea potențialilor clienți la procurarea de produse petroliere de către agent pentru principal în Republica Moldova și în alte țări în numele și pe contul principalului și reprezentarea intereselor principalului la înfăptuirea operațiunilor și afacerilor legate de ea în scopul cîștigării licitațiilor și semnării contractelor de vînzare și livrare a mărfii.

Or, din conţinutul deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014 (f.d. 356, vol. I) reiese că pretenţiile Federației Naționale de Taekwon-Do Tradițional și Profesional al Republicii Moldova împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Kvark” rezultă din acelaşi contract de agentă nr. CP001/ZP001 din 03 iunie 2009 încheiat între SRL „Kvark”, în calitatea de principal, și Zip Export LTD, în calitatea de agent, instituit în vederea identificării potențialilor clienți la procurarea de produse petroliere de către agent pentru principal în Republica Moldova și în alte țări în numele și pe contul principalului și reprezentarea intereselor principalului la 18 înfăptuirea operațiunilor și afacerilor legate de ea în scopul cîștigării licitațiilor și semnării contractelor de vînzare și livrare a mărfii.

Colegiul constată şi tardivitatea cererii Federației Naționale de Taekwon-Do Tradițional și Profesional al Republicii Moldova de încasare de la SRL „Kvark” a datoriei pretinse în sumă de 500000 dolari SUA şi a plăţilor aferente acesteia ca rezultat al neexecutării contractului de agentă nr. CP001/ZP001 încheiat la 03 iunie 2009, în cazul în care termenul de prescriere a acţiunii este de 3 ani. Ba mai mult, Federaţia s-a adresat cu astfel de acţiune în instanţa de drept comun, însă prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 ianuarie 2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată, pe motiv că nu a fost semnată şi depusă de o persoană împuternicită.

Instanţa de insolvabilitate corect a stabilit şi tardivitatea contestaţiei Federației Naționale de Taekwon-Do Tradițional și Profesional al Republicii Moldova asupra creanţei acestuia în sumă de 1520799,18 dolari SUA care nu a fost inclusă în tabelul definitiv, în cazul în care art. 143 al. (6) a Legii insolvabilităţii expres stabileşte că o creanţă acceptată şi inclusă de administratorul insolvabilităţii/ lichidator în tabelul definitiv al creanţelor se consideră validată dacă, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţa de validare, nu a fost contestată de debitor sau de un creditor ori dacă contestaţia ridicată a fost înlăturată. Din materialele cauzei însă rezultă că o astfel de contestaţie recurentul a depus abia la 21 ianuarie 2015, deci peste termenul stabilit.

Ba mai mult, acesta nici nu a cerut repunerea în termen. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată şi legalitatea încheierii instanţei de insolvabilitate din 30 ianuarie 2015 în partea respingerii ca nefondate a contestaţiilor depuse de SRL „Kvark”, ÎM „Rompetrol Moldova” SA şi SC „Macrosist-Com” SRL asupra acţiunilor administratorului procesului de insolvabilitate şi menţinerea notificărilor din 12 august 2014 şi 05 septembrie 2014. Or, în acest sens instanţa de recurs reţine că la 03 decembrie 2009 SRL „Kvark” a încheiat cu SRL „OMV Grup” contractul de arendă a terenului cu suprafaţa de 300 mp din str. P. Halippa 9 mun. Chişinău, iar la 05 februarie 2011 SRL „Kvark” a încheiat cu SC „Macrosist-Com” SRL contractul de locaţiune a staţiei de alimentare cu produse petroliere din aceeaşi adresă.

Ulterior, SC „Macrosist-Com” SRL a încheiat cu ÎM „Rompetrol Moldova” SA la 01 octombrie 2011 contractul de sublocaţiune a staţiei de alimentare cu produse petroliere din str. P. Halippa 9 mun. Chişinău. În legătură cu intentarea prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 08 august 2014 a procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Kvark”, administratorul insolvabilităţii ÎI „Gîndea Anatolie” la 12 august 2014 a expediat notificare în adresa SRL „OMV Grup”, SRL „Kvark”, ÎM „Rompetrol Moldova” SA şi SC „Macrosist- Com” SRL (f.d. 144-147, vol. I, f.d.

36, vol. II), prin care a notificat societăţile în cauză despre rezilierea contractului de arendă a terenului din 03 decembrie 2009 încheiat între SRL „Kvark” şi SRL „OMV Grup”, rezilierea contractului de locaţiune din 05 februarie 2011 încheiat între SRL „Kvark” şi SC „Macrosist-Com” SRL, precum şi rezilierea contractului de sublocaţiune a staţiei de alimentare cu produse 19 petroliere încheiat la 01 octombrie 2011 între SC „Macrosist-Com” SRL şi ÎM „Rompetrol Moldova” SA. Totodată, administratorul insolvabilităţii a expediat în adresa ÎM „Rompetrol Moldova” SA notificarea din 05 septembrie 2014 privind transferul chiriei pentru bunurile debitorului în contul de acumulare gestionat de administratorul ÎI „Gîndea Anatolie” (f.d.

47, vol. II). Conform art. 107 al. (1) a Legii insolvabilităţii, după intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, administratorul şi/sau lichidatorul vor lua neîntîrziat în primire şi administrare toate bunurile care aparţin masei debitoare, iar conform art. 75 al. (2) al aceleiaşi legi, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul poate interzice în scris persoanelor care închiriază, iau cu împrumut, păstrează sau folosesc în orice alt mod bunurile debitorului să efectueze operaţiuni cu aceste bunuri. Or, acţiunile administratorului trebuie să fie orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cît mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile.

Ba mai mult, unul din efectele hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate constituie şi faptul că dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii. Conform art. 107 al. (3) a Legii insolvabilităţii, actele emise de administrator/lichidator în scopul executării hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate şi/sau încheierii judecătoreşti privind preluarea bunurilor ce aparţin masei debitoare se asimilează actelor emise de executorul judecătoresc. Astfel, în urma normelor enunţate, instanţa de recurs constată legalitatea acţiunilor administratorului insolvabilităţii întreprinse asupra terenului şi staţiei de alimentare cu produse petroliere din str. P. Halippa 9 mun.

Chişinău, aflate în proprietatea debitorului şi, deci, care se includ în masa debitoare, care a notificat SRL „Kvark”, SRL „OMV Grup”, ÎM „Rompetrol Moldova” SA şi SC „Macrosist-Com” SRL despre rezilierea contractelor de arendă, locaţiune şi de sublocaţiune a imobilelor date. Nu sunt întemeiate argumentele recurenţilor SRL „Kvark”, ÎM „Rompetrol Moldova” SA şi SC „Macrosist-Com” SRL precum că contractele de arendă, locaţiune şi de sublocaţiune a terenului şi staţiei de alimentare cu produse petroliere din str. P. Halippa 9 mun. Chişinău fiind contracte cu executare succesivă, urmau a fi menţinute cu efectele respective pentru masa debitoare, conform art. 90 a Legii insolvabilităţii.

Or, în coroborare cu art. 91 a Legii nr. 149 din 29 iunie 2012, expres este stabilit că contractele de locaţiune sau de arendă asupra bunurilor imobile în care debitorul este locatar sau arendaş pot fi reziliate de către administrator/lichidator fără a se ţine seama de termenul pentru care au fost încheiate, ci doar de termenul legal pentru reziliere. Sunt irelevante şi argumentele recurenţilor privind aplicabilitatea litigiului dat a prevederilor art. 104 din Legea insolvabilităţii, ce reglementează modalitatea de introducere în instanţa de insolvabilitate de către administratorul/lichidatorul a acţiunilor de anulare a contractelor ce afectează bunurile debitorului, or legiuitorul face distincţie dintre noţiunea de nulitate şi de reziliere a actului juridic.

În acest sens instanţa de recurs reţine că, nulitatea constituie sancţiunea ce se aplică pentru 20 nerespectarea condiţiilor de valabilitate la încheierea actului juridic civil, spre deosebire de reziliere, unde părţile sunt eliberate doar de obligaţia de a presta în viitor, iar toate prestaţiile care au fost efectuate anterior rezilierii în conformitate cu prevederile contractului rămîn valabile. Avînd în vedere că durata contractului de sublocaţiune se află, de regulă, în dependenţă absolută de termenul contractului de locaţiune, din aceste considerente legea stabileşte expres că rezilierea contractului de locaţiune are ca efect şi rezilierea contractului de sublocaţiune, conform art. 905 al.

(3) Cod civil. În circumstanţele date, rezultă legalitatea notificării administratorului insolvabilităţii privind rezilierea, cu titlu de consecinţă, şi a contractului de sublocaţiune a staţiei de alimentare cu produse petroliere încheiat la 01 octombrie 2011 între SC „Macrosist-Com” SRL şi ÎM „Rompetrol Moldova” SA. Nu pot fi reţinute argumentele recurentului SRL „OMV Grup” precum că pricina a fost judecată în lipsa reprezentantului acestuia, căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Or, SRL „OMV Grup” nu a contestat în vreun mod acţiunile administratorului procesului de insolvabilitate ÎI „Gîndea Anatolie”, deşi recurentul a fost notificat la 12 august 2014 despre rezilierea contractului de arendă a terenului din str. P. Halippa 9 mun.

Chişinău încheiat cu acesta la 03 decembrie 2009. Legal a fost respinsă şi cererea ÎM „Rompetrol Moldova” SA privind aplicarea măsurii de asigurare de suspendare a notificărilor administratorului de insolvabilitate ÎI „Gîndea Anatolie”, în cazul în care administratorului, prin prisma art. 66 al. (1) lit. c) a Legii insolvabilităţii, îi revine şi atribuţia de colectare a datoriilor faţă de debitor şi recuperarea silită a bunurilor debitorului aflate în posesiunea unor terţi. Totodată, din momentul intentării procedurii de insolvabilitate, administratorul insolvabilităţii/ lichidatorul poate interzice în scris persoanelor care închiriază, iau cu împrumut, păstrează sau folosesc în orice alt mod bunurile debitorului să efectueze operaţiuni cu aceste bunuri, conform art. 75 al.

(2) a Legii nr. 149 din 29 iunie 2012, iar pe măsura desfăşurării inventarierii, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar, şi adoptă măsurile necesare pentru conservarea, păstrarea şi paza lor, conform art. 109 al. (1) al aceleiaşi legi. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Morozan Constantin – reprezentantul debitorului SRL „Kvark”, Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „OMV Grup”, SC „Macrosist-Com” SRL şi de a menţine încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se resping recursurile declarate de Morozan Constantin – reprezentantul debitorului SRL „Kvark”, Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova, ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „OMV Grup”, SC „Macrosist-Com” SRL.

21 Se menţine încheierea instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2015, în pricina de insolvabilitate la cererea introductivă a Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Kvark”, prin care au fost respinse contestaţiile ÎM „Rompetrol Moldova” SA, SRL „Kvark” şi SC „Macrosist- Com” SRL asupra acţiunilor administratorului procesului de insolvabilitate, menţinute notificările din 12 august 2014 şi 05 septembrie 2014, respinsă cererea de asigurare a ÎM „Rompetrol Moldova” SA, respinsă contestaţia SRL „Kvark” asupra creanţelor incluse de administrator în tabelul definitiv, validate creanţele pentru creditorii Federaţia Naţională de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova – 39658,47 Euro, IFS mun.

Chişinău – 695025,09 lei, BC „Eximbank” SA – 26150935,33 lei, CNAS – 2498,54 lei, SA „Orizont” – 571417,42 lei, în rest a fost respinsă contestaţia Federaţiei Naţionale de TaekwonDo Tradiţional şi Profesional a Republicii Moldova privind validarea suplimentară a creanţei de 1520799,18 dolari SUA şi cererea de admitere a ei, precum şi obligat administratorul de a opera rectificările corespunzătoare în tabelul definitiv al creanţelor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 22