2ra-1377/15 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1377/15 prima instanţă - V. Mihailă, instanţa de apel –N.Vascan, E.Fistican, N.Traciuc, ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bucataru (Purcel) Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia de Economii şi Împrumut „Hiroveanca” împotriva lui Bucataru (Purcel) Vladimir cu privire la încasarea împrumutului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Bucataru (Purcel) Vladimir şi menţinută hotărîrea judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 iunie 2013, c o n s t a t ă ; La 29 noiembrie 2010 Asociaţia de Economii şi Împrumut „Hiroveanca” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Bucataru (Purcel) Vladimir în care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 11670 lei, dobînda contractuală în mărime de 1992 lei, penalitatea în mărime de 6787 lei, cheltuielile de plata taxei de stat în mărime de 614 lei şi cheltuielile judiciare în mărime de 200 lei, în total suma de 21 263 lei. În motivarea pretenţiilor formulate a reiterat că, la 09 aprilie 2008 între părţi în baza cererii lui Purcel Vladimir a fost încheiat contractul de împrumut nr.167 din 09 aprilie 2008 potrivit căruia Purcel Vladimir a beneficiat de un împrumut în sumă de 20000 lei cu termenul de rambursare 9 luni, adică pînă la 20 decembrie 2008 şi cu dobîndă anuală de 25%.

La data scadentă Bucataru (Purcel) Vladimir nu şi-a onorat obligaţiile contractuale. Menţionează că soluţionarea litigiului pe cale amiabilă nu s-a soldat cu succes, pîrîtul ignorînd să execute benevol obligaţiunile contractuale. Prin hotărîrea judecătorie Călăraşi din 21 aprilie 2011 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia de Economii şi Împrumut „Hiroveanca”. S-a încasat de la Purcel Vladimir în beneficiul Asociaţiei de Economii şi Împrumut „Hiroveanca” datoria în mărime de 23450 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 2350 lei, în total suma de 25800 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 septembrie 2012 s-a admis 1 apelul declarat de Purcel Vladimir.

S-a casat integral hotărîrea judecătoriei Călăraşi din 21 aprilie 2011 şi s-a restituit pricina spre rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată. Prin încheierea judecătoriei Călăraşi din 10 ianuarie 2013 cauza civilă a fost strămutată spre judecare potrivit competenţei jurisdicţionale la judecătoria Botanica mun. Chişinău. Prin încheierea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 ianuarie 2013 s-a fixat termenul de judecare a cauzei în fond. Prin cerere, Asociaţia de Economii şi Împrumut „Hiroveanca” a concretizat cerinţele din acţiune şi a solicitat încasarea din contul lui Purcel Vladimir a datoriei în mărime de 11670 lei, dobînda contractuală în mărime de 3120 lei, penalitatea pentru o perioadă de 28 de luni în mărime de 8660 lei, cheltuielile de plata taxei de stat în mărime de 614 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1400 lei şi cheltuielile de deplasare în mărime de 130 lei.

Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 iunie 2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia de Economii şi împrumut „Hiroveanca”. S-a încasat din contul lui Bucataru (Purcel) Vladimir în beneficiul Asociaţiei de Economii şi împrumut „Hiroveanca” datoria în mărime de 11670 lei, dobînda contractuală în mărime de 3120 lei, penalitatea în mărime de 1696 lei, cheltuielile de plata taxei de stat în mărime de 614 lei şi cheltuieli de asistenţă juridice în mărime de 1600 lei, în total suma de 18700 lei. În rest acţiunea s-a respins. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond Bucătaru (Purcel) Vladimir a declarat apel împotriva hotărîrii nominalizate, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 03 iunie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia de Economii şi împrumut „Hiroveanca” împotriva lui Bucataru (Purcel) Vladimir cu privire la încasarea datoriei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 octombrie 2014 s-a ridicat cauza civilă de la examinare şi s-a remisă la Curtea Supremă de Justiţie, pentru examinarea cererii de recuzare înaintată de către Bucataru (Purcel) Vladimir tuturor judecătorilor Curţii de Apel Chişinău. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 decembrie 2014 s-a respins cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curţii de Apel Chişinău depusă de către Bucataru (Purcel) Vladimir.

Pricina civilă s-a restituit pentru examinare la Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 s-a respins cererea de apel depusă de către Bucataru (Purcel) Vladimir şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 03 iunie 2013. La 06 aprilie 2015, Bucataru (Purcel) Vladimir a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd casarea acestora şi emiterea unei noi decizii de prin care să fie respinse pretenţiile înaintate de Asociaţia de Economii şi împrumut „Hiroveanca”. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţelor ierarhic inferioare, fiind adoptată cu interpretarea eronată a circumstanţelor de drept şi de fapt.

Consideră că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele 2 importante pentru soluţionarea pricinii în fond. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.60 Vol. II), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 04 martie 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare, motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 04 martie 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile 3 trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Bucataru (Purcel) Vladimir în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către de Bucataru (Purcel) Vladimir, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul ` Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4