3ra-790/15 — Contestarea actului administrativ, recalcularea pensiei

Dosarul nr. 3ra-790/15 Instanţa de fond: Judecătoria Cahul – A. Ciubotaru Instanţa de apel: CA Comrat – A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Chircu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei, anularea deciziei din 13 septembrie 2009 și tranferarea de la indemnizația lunară viageră la pensie pentru vechime în muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 03 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a menținut fără modificări hotărârea suplimentară a Judecătoriei Comrat din 27 mai 2014, prin care cerința lui Tudor Chircu privind recalcularea pensiei începînd cu 01 ianuarie 2014 a fost admisă, CONSTATĂ : La 16 septembrie 2013 Tudor Chircu s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) cu privire la recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a activat în calitate de judecător începînd cu 08 mai 1976 pînă la 13 august 2009. În temeiul ordinului nr.192 din 10 iulie 1997 al Ministerului Justiției i s-a stabilit pensia pentru vechimea în muncă în mărime de 80 % din salariul mediu al funcției de judecător al judecătoriei raionale Cahul, începînd cu 01 ianuarie 1997. Prin decretul președintelui Republicii Moldova nr.2303 din 13 august 2009 a fost demisionat din funcția de judecător al Curții de Apel Cahul în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă de 65 ani. De la momentul pensionării și pînă în prezent primește o pensie în mărime de 90 %, reieșind din vechimea de muncă de la 30 la 35 ani în funcția de judecător.

Totodată, reclamantul a constatat că de fapt din anul 2009 primește o indemnizație lunară viageră și nu pensia de judecător pentru vechime în muncă. Fiindcă prin Legea nr.37 din 07 martie 2013 cu privire la modificarea și completarea Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 privind sistemul de salarizare 1 în sectorul bugetar s-a modificat și completat cu indicarea că salariile de funcție pentru personalul din cabinetul persoanelor cu funcție de demnitate publică, stabilite în anexa nr.12 la aceiași lege s-a majorat cu 35 % începînd cu 01 ianuarie 2013, reclamantul solicită recalcularea pensiei cu 35 % din salariul de judecător în exercițiu. La 03 martie 2014 Tudor Chircu a depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea deciziei CNAS din 13 septembrie 2009, prin care i s-a stabilit îndemnizația lunară viageră cu obligarea să-l transfere la pensia pentru vechime în muncă.

Reclamantul la 24 martie 2014 și-a concretizat din nou cerințele, solicitînd recalcularea pensiei ținînd cont de salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții de Apel Cahul cu o vechime în muncă de peste 15 ani cu încasarea diferenței de pensie începînd cu 01 ianuarie 2014. Prin hotărîrea judecătoriei Cahul din 28 martie 2014 s-a admis parțial cerințele lui Tudor Chricu. S-a anulat ca fiind ilegal răspunsul CNAS din 12 septembrie 2013 privind recalcularea indemnizației viagere. S-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul să recalculeze lui Tudor Chircu indemnizația lunară viageră în mărime de 90 % din salariul mediu lunar plătit judecătorului Curții de Apel, stabilit prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013, începînd cu 01 ianuarie 2013. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 27 mai 2014 judecătoria Cahul a emis o hotărîre suplimentară, prin care s- a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul să recalculeze pensia lui Tudor Chircu potrivit morificărilor operate prin Legea nr.328 din 23 decembrie 2013, începînd cu 01 ianuarie 2014. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 15 aprilie 2014 Tudor Chircu a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral. CNAS la 20 mai 2014 a contestat cu apel hotărîrea judecătoriei Cahul din 28 martie 2014, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi soluții, prin care acțiunea lui Tudor Chircu să fie respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea suplimentară a judecătoriei Cahul din 27 mai 2014 CNAS la 09 iunie 2014 a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei decizii, prin care cererea de chemare în judecată a lui Tudor Chircu să fie respinsă integral.

Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 03 martie 2015 a fost admisă cererea lui Tudor Chircu privind retragerea apelului și s-a încetat procedura în ordine de apel. Apelul CNAS împotriva hotărîrii judecătoriei Cahul din 28 martie 2014, prin încheierea Curții de Apel Comrat din 03 martie 2015 s-a restituit ca fiind depus în afara termenului legal de atac. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 03 martie 2015 s-a respins apelul declarat de către CNAS împotriva hotărîrii suplimentare a judecătoriei Cahul din 27 mai 2014 cu menținerea actului de dispoziție al primei instanțe. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 01 aprilie 2015 CNAS a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 03 martie 2 2014 și hotărîrea suplimentară a judecătoriei Cahul din 27 mai 2014 cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea reclamantului să fie respinsă integral.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanța de apel a emis o deciziei neargumentată, nefiind analizate normele materiale ce guvernează astfel de litigii. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Comrat a fost pronunţată la 03 martie 2015 şi a fost recepționată de recurent la 23 martie 2015 (f.d.177-179, 181) Cererea de recurs depusă la 01 aprilie 2015 se consideră a fi depusă în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de către CNAS nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate. Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Examinând argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ținând cont de actele anexate la dosar, se constată 3 că recursul înaintat de către CNAS împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 03 martie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Chircu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei, anularea deciziei din 13 septembrie 2009 și tranferarea de la indemnizația lunară viageră la pensie pentru vechime în muncă Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 4