2ra-1126/15 — Recuperarea prejudiciului

prima instanță: R. Ţurcanu dosarul nr. 2ra-1126/15 instanța de apel: M. Anton, I. Secrieru, A. Şpac ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Sava Anatol, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Baltaga Sergiu împotriva lui Sava Anatol, Societății Comerciale „Bioplast-Lux” Societatea cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Baltaga Sergiu, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 29 mai 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 21 martie 2014, Baltaga Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sava Anatol, SC „Bioplast-Lux” SRL cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii a indicat că îi aparține cu drept de proprietate imobilul situat în or. Străşeni, str. M. Eminescu, 19 „A”, iar prin contractul de antrepriză nr. 15/10 din 15 octombrie 2010, încheiat cu SC „Bioplast-Lux” SRL, reprezentat de Sava Anatol ultimul s-a obligat să execute lucrările de confecționare și montare a pereților și carnizelor la ferestre din panouri compoziționale a spațiului comercial amplasat la adresa menționată conform proiectului aprobat și normativelor de rigoare.

Susține că termenul de executare a lucrărilor, conform contractului menționat a fost stabilit pentru perioada 18 octombrie 2010 – 09 noiembrie 2010, iar în urma îndeplinirii lucrărilor necalitative și nefinisării lucrărilor în volum deplin conform obligațiunilor contractuale de către antreprenor, a fost deteriorat imobilul și respectiv, fiind imposibilă continuarea activării după destinație din cauza umezelii imobilului. Menționează că toate materialele necesare pentru efectuarea lucrărilor au fost procurate personal de către antreprenor conform prevederilor pct.5.1 al contractului, iar pentru efectuarea lucrărilor menționate, a fost achitată suma de 9 000 euro.

Indică că potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.135 din 25 octombrie 2013, s-a constat că lucrările de reparație au fost efectuate necalitativ și cu abateri de la procesul tehnologic privind montarea și fixarea materialului, iar costul lucrărilor de reparație ce necesită a fi efectuate constituie 49 965,25 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 29 mai 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Baltaga Sergiu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă, fiind încasat din contul SC „Bioplast-Lux” SRL în beneficiul lui Baltaga Sergiu prejudiciul material în sumă de 49 965, 25 lei, taxa de stat aferentă acţiunii depuse în sumă de 1 498,96 lei, taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de 1 125 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 1 000 lei, în total suma de 53 589, 21 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 944 alin.(1), (2), art. 950 alin.(1), art. 956 alin.(1) din Cod civil, care reglementează obligațiile informaționale a antreprenorului și riscul pieririi sau deteriorării fortuite a obiectului şi care indică că riscul pieririi sau deteriorării fortuite a obiectului contractului până la recepționarea lui îl suportă antreprenorul, iar acest risc trece la client o dată cu recepționarea lucrării. Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a reținut că procesul-verbal de recepție a lucrărilor nu a fost întocmit, prin urmare riscul pieririi sau deteriorării fortuite a lucrărilor până la recepționarea lor îl suportă SC „Bioplast-Lux” SRL.

La 18 martie 2015, Sava Anatol a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii civile spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Susține că i-a fost încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, deoarece, dânsul fiind parte în proces nu a fost citat legal pentru ședința de judecată din 18 decembrie 2014, respectiv, fiind în imposibilitate de a se expune asupra litigiului, să- și manifeste și argumenteze poziția.

Consideră că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că el nu s-a prezentat în instanța de judecată din motive necunoscute, deși, a fost citat legal despre locul, data şi ora examinării pricinii, deoarece, nici în conținutul deciziei și nici în procesul-verbal al ședinței de judecată nu se regăsesc careva mențiuni, prin care să confirme cu certitudine citarea sa la ședința de judecată din 18 decembrie 2014. Menționează că contractul de antrepriză din 15 octombrie 2010, care a stat la baza înaintării prezentei acțiuni în judecată, a fost semnat de el ca fiind reprezentant al SC „Bioplast-Lux” SRL, de asemenea, la toate acțiunile procesuale în cadrul litigiului dat, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, dânsul a participat personal sau prin reprezentat.

Prin urmare, instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat că prezența sa la examinarea litigiului dat din 18 decembrie 2014, nu a fost necesară, deoarece, conform cererii de apel depusă de Baltaga Sergiu, în dosarul respectiv sunt doi intimați şi anume el și SC „Bioplast-Lux” SRL, iar la dosar se regăsește doar avizul de recepție, prin care se confirmă doar citarea SC „Bioplast-Lux” SRL.

Cu referire la prevederile art. 102 alin.(1), art. 105 alin.(1),(5) din CPC, consideră că instanța de apel nu a întreprins totalitatea măsurilor necesare pentru citarea lui corespunzătoare în ședința de judecată, cu atât mai mult că la materialele dosarului nu se regăsește citația corespunzătoare, care ar fi nemijlocit semnată de dânsul, cât și recepționată în mod corespunzător, iar aceste ilegalități au dus la privarea dreptului său de a-și exprima poziția procesuală în cadrul acestui dosar, astfel, fiind încălcat principiul contradictorialității, dreptului la apărare și la un proces echitabil, consfințite atât prin normele naționale, în special art. 26 din Constituția Republicii Moldova, cât și internaționale, art.6 Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 07 mai 2015, Baltaga Sergiu, a depus referință la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 18 decembrie 2014, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sava Anatol este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sava Anatol nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

De altfel, nu poate constitui temei de admitere a recursului nici susținerea recurentului precum că nu a fost citat legal despre locul, data și ora examinării pricinii la ședința de judecată din 18 decembrie 2014, deoarece, din procesului-verbal al ședinței de judecată din data 16 octombrie 2014, se constată cu certitudine că Sava Anatol a fost prezent în cadrul ședinței de judecată, cînd s-a dispus amânarea cauzei pentru data de 27 noiembrie 2014 la ora 11:00, iar potrivit prevederilor art. 102 alin.(41) CPC, participanților proces înștiințat în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Mai mult decât atât, Sava Anatol fiind parte din proces nu a demonstrat în sensul art. 100 alin.(3) CPC că era în imposibilitate de a cunoaște data judecării cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Sava Anatol asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sava Anatol ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Sava Anatol se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva