2ra-1133/15 — Atribuirea dreptului preferenţial de cumpărător a lotului de teren şi anularea contractului de vînzare-cumpărare

prima instanță: T. Gologan dosarul nr. 2ra-1133/15 instanța de apel: E. Ababei, G. Polivalenco, A. Garbuz ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența:, Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lungu Grigore, reprezentat de avocatul Adrian Lungu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lungu Grigore împotriva Galinei Ignat, Daniel Ignat şi Mihail Ciloci cu privire la atribuirea dreptului preferințial de cumpărător al lotului de teren și anularea contractului de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Grigore Lungu și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 noiembrie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 14 noiembrie 2011, Grigore Lungu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Ignat, Daniel Ignat şi Mihail Ciloci cu privire la atribuirea dreptului preferințial de cumpărător al lotului de teren și anularea contractului de vânzare- cumpărare.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 03 noiembrie 2011, a încheiat cu Daniel Ignat, ce acționa în bază de procură în interesele Galinei Ignat și Mihail Ciloci contractul de vînzare-cumpărare a lotului de teren pentru construcții, situat în satul Unţeşti, raionul Ungheni, cu nr. cadastral 9273303273. Susține că încheierea contractului menționat a fost efectuată cu încălcarea legislației în vigoare, deoarece, prin acest contract a fost dispusă vânzarea unui lot de teren, care, de fapt, nu aparține cu drept de proprietate vânzătorului, cu atât mai mult că în contractul de vânzare-cumpărare vânzătorul a dispus vânzarea cumpărarea cotei de teren cu suprafața de 0,33 ha, pe când, ultimul este proprietar a unei suprafețe de teren de 0,24 ha.

La fel, indică că casa de locuit și terenul aferent cu suprafața de 0,48 ha, asupra căruia Petru Ignat deținea dreptul de proprietate a fost transmisă moștenitorilor testamentari și anume copiilor: Pavel Igant şi Alexandra Ignat, respectiv, aceștia din urma moștenind a cîte ½ din casă şi a câte ½ din lotul cu suprafața de 0,48 ha aferent casei de locuit. Indică că cota parte din casa părintească, lotul de teren moștenit de Pavel Ignat precum și casa de locuit cu 63% construcție finisată edificată de ultimul pe terenul moștenit, a fost lăsată prin testament fiului acestuia Sergiu Ignat. Menționează că la data de 21 iunie 2001, Sergiu Ignat i-a înstrăinat lui o parte din teren cu suprafața de 0, 15 ha, cât şi casa de locuit cu 63% grad de finisare, astfel, ultimul rămânând proprietar asupra 0,09 ha, pe care le transmite în posesia sa.

Invocă că la vânzarea-cumpărarea lotului de teren pentru construcții, situat în satul Unţeşti, r-ul Ungheni, cu numărul cadastral 9273303273, vânzătorul contrar art. 351 din Cod civil nu a respectat dreptul de preemțiune al celorlalți coproprietari. Cu referire la prevederile art. 352 alin.(1), (2) din Cod civil, relatează că vânzătorul are dreptul să-şi vândă cota parte oricărei alte persoane în cazul în care ceilalți coproprietari ai proprietății comune pe cote-părți vor renunța să-și exercite dreptul de cumpărare preferențial sau nu vor exercita acest drept în curs de o lună din ziua înștiințării, însă, vânzătorul contrar normei citate nu a înștiințat ceilalți coproprietari privind vânzarea unei cote-părți din proprietatea comună.

Solicită anularea contractului de vînzare-cumpărare din 03 noiembrie 2011 a lotului de teren pentru construcții, situate în satul Unţeşti, r-ul Ungheni, cu număr cadastral 9273303273, încheiat între Daniel Ignat, ce acționa în bază de procură în interesele Galinei Ignat şi Mihail Ciloci și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 14 decembrie 2011, a fost dispusă interzicerea lui Mihail Ciloci de a înstrăina lotul de teren cu nr. cadastral 9273303273 până la soluționarea pricinii în fond și obligarea lui Cilogi Mihail de a nu crea impedimente în exercitarea posesiei și folosinței terenului deținut de el cu suprafața de 0,24 ha până la examinarea pricinii în fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 21 noiembrie 2013, acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Lungu Grigore și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei instanță de apel a reținut ca neîntemeiat argumentul lui Grigore Lungu precum că a fost deposedat ilegal de terenul pe care îl deținea, cât şi că nu i-a fost respectat dreptul preferențial la cumpărare, deoarece, acest contract a fost încheiat în baza certificatului de moștenitor legal cu nr. 1125, eliberat de către notarul public Lidia Naghirneac la data de 04 februarie 2011, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de către OCT Ungheni la data de 28 octombrie 2011, prin urmare, Grigore Lungu nu a fost deposedat ilegal de terenul, pe care îl deținea cu drept de proprietate.

La 11 martie 2015, Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că atât instanța de apel, cât și prima instanță eronat au judecat pricina în absența unui participant la proces, deoarece, deși la materialele pricinii a fost anexată referința OCT Ungheni cu copia procurii reprezentantului organului cadastral, pricina a fost examinată în absența acestuia fără a i se comunica locul, data și ora ședinței de judecată.

La fel, indică că instanțele inferioare au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume Sergiu Ignat, care de fapt i-a și vândut lotul de tren și construcția ce constituie obiectul litigiului, cu atât mai mult că în pricina conexă la cererea sa de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Unţeşti raionul Ungheni, Ignat Galina, Oficiul Teritorial Cadastral Ungheni, Biroul notarial „Lidia Nagherneac”, Ciloci Mihail cu privire anularea titlurilor de autentificare a drepturilor de proprietate, Curtea de Apel Bălți prin decizia nr. 3a-343/14 din 11 noiembrie 2014, l-a atras în proces la soluționarea litigiului pe Sergiu Ignat, însă, în speță ultimul nu a fost atras în proces, astfel, consideră că instanța de apel eronat a concluzionat precum că la caz nu s-ar soluționa careva problemă a drepturilor lui Sergiu Ignat.

Menționează că instanța de apel la emiterea deciziei a apreciat eronat probele anexate la materialele pricinii, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deoarece, instanța a concluzionat bazându-se pe înscrisuri neautentificate, care conțin informații denaturate și anume în temeiul unor copii neautentificate cu corectări peste înscrieri, fiind indicate eronat informații cu privire la data nașterii şi inclusiv şi studiile sale. Totodată, fiind anexate unele înscrisuri la dosar fără conținut, și a unor înscrisuri care nu au fost administrate în ședințele de judecată, iar Primăria satului Unţeşti a fost atras în proces în calitate de martor și nicidecum de intervenient accesoriu așa cum prevăd normele CPC.

La fel, indică că la ședința de judecată din 19 aprilie 2012, intimați au fost reprezentanți de avocatul A. Bobu, care, de fapt nu a fost împuternicit să acorde asistența juridică intimaților pe acest dosar, fapt confirmat prin lipsa mandatului avocatului anexat la materialele pricinii.

De asemenea indică, că Centrul National Anticorupție a depistat la materialele dosarului tehnic al bunului imobil, care este obiect al litigiului, acte cu semne vădite de falsificare, fapt ce a determinat organul național de a porni urmărirea penală pe faptul confecționării, deținerii şi folosirii documentelor oficiale false, infracțiune prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. d) din Codul penal, iar judecătorul Tudor Gologan, i-a solicitat în acest sens prezentarea dezbaterilor în scris, însă, acesta solicitare este una absurdă, deoarece în cazul în care dezbaterile judiciare presupun formularea unor întrebări reciproce între părțile participante în proces, primirea de răspunsuri, iar în dependență de răspunsurile primite, formularea de întrebări de concretizare, ceea ce face imposibilă prezentarea acestora în scris de către una din părți.

Insistă că pe parcursul examinării pricinii nu au avut loc dezbateri judiciare, or, judecătorul Tudor Gologan nu i-a permis să formuleze întrebări către pârâți şi reprezentantul acestora, inclusiv şi pe seama actelor anexate la materialele dosarului în ședința respectivă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

De altfel, nu constituie temei de admiterea a recursului nici argumentul recurentului cu referire la faptul că instanțele inferioare au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume a lui Sergiu Ignat, care de fapt, i-a și vândut lotul de tren și construcția ce constituie obiectul litigiului, deoarece, ultimul, în cazul în care va considera că prin hotărîrea pronunţată i- au fost încălcate careva drepturi, nu este lipsit de posibilitate şi de dreptul de a depune cererea de revizuire în condiţiile art. 449 lit. c) CPC.

Nu poate fi reţinută nici afirmaţia recurentului precum că la ședința de judecată din 19 aprilie 2012, intimați au fost reprezentanți de avocatul A. Bobu, care, de fapt nu a fost împuternicit să acorde asistența juridică intimaților pe acest dosar, deoarece după cum rezultă din materialele cauzei, în special din procesul-verbal (f. d. 43), la data respectivă şedinţa de judecată nu a avut loc, fiind amînată pentru data de 29 mai 2012, iar ulterior avocatul A. Bobu în şedinţele instanţelor de judecată nu a participat. Respectiv, în aceste circumstanțe este irațională invocarea faptului că examinării cauzei a avut loc cu participarea unui reprezentant neîmputernicit în modul corespunzător.

În această ordine de idei este lipsită de suport legal şi susţinerea recurentului cu referire la faptul că pe parcursul examinării pricinii nu au avut loc dezbateri judiciare, deoarece, careva obiecţii la procesul-verbal a şedinţei din prima instanţă, în condiţiile art. 275 alin.(6) CPC, nu au fost făcute de către Lungu Grigore. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de către Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Grigore Lungu, reprezentat de avocatul Adrian Lungu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva