2rh-134/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: T. Molceanuva 2rh-134/15 instanţa de apel: A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clebadî, V. Macinskaia, N. Clima, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maia Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Batrînac Ana, reprezentată de avocatul Rozlovan Aliona, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Pelaghiei Batrînac împotriva Anei Batrînac şi Vatamaniuc Alexandr cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de Batrînac Pelaghia şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 13 septembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 14 februarie 2012, Batrînac Pelaghia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Batrînac şi Vatamaniuc Alexandr cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii a indicat că, în perioadă aflării copîrîţilor în relaţiile de căsătorie, între dînsa, avînd calitate de împrumutător şi Batrînac Ana şi Vatamaniuc Alexandr, în calitate de împrumutaţi, în formă verbală, a fost încheiat contractul de împrumut în baza căruia dînsa i-a transmis pîrîţilor bani în sumă de 10 000 dolari SUA, iar copîrîţii s-au obligat să-i restituie suma dată pînă la data de 15 octombrie 2011. Susţine că în confirmarea faptului de primire a banilor, la data de 15 octombrie 2002, pîrîta Batrînac Ana a întocmit o recipisă, iar Vatamaniuc Alexandr a primit suma de bani, obligîndu-se să o restituie în termenul stabilit de pînă la data de 15 octombrie 2011. Consideră că pînă la data stabilită , pîrîţii urmau să întreprindă toate măsurile în vederea restituirii datoriei, însă la expirarea termenului împrumutului, ultimii nu au restituit suma datorată.

Solicită încasarea de la Batrînac Ana şi Vatamaniuc Alexandr în beneficiul său, a datoriei în mărime de 10 000 dolari SUA, ce reprezintă 118 500 lei, convertiţi în valuta naţională la cursul naţional al Băncii Naţionale, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, cît şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Basarabeasca din 13 septembrie 2012, a fost încasat de la Batrînac Ana în beneficiul Pelaghiei Batrînac suma în mărime de 10000 dolari SUA, convertiţi în lei moldoveneşti la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei, la data executării hotărîrii şi 3559,75 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Batrînac Ana a depus apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond, cu dispunerea încasării datoriei în mod solidar de la Batrînac Ana şi Vatamaniuc Alexandru.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, a fost respins apelul declarat de Batrînac Ana şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 23 aprilie 2013, Batrînac Pelaghia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei hotărîri de admiterea acţiunii şi încasarea în mod solidar de la Batrînac Ana şi Vatamaniuc Alexandr în beneficiul său a datoriei în mărime de 10000 dolari SUA. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013, a fost respins recursul declarat de Batrînac Pelghia şi menţinută decizia instanţei de ape şi hotărîrea primei instanţe.

La 16 martie 2015, Batrînac Ana, reprezentată de avocatul Rozlovan Alşiona, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs din 18 septembrie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs, deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă pentru soluţionare cauzei în fond. În motivarea cererii de revizuire a invocat că nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, prin care s-a dispus încasarea din contul ei în beneficiul Pelaghiei Batrînac a sumei integrale de 10 000 dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3559,75 lei, a contestat-o cu apel în Curtea de Apel Chişinău, care la data de 19 decembrie 2012, în lipsa sa, a examinat cerere de apel, dispunînd respingerea acesteia şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Susţine că deoarece era în imposibilitate de a se prezenta în incinta Curţii de Apel Chişinău, din motivul timpului nefavorabil de iarnă şi a stării de sănătate, la acel moment fiind însărcinată, a înştiinţat instanţa şi a solicitat amînarea examinării cauzei, însă instanţa de apel, neluînd în consideraţie cele solicitate, în mod pripit, a examinat cauza şi a respins cerinţele înaintate.

Sub acest aspect, consideră că i-a fost îngrădit accesul la justiţie, deoarece cauza dată a fost examinată în lipsa sa, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul persoanei la un proces echitabil asupra drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, de către o instanţă imparţială, deoarece soluţiile instanţelor fiind contrare beneficiului său, iar soluţiile nu au fost revărsate legal, nu au fost dată o apreciere corectă şi legală a probelor, potrivit prevederilor art. 27 CPC, şi nu corespund exigenţelor prevăzute în conţinutul art. 239 CPC, care instituie că hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Menţionează că din momentul emiterii ultimului act judecătoresc şi pînă în prezent a considerat că intimatul Vatamaniuc Alexandru va realiza faptul că suma care urmează a fi restituită doar de dînsa, în temeiul hotărîrii nominalizate, a fost împrumutată pentru scopuri comune şi anume reparaţia capitală a bunului imobil ce le aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie, însă ultimul nu a reacţionat nici într-un fel, fapt care şi a servit temei pentru adresare în judecată cu acţiune de partajare a bunului dat, prin stabilirea cotei-părţi, ce-i va aparţine cu drept de proprietate şi ca ulterior să dispună realizarea acesteia în scopul restituirii împrumutului.

Invocă că pe parcursul examinării cauzei privind partajarea averii în devălmăşie, la cererea sa, înru examinarea cauzei sub toate aspectele şi în conformitate cu legislaţia în vigoare privind modul de soluţionare a cauzelor privind partajul averii, a solicitat instanţei de fond numirea expertizei merceologice prin stabilirea preţului real al bunului supus partajării şi anume, a apartamentului situat în or. Basarabeasca, str. Cheiului 7, ap. 23. Ulterior, luînd cunoştinţă cu Raportul de evaluare nr.071/2014 privind evaluarea bunului imobil aflat în litigiu, a constatat că bunul imobil a fost evaluat la suma de 250272 lei, fapt ce corespunde realităţii, potrivit tuturor cheltuielilor învestite la reparaţia acestuia din momentul procurării şi pînă la desfacerea căsătoriei.

Reieşind din faptul că raportul de evaluare nu a fost contestat de către intimat, astfel fiind acceptat, acesta a şi stat la baza emiterii hotărîrii judecătoriei Basarabeasca din 02 martie 2015, prin care s-a partajat bunul imobil. Relatează că deoarece potrivit hotărîrii Judecătoriei Basarabeasca din 13 septembrie 2012 şi a deciziei Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 pe cauza civilă Batrînac Pelaghia către Batrînac Ana şi Vatamaniuc Alexandru, s-a admis încasarea totală din contul său a sumei solicitate cu titlu de datorie de către reclamanta Batrînac Pelaghia, pe motivul că instanţelor nu au fost demonstrat faptul folosirii banilor împrumutaţi în vederea procurării şi efectuării reparaţiei a bunului lor comun, consideră că Raportul de evaluare a bunului dovedeşte faptul investigării în reparaţia bunului imobil a sumei împrumutate,.

Pentru considerentele menţionate, consideră necesar de a solicita revizuirea hotărîrilor judecătoreşti pe motiv ul corectărilor erorilor judiciare prin recunoaşterea cu titlu de datorie comună a sumei solicitate, recurgînd astfel la prevederile art.449 lit. b) CPC, cît şi din motivul că este în imposibilitate de a restitui suma încasată doar de la dînsa. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuienta, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b) CPC, a prezentat în susţinerea cererii de revizuire copia Raportului de evaluare nr. 071/2014, din care rezultă că bunul imobil, ce constituie proprietate comună în devălmăşie a lui Vatamaniuc Alexandru şi Batrînac Ana, a fost evaluat la suma de 250272 lei. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuientul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuientă în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultima invocă circumstanţe noi descoperite după pronunţarea hotărârii, care nu existau la momentul judecării prezentei cauze, fapt ce se demonstrează prin înscrisurile anexate la cererea de revizuire care sunt datate cu anul 2014, pe cînd decizia, revizuirea căreia se solicită a fost emisă la 18 septembrie 2013, aspect ce direct indică la netemeinicia cererii de revizuire.

De altfel, revizuienta nu a făcut dovada nici faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege. Mai cu seamă se va remarca că circumstanţele descrise de către Batrînac Ana nu constituie circumstanţe nou-descoperite ce ar putea fi definite ca totalitatea de fapte juridice, care ar duce la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, or acestea nu au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, neavând o putere decisivă pentru răsturnarea hotărârii revizuirea a cărei se solicită.

În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, având în vedere că revizuenta Batrînac Ana în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Batrînac Ana, reprezentată de avocatul Rozlovan Aliona, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Pelaghiei Batrînac împotriva Anei Batrînac şi Vatamaniuc Alexandr cu privire la încasarea datoriei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maia Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva