2ra-1026/15 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1026/15 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (jud. Gh. V. Bîrnaz) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, E. Clim, Iu. Cotruță) DECIZIE 13 mai 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Svetlana Filincova Judecătorii: Tatiana Vieru Galina Stratulat Maria Ghervas Oleg Sternioală examinând recursul declarat de avocatul Dmitric Anatolie, în interesul lui Cuzmin Natalia împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cuzmin Valerii către Romanenco Irina cu privire la încasarea datoriei, dobînzii contractuale şi dobînzii de întîrziere, c o n s t a t ă : La data de 23 martie 2009 Cuzmin Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Romanenco cu privire la încasarea datoriei şi a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii s-a invocat că la data de 18 august 2004 a încheiat cu pârâta contractul de împrumut, prin care i-а împrumutat Irinei Romanenco suma de 22000 dolari SUA, cu termenul de rambursare până la data de 01 martie 2006 şi cu dobânda în mărime de 3,5 % lunar. În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6794 din 21 august 2004, pârâta a înstrăinat reclamantului apartamentul nr. 52 situat pe str. Aerodromului 7/2, mun. Chișinău. Menționează reclamantul că ulterior, a înaintat în instanța de judecată cerere împotriva Irinei Romanenco privind înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietății cu evacuarea acesteia din apartamentul litigios. La rândul său, Romanenco Irina a depus acțiunea reconvențională împotriva lui Cuzmin Valeriu privind recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.6794 din 21 august 2004. Prin hotărîrea din 01 februarie 2008 a judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău s-a admis acțiunea înaintată de Cuzmin Valeriu și s-a dispus evacuarea forțată a Irinei Romanenco din apartamentul nr. 52, situat pe str. Aerodromului 7/2, mun. Chișinău, fără acordarea altui spațiu locativ, iar acțiunea reconvențională depusă de Irina 1 Romanenco a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Romanenco Irina, s-a casat hotărîrea primei instanțe și s-a emisă o nouă hotărîrea de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a cererii reconvenționale, fiind declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a imobilului încheiat la data de 21.08.2004 între Romanenco Irina și Cuzmin Valeriu.

Susține reclamantul Cuzmin Valerii că deoarece la expirarea termenului scadent pârâta nu a restituit împrumutul, acesta s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta cerere, solicitînd încasarea de la Romanenco Irina a datoriei în mărime de 22000 dolari SUA, a dobînzii de 3,5 %, precum și a dobînzii de întîrziere. În cadrul examinării pricinii, la data de 20 iulie 2009 reprezentantul reclamantului Cuzmin Valeriu - Lilia Pascal a depus o cerere de modificare a cerințelor din acțiune solicitând transmiterea în posesiunea reclamantului, în scopul vânzării, bunul gajat ce constă din apartamentul nr. 52 din str. Aerodromului 7/2, mun. Chișinău, în scopul satisfacerii creanței garantate prin gaj.

(f.d.24, vol. I) Ulterior, reprezentantul reclamantului repetat a concretizat pretențiile din acțiunea inițială, solicitând încasarea din contul pârâtei a datoriei în sumă de 22000 dolari SUA, a dobânzii de 3,5%, ce constituie suma de 14630 dolari SUA pentru perioada 18 august 2004 - 01 martie 2006 și a dobânzii de întârziere pentru 12 luni, în sumă de 5412 dolari SUA. (f.d. 62, vol. I) Prin hotărârea din 01.03.2010 a judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cuzmin Valeriu împotriva lui Romanenco Irina privind încasarea sumei; s-a încasat de la Romanenco Irina în beneficiul lui Cuzmin Valeriu datoria în sumă de 22000 dolari SUA, în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data executării; s-a încasat de la Romanenco Irina în beneficiul lui Cuzmin Valeriu dobânda în sumă de 14630 dolari SUA, în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data executării; s-a încasat de la Romanenco Irina în beneficiul lui Cuzmin Valeriu dobânda de întârziere 5412 euro, în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data executării, în cazul în care debitorul Romanenco Irina nu va restitui lui Cuzmin Valeriu sumele de bani indicate în hotărâre în termen de 90 zile de cînd aceasta va deveni definitivă, urma să se încaseze o dobândă de întârziere determinată conform art. 619 Cod civil pe care urmează să o achite debitorului, chiar și în lipsa vinovăției.

În rest cererea s-a respins ca neîntemeiată. De asemenea, s-a încasat de la Romanenco Irina taxa de stat în sumă de 15765,75 lei. Prin decizia din 13 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Romanenco Irina și s-a casat hotărârea din 01.03.2010 a judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecători. Pe parcursul examinării pricinii, la data de 03.12.2012 reprezentantul reclamantului – Canișcev Maria a depus în instanța de judecată cerere de modificare și concretizare a cerințelor din acțiune solicitînd încasarea datoriei din contul pîrîtei în mărime de 22000 dolari SUA, conform cursului oficial al BNM la data executării; a dobînzii contractuale în mărime de 40702,20 dolari SUA; a dobînzii de întîrziere în mărime de 10165,56 dolari SUA, precum și a cheltuielilor de judecată.

( f.d. 158-159, vol. I) 2 La ședința de judecată din data de 19.03.2013, reprezentantul reclamantului – Canișcev Maria și-a concretizat repetat pretențiile din acțiunea inițială, solicitînd încasarea de la Irina Romanenco a datoriei în mărime de 22000 dolari SUA, conform cursului oficial al BNM la data executării; a dobînzii contractuale în mărime de 42819,70 dolari SUA; a dobînzii de întîrziere pentru perioada 01.03.2010 – 19.03.2013 în mărime de 16723,05 dolari SUA, precum și a cheltuielilor de judecată (f.d. 160-161, vol. I) Prin hotărârea din 15 aprilie 2013 a judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Cuzmin Valeriu, succesor în drepturi Cuzmin Natalia, și s-a încasat de la Cuzmin Natalia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 14619,03 lei.

Prin decizia din 12 septembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de Cuzmin Natalia și s-a menținut hotărârea din 15 aprilie 2013 a judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău. Prin decizia din 26 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Cuzmin Natalia; s-a casat decizia instanței de apel și s-a restituit pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Prin decizia din 22 octombrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Cuzmin Natalia, s-a casat hotărîrea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Cuzmin Natalia către Romanenco Irina privind încasarea datoriei, a dobînzii contractuale și de întârziere a fost scoasă de pe rol.

La data de 27 februarie 2015 avocatul Dmitric Anatolie, în interesele lui Cuzmin Natalia, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 octombrie a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată. În acest context, s-a menționat că argumentele instanţei de apel invocate în decizia emisă sunt lipsite de logică juridică, contrare materialelor cauzei şi exprimînd o poziţie în exclusivitate subiectivă. Menționează că în cadrul examinării apelului, la faza de dezbateri judiciare, instanţa de apel a ţinut să pună în discuţie mai multe aspecte care după părerea recurentei erau absolut clare.

Mai mult decît atît, în cadrul examinării nu s-a pus problema nerespectării procedurii pre-judiciare, ci instanţa de apel reexaminând cauza a cerut explicaţii detaliate cu privire la sumele solicitate de către recurent, calculele şi veridicitatea acestora, termenii pentru care au fost calculate, etc. Totodată, susține că s-a insistat pe explicaţii suplimentare în vederea termenului de prescripție extinctivă. Astfel, indică că instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile art. 373 alin. (1), (2) CPC și nu a verificat şi nici nu s-a discutat problema respectării de către părţi a procedurii prealabile. Mai mult ca atît, nici una dintre părţi nu a invocat şi nu a pus în discuţie nerespectarea procedurii prealabile.

Consideră că instanţa de apel la examinarea cauzei a comis încălcări grave inclusiv şi a legislației procesual civile, încălcări care au dus la emiterea unei decizii ilegale, examinînd în mod superficial cauza și necercetând minuțios probele anexate 3 la materialele pricinii. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supremă de Justiție conchide că decizia instanței de apel este ilegală, pornind de la următoarele. Concluzia instanței de apel este contradictorie circumstanțelor cauzei, or, art. 267 lit. a) CPC, stabilește că instanța judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Anume trimiterea la prevederile articolului dat au servit temei de contestare a deciziei instanței de apel. Conform materialelor dosarului, Colegiul a constatat că la data de 18 august 2004 Cuzmin Valeriu, succesor în drepturi - Cuzmin Natalia, a încheiat cu Irina Romanenco contractul de împrumut, prin care intimata a împrumutat suma de 22000 dolari SUA, cu termenul de rambursare pînă la 01.03.2006 și cu o dobândă în mărime de 3,5 % lunar.

La fel, s-a constatat că conform capitolului V al contractului de împrumut din 18.08.2004 divergențele apărute între părți, în cadrul executării contractului dat, urmează a fi soluționate prealabil între părțile contractuale, iar în caz de imposibilitate a soluționării problemelor apărute, problema urmează a fi soluționată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. De asemenea, s-a stabilit că la data de 23.03.2009 Cuzmin Valeriu a depus în instanța de judecată cerere împotriva Irinei Romanenco cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere. La caz, instanța de recurs menționează ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că Cuzmin Valeriu, nu a avut dreptul subiectiv la înaintarea acțiunii deoarece în contract s-a stabilit că divergențele care vor apărea între părți în cadrul executării contractului de împrumut din 18.08.2004 urmează să se soluționeze pe cale extrajudiciară.

În acest context, instanța de recurs remarcă că într-adevăr conform materialelor dosarului se constată că părțile nu au întreprins careva acțiuni în vederea soluționării prealabile a neînțelegerilor referitor la executarea contractului apărute între părți, dar Cuzmin Natalia nu era decăzută din dreptul de a contesta în instanţa de judecată, fără respectarea procedurii extrajudiciare. Este de menționat că Cuzmin Valeriu, la scadența contractului de împrumut, a acționat-o în judecată pe Romanenco Irina dat fiind neexecutarea de către ultima a executării obligațiilor contractuale. Într-adevăr, obiectul litigiului anterior a fost altul decît în speță și anume evacuarea pîrîtei din imobil. 4 Prin hotărârea instanțelor de judecată s-a constatat că între părți nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului, ci un contract de gaj prin care Romanenco Irina garanta executarea contractului de împrumut.

Astfel, este cert că Cuzmin Valeriu a inițiat procese judiciare, inclusiv cel anterior privind evacuarea lui Romanenco Irina din imobil, doar după ce contractul de împrumut a ajuns la scadență și numai după ce Romanenco Irina nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului. Este relevant că Romanenco Irina de asemenea a inițiat un proces civil privind constatarea nulității unor clauze din contractul de împrumut. Procesul a fost finalizat prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău. (f.d. 40, vol. I) Deci, s-a stabilit cert că, de îndată după scadența contractului de împrumut de părți au fost inițiate proceduri judiciare ceia ce prezumă existența divergenților în soluționarea litigiilor pe cale extrajudiciară și respectiv justifică acțiunea reclamantului în instanța de judecată.

În atare ordine de idei, instanța de recurs reiterează că soluția emisă de instanța de apel este neîntemeiată, deoarece odată ce prima instanţă, s-a expus asupra fondului cauzei, în lipsa unei proceduri prealabile, reclamantului-recurent nu-i poate fi imputată eroarea instanţei, motiv pentru care instanţa de recurs urmează să se expună asupra fondului acesteia. Or, eroarea comisă de instanţa de judecată va fi interpretată, în orice caz, în favoarea părţii în beneficiul căreia s-a emis hotărârea judecătorească, în caz contrar recurenta riscă să fie lipsită de posibilitatea de a-şi apăra drepturile şi interesele, deoarece pe cale judiciară o eventuală cerere repetată ar putea fi respinsă ca tardivă.

Mai mult decît atît, conform materialelor cauzei, în special a proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, pîrîtul nu recunoaște acțiunea. În aceste circumstanțe este irațională impunerea soluționării pe cale extrajudiciară a neînțelegerilor date, odată ce este certă prezența unui litigiu. În circumstanțele enunțate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanța de apel neîntemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Cuzmin Natalia împotriva Irinei Romanenco, îngrădindu-i accesul liber la justiție, pricina urmând a fi remisă spre rejudecare, ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs la faza actuală a dosarului de a examina pricina în fond.

Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel neîntemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel din 22 octombrie 2014 şi a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în același complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să se expună asupra fondului cauzei, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, 5 d e c i d e: Se admite recursul declarat de avocatul Dmitric Anatolie, în interesul lui Cuzmin Natalia, împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Se casează decizia din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cuzmin Valerii către Romanenco Irina cu privire la încasarea datoriei, dobînzii contractuale şi dobînzii de întârziere cu remiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în același complet de judecată. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova Judecătorii: Tatiana Vieru Galina Stratulat Maria Ghervas Oleg Sternioală 6