2ri-132/15 — Aceptarea planului procedurii de restructurare

prima instanţă: M. Moraru dosarul nr. 2ri-132/15 DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Firma Comercială de Producţie „Soldi” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea introductivă a Întreprinderii Mixte „Eurofasad” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Tivali-Com”, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 09 februarie 2015, prin care a fost confirmat planul procedurii de restructurare a Societății cu Răspunderea Limitată „Tivali Com” și încetată procedura de restructurare cu aplicarea Planului faţă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Tivali-Com”, c o n s t a t ă : La 11 octombrie 2013, ÎM „Eurofasad” SRL a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali-Com”.

Ulterior, au depus cereri de alăturare la cererea introductivă Dumitru Daradur, Serghei Goraş, ÎCS „Glas Toesch” SRL, precum şi 32 de persoane fizice – investitori în construcţia locativă aflată în gestiunea debitorului. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, a fost admisă spre examinare cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali-Com”, fiind desemnat în funcţie de administrator provizoriu Chicu Dumitru, care a fost propus de creditor, în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare prevăzute de lege şi s-a obligat administratorul provizoriu să prezinte instanţei de insolvabilitate un raport despre situaţia financiară a debitorului la capitolul oportunităţii intentării procesului de insolvabilitate.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2013, a fost constatată insolvabilitatea şi intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali-Com” şi desemnat în funcţie de administrator al procesului de insolvabilitate Dumitru Chicu, în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare prevăzute de lege, a fost stabilit termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor până la 03 februarie 2014 şi termenul de verificare şi de întocmire a tabelului definitiv până la 24 februarie 2014, fiind convocată prima adunare a creditorilor pentru audierea raportului administratorului insolvabilităţii şi validare a creanţelor pentru data de 18 martie 2014. La 26 ianuarie 2015 administratorul insolvabilităţii SRL „Tivali-Com” a depus în cancelaria instanţei de insolvabilitate procesul-verbal al Adunării creditorilor din 17 ianuarie 2015, conform căruia Adunarea creditorilor a acceptat Planul procedurii de restructurare a debitorului.

Ca urmare, administratorul insolvabilităţii a solicitat confirmarea Planului procedurii de restructurare, aplicarea efectelor confirmării Planului procedurii de restructurare prevăzute în capitolul IV paragraful 3 al Planului. În motivarea demersului, a invocat că odată cu acceptarea Planului de către Adunarea creditorilor, potrivit art.204 al Legii insolvabilităţii, planul urmează a fi confirmat de instanţa de insolvabilitate, iar debitorul urmează să îşi restructureze activitatea conform prevederilor Planului.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 09 februarie 2015, a fost aprobată hotărîrea adunării creditorilor SRL „Rivali-Com” din 17 ianuarie 2015 şi confirmat planul procedurii de restructurare a SRL „Rivali-Com” şi candidatura lui Chicu Dumitru în calitate de administrator al insolvabilității în perioada executării Planului procedurii de restructurare, fiind încetată procedura de restructurare a debitorului cu aplicarea Planului procedurii de restructurare prevăzute în capitolul IV paragraful 3 al Planului.

S-a suspendat pe parcursul aplicării Planului procedurii de restructurare: executarea silită asupra bunurilor SRL „Tivali-Com”, calcularea penalităţilor, dobânzilor şi altor plăţi aferente datoriilor creditoare ale Debitorului; fiind considerate rezolvite contractele de investiţii încheiate de Debitor în perioada pînă la intentarea procesului de insolvabilitate; casate toate creanţele creditorilor faţă de SRL „Tivali- Com” apărute până la intentarea procesului de insolvabilitate, neincluse în tabelul definitiv consolidat; radiate din Registrul bunurilor imobile deţinut de către organul cadastral toate notările, grevările, interdicţiile înregistrate, inclusiv în baza contractelor de investiţie şi contractelor de ipotecă.

La 24 martie 2015, FCP „Soldi” SRL a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii instanței de insolvabilitate cu remiterea pricinii la rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea recursului a invocat că hotărîrea primei instanțe este ilegală, neîntemeiată și urmează a fi casată, deoarece a fost adoptată cu încălcarea esențială a normelor de drept material și procedural, precum și prin aprecierea arbitrară a probelor care la rîndul său au dus la încălcarea drepturilor sale. Susţine că la 30 iulie 2014 a înregistrat în cancelaria Curţii de Apel Chişinău cu numărul de intrare 11642 cererea de validare a creanţei în sumă de 35 221,87 lei cu repunerea ei în termen.

Menţionează că cererea respectivă a fost justificată în fapt şi în drept, fiind însoţită de documentele confirmative ce atestă creanţa SRL „Tivali-Com” în proces de insolvabilitate faţă de creditorul FCP „Soldi” SRL, însă Curtea de Apel Chişinău prin încheierea nr.2c-267/13 din 02 februarie 2015 a respins cererea de validare a creanţei înaintată, considerând-o depusă tardiv. Invocă că nefiind de acord cu încheierea menţionată, la 13 februarie 2015, a contestato cu recurs, considerînd, astfel că, casarea prin hotărârea contestată a creanţelor creditorilor faţă de SRL „Tivali-Com” apărute până la intentarea procesului de insolvabilitate neincluse în tabelul definitiv consolidat, violează flagrant şi fără precedent drepturile legitime economice ale contribuabilului FCP „Soldi” SRL în acest proces de insolvenţă.

Afirmă că hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 09 februarie 2015 nu prezumă caracterul legal al unui proces echitabil şi public garantat de art.6 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, nu prezumă respectarea întocmai a Constituţiei Republicii Moldova şi a legislaţiei naţionale şi internaţionale la care Republica Moldova a aderat, nu prezumă respectarea întocmai a normelor dreptului procedural la examinarea pricinii, nu prezumă respectarea întocmai a drepturilor legitime economice ale contribuabilului FCP „Soldi” SRL garantate de legislaţie, fapt ce denotă în esenţă caracterul vădit ilegal, neîntemeiat, preconceput şi abuziv al actului juridic de dispoziţie contestat, inclusiv denotă exercitarea actului justiţiei contrar normelor dreptului naţional şi internaţional în vigoare, în defavoarea cetăţeanului, societăţii în ansamblu şi pierderea încrederii în actul justiţiei.

Conform cu art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Materialele cauzei nu conţin date comunicării recurentului despre hotărîrea contestată a instanţei de insolvabilitate din 09 februarie 23015, însă ultimul insistă că a luat cunoştinţă cu dispozitivul hotărîrii la 20 februarie 2015 prin intermediul Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Prin urmare, recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 27 februarie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum denotă actele cauzei, la 11 octombrie 2013, ÎM „Eurofasad” SRL a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali-Com”.

Ulterior, au depus cereri de alăturare la cererea introductivă Dumitru Daradur, Serghei Goraş, ÎCS „Glas Toesch” SRL, precum şi 32 de persoane fizice – investitori în construcţia locativă aflată în gestiunea debitorului. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, a fost admisă spre examinare cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali-Com”, fiind desemnat în funcţie de administrator provizoriu Chicu Dumitru, care a fost propus de creditor, în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitorului în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare prevăzute de lege şi s-a obligat administratorul provizoriu să prezinte instanţei de insolvabilitate un raport despre situaţia financiară a debitorului la capitolul oportunităţii intentării procesului de insolvabilitate.

Ulterior, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2013, a fost constatată insolvabilitatea şi intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Tivali- Com” şi desemnat în funcţie de administrator al procesului de insolvabilitate Dumitru Chicu, a fost stabilit termenul limită de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor până la 03 februarie 2014 şi termenul de verificare şi de întocmire a tabelului definitiv până la 24 februarie 2014, fiind convocată prima adunare a creditorilor pentru audierea raportului administratorului insolvabilităţii şi validare a creanţelor pentru data de 18 martie 2014. La fel, se constată că la 26 ianuarie 2015 administratorul insolvabilităţii SRL „Tivali-Com”, Chicu Dumitru a depus în cancelaria instanţei de insolvabilitate procesul-verbal al Adunării creditorilor din 17 ianuarie 2015, conform căruia Adunarea creditorilor a acceptat Planul procedurii de restructurare a debitorului.

Ca urmare, administratorul insolvabilităţii a solicitat confirmarea Planului procedurii de restructurare, aplicarea efectelor confirmării Planului procedurii de restructurare prevăzute în capitolul IV paragraful 3 al Planului. În motivarea demersului, a invocat că odată cu acceptarea Planului de către Adunarea creditorilor, prin prisma art.204 al Legii insolvabilităţii, planul urmează a fi confirmat de instanţa de insolvabilitate, iar debitorul urmează să îşi restructureze activitatea conform prevederilor Planului.

Iar, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 09 februarie 2015, a fost aprobată hotărîrea adunării creditorilor SRL „Rivali-Com” din 17 ianuarie 2015 şi confirmat planul procedurii de restructurare a SRL „Rivali-Com” şi candidatura lui Chicu Dumitru în calitate de administrator al insolvabilității în perioada executării Planului procedurii de restructurare, fiind încetată procedura de restructurare a debitorului cu aplicarea Planului procedurii de restructurare prevăzute în capitolul IV paragraful 3 al Planului.

Întru argumentarea soluţiei date instanţa de insolvabilitate a reţinut că la caz sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 204 alin. (4) al Legii insolvabilităţii, iar adunarea creditorilor din 17 ianuarie 2015, fiind deliberativă cu voturi tuturor clase de creditori, şi anume creditori garantaţi, creditori bugetari, creditori chirografari şi creditori chirografari de rangul inferior, care au decis de a aproba planul procedurii de restructurare. Instanţa de recurs consideră că hotărârea dată este una neîntemeiată, fiind emisă fără a fi dată o apreciere corespunzătoare cererii supusă examinării în raport cu prevederile legale aplicabile la soluţionarea unei asemenea cereri.

În susţinerea opiniei menţionate instanţa de recurs remarcă prevederile art. 204 al Legii insolvabilităţii, care reglementează confirmarea planului procedurii de restructurare, prin prisma căror urma a fi verificată temeinicia cererii supusă examinării, or, aliniatul (4) expres indică că planul procedurii de restructurare va fi confirmat de către instanţa de insolvabilitate dacă sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) cel puţin jumătate plus una din clasele de creditori acceptă ori consideră că acceptă planul; b) în cazul existenţei a doar două clase, planul se consideră acceptat dacă clasa cu cea mai mare valoare totală a creanţelor l-a acceptat; fiecare clasă de creditori defavorizată care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan.

Verificând legalitatea concluziilor din hotărârea recurată în raport cu argumentele recursului, instanţa de recurs constată că, deşi instanţa de insolvabilitate a citat prevederile enunţate, aceasta în mod arbitrar a conchis că la caz au fost întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 204 alin. (4) al Legii insolvabilităţii, fără a răspunde în particular fiecărei condiţii impuse de această normă şi fără a verifica dacă SRL FCP „Soldi” SRL ca creditor a SRL „Tivali-Com”, este supus unui tratament corect şi echitabil prin planul prezentat.

În acest context, instanţa de recurs menţionează că conform aliniatului (5) al art. 204 al Legii insolvabilităţii, tratament corect şi echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) nici o clasă şi nici o creanţă care resping planul nu primesc mai puţin decât ar primi în caz de faliment; b) nici o clasă şi nici o creanţă a unei clase nu primesc mai mult decât valoarea creanţei; c) în cazul în care o clasă de creditori defavorizată respinge planul, nici o clasă de creditori cu creanţe de rang inferior clasei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la alin.(2) art.191, nu primeşte mai mult decât ar primi în caz de faliment.

Astfel, instanţa de recurs reţine că unul din argumentele de bază adus de FCP „Soldi” SRL în dezacordul cu hotărîrea primei instanţe cu privire la confirmarea planului procedurii de restructurare este faptul că prin hotărîrea recurată au fost casate şi creanţele creditorilor faţă de SRL „Tivali-Com” apărute pînă la intentarea procesului de insolvabilitate şi neincluse în tabelul definitiv consolidat. Prin urmare, la caz urmează a fi verificat dacă un asemenea plan nu aduce atingeri drepturilor creditorului SRL „Tivali-Com” prevăzute de art. 192, care reglementează drepturile creditorilor din aceiaşi clasă, or ultimul insistă că a fost privat de dreptul de a-şi apăra dreptul legitim economic asupra creanţei în sumă de 35 221,87 lei deţinută în masa debitoare a SRL „Tivali-Com” în proces de insolvabilitate.

Această chestiune urmează a fi stabilită şi din considerentul că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015, a fost admis recursul declarat de FCP „Soldi” SRL, casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 februarie 2015, prin care a fost respinsă cererea FCP „Soldi” SRL de validare a creanţei ca fiind depusă tardiv şi pronunţată o nouă încheiere, prin care a fost admisă cererea FCP „Soldi” SRL privind repunerea în termen a cererii de admitere a creanţei, repusă în termen cererea FCP „Soldi” SRL privind admiterea creanţei cu suma de 35 221,87 lei şi remisă pricina în instanţa de insolvabilitate pentru examinarea cererii FCP „Soldi” SRL privind admiterea creanţei cu suma de 35 221,87 lei Din această perspectivă, se impune a fi verificat în ce măsură sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru confirmarea planului de restructurare şi dacă acesta nu conţine date incorecte ce se referă la existenţa masei debitoare a SRL „Tivali-Com”, ţunîndu-se cont în acest sens de prevederile art.39 a Legii insolvabilităţii, care stabileşte că masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului.

Totodată, instanţa de recurs ţine să menţioneze că la soluţionarea prezentei cereri se evidenţiază şi necesitatea stabilirii dacă prin Planul procedurii de restructurare propus spre confirmare a fost stabilit tratament corect şi echitabil pentru fiecare creanţă şi clasă de creditori, or, instanţa de recurs este în imposibilitate de a verifica cele menţionate, pe motivul lipsei Planului procedurii de restructurare a debitorului la materialul probator prezentat spre examinare. Respectiv, în acestea condiţii instanţa de recurs este în imposibilitate de a verifica şi cvorumul Adunării creditorilor din 17 ianuarie 2015, la care şi a fost acceptat Planul procedurii de restructurare a debitorului, cît şi legalitatea hotărîrii adoptate în acest sens.

În raport de considerentele expuse, sintezînd, instanţa de recurs apreciază că instanţa de insolvabilitate nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce necesită a fi stabilite la examinarea cererii administratorului cu privire la confirmarea Planului procedurii de restructurare, respectiv hotărârea recurată la caz nu are putere de convingere, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC, în conformitate cu care legalitatea şi temeinicia hotărârii presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt, care, este diferită de la caz la caz, în coroborare cu cadrul legal aplicabil speţei.

Pe cale de consecinţă şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi.

În cauză, însă, se constată că soluţia primei instanţe nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Avînd în vedere cele de mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa hotărârea instanţei de insolvabilitate şi a remite pricina spre rejudecare în prima instanţă.

La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Firma Comercială de Producţie „Soldi” Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 09 februarie 2015, prin care a fost confirmat planul procedurii de restructurare a Societății cu Răspunderea Limitată „Tivali-Com” și încetată procedura de restructurare cu aplicarea Planului faţă de Societatea cu Răspunderea Limitată „Tivali-Com”, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva