2ra-544/15 — Repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-544/15 Prima instanță: judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud.C.Ursachi) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.N.Vascan, Eu.Clim, Iu.Cotruță ) DECIZIE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Nichiforov Serghei împotriva deciziei din 03 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nichiforov Serghei împotriva Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului moral și material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală c o n s t a t ă : La data de 27 mai 2014 Nichiforov Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material și moral ca urmare a acţiunilor ilegale ale colaboratorilor organelor de urmărire penală.

În motivarea cererii s-a indicat că la data de 21.04.2014 a fost maltratat fizic de către colaboratorii de poliţie a IP or.Taraclia, după care a solicitat asistență medicală confirmată prin adeverinţa de confirmare a solicitării asistenţei medicale de urgenţă din 21 aprilie 2010, ora 18:50. Indică reclamantul că deși deține grad de invaliditate, a fost încătuşat la mîini şi la picioare. În urma acțiunilor colaboratorilor de poliție i-au fost cauzate leziuni corporale care se confirmă prin raportul de examinare medico - legală nr. 242 din 23.04.2010 și extrasul din foaia de observaţie nr.3650 din 05.05.2010. În aşa stare a fost reţinut de la ora 16.00 data de 21.04.2010 pînă la ora 01.00 data de 22.04.2010.

A mai menționat reclamantul că automobilul este unica sursa de deplasare, deoarece este invalid cu dezabilităţi avînd un picior protezat. Chiar și în aceste condiții mijlocul de transport i-a fost reținut, iar din salonul automobilului au fost sustrași bani în sumă de 900 lei. La data de 22.04.2010 automobilul a fost restituit. Indică reclamantul că la data de 22.04.2010 i-a fost întocmit un proces verbal în baza art.353, alin., alin.(1), (2) Cod contravențional. 1 Prin ordonanța din data de 21.06.2010 a viceprocurorului or.Taraclia a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.353, alin.(1)Cod contravențional, fiindu-i aplicată o amendă în mărime de 300 lei. Menționează reclamantul că la acțiunile ilegale îndreptate împotriva sa a participat șoferul IP Taraclia, șoferul unității de gardă și un colaborator al poliției rutiere a IP Taraclia, care erau în afara timpului de lucru și nu au avut dreptul legal de a-l reține.

A indicat reclamantul că a depus în judecătoria Taraclia o plîngere prin care a solicitat anularea proceselor verbale contravenționale întocmite pe numele său. Prin încheierea din data de 24.11.2010 a judecătoriei Taraclia a fost respinsă plîngerea în partea anulării procesului verbal contravențional în baza art.353, alin.alin.(1),(2)Cod contravențional pe numele reclamantului ca tardivă, iar plîngerea, în partea anulării ordonanței din data de 21.06.2010 a Procuraturii Taraclia, a fost respinsă ca neîntemeiată. Ulterior, plîngerea dată a fost remisă la rejudecare în judecătoria or.Taraclia, unde prin hotărîrea din 31.01.2012 a fost respinsă. Indică reclamantul că la data de 17.01.2013 prin decizia Curții de Apel Comrat, plîngerea sa a fost admisă și a fost încetat procesul contravențional din lipsa componenței de contravenție.

Menționează reclamantul că în perioada examinării plîngerii sale și anume 21.04.2010-17.01.2013, i-a fost cauzat un prejudiciu moral prin faptul că a fost presat de colaboratorii poliției din IP Taraclia, procesele de judecată se desfășurau fără să se țină cont de părerea sa sau chiar în lipsă, i-a fost știrbită autoritatea de care se bucura la locul de trai, mai mult că în perioada 2003-2011 a fost consilier local și a candidat și la funcția de primar al sat.Bucuria. Indică reclamantul că dacă avea posibilitatea să fie ales în funcție de primar ar fi obținut un venit sub formă de salariu, pentru perioada 2010-2013 în sumă totală de 120500 lei, de care însă nu a beneficiat deoarece a pierdut alegerile.

De asemenea, indică reclamantul că a avut pierderi și în activitatea economică pe care o desfășoară, din cauza timpului care îl acorda ședințelor de judecată și studierii legislației în vederea asigurării apărării sale. Invocă că are datorii la instituțiile bancare în sumă de 135000 lei. La fel, nu a avut posibilitatea să plece peste hotarele țării. A mai enumerat reclamantul venitul posibil să-l fi obținut și anume, luînd în considerație salariul mediul în agricultură pentru perioada 2010-2013 - 74834 lei. A avut cheltuieli de judecată legate de deplasarea la procesele judiciare în sumă totală de 7798 lei, la reținerea automobilului a închiriat un alt mijloc de transport; din automobilul său i-au fost sustrași 900 lei și i-au fost deteriorați ochelarii, în total înregistrînd un prejudiciul în sumă de 2756 lei.

A indicat reclamantul și următoarele cheltuieli: pentru medicamente în sumă de 8000 lei; pentru corespondență și asistență juridică în sumă de 6000 lei; datorii bancare în sumă de 128289 lei, pe care le-a acumulat ca rezultat al abandonării activității financiare în favoarea ședințelor de judecată, iar în total a solicitat reclamantul prejudiciul material în sumă de 348179 lei. 2 Prejudiciul moral l-a estimat în sumă de 1000000 lei și l-a explicat prin pierderea autorității în localitate, prezența presiunilor din partea colaboratorilor de poliție, a suportat stres, ceea ce i-a afectat sănătatea.

A solicitat reclamantul încasarea de la Ministerul Finanțelor a prejudiciului moral în sumă de 1000000 lei; a prejudiciului material în sumă de 348179 lei; obligarea Procuraturii or.Taraclia și Inspectoratul de Poliție Taraclia de a aduce scuze publice prin intermediul organelor mass-media care au lansat știrea despre pretinsa comitere de infracțiune de către acesta și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea din 29.07.2014 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, cererea lui Nichiforov Serghei a fost respinsă. Prin decizia din data de 13 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău apelul lui Nichiforov Serghei a fost respins și a fost menținută hotărîrea din data de 29.07.2014 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău.

La data de 26.01.2015 avocatul Răileanu Petru, în interesele lui Nichiforov Serghei, a depus recurs împotriva deciziei din data de 13.12.2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs s-a indicat că decizia contestată este neîntemeiată și la emiterea acesteia instanța de apel a interpretat eronat legea.

Menționează recurentul că conform art.3 al Legii nr.1545 din data de 25.02.1998 privind modul de repararea a prejudiciului prin acțiunile ilegale ale organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești(în continuare Lege), este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii; efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; supunerii ilegale la arest contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenţionale de către instanţa de judecată; efectuării măsurilor speciale de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei; ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti. Art.6 al Legii stabilește că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor 3 organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.

Indică recurentul că acțiunile ilegale ale colaboratorilor de poliției, organelor procuraturii și instanțelor de judecată cad sub incidența legii date, iar prejudiciul material și moral solicitat prin cererea de chemare în judecată este unul real suportat și proporțional acestor acțiuni, luîndu-se în considerație mai multe criterii și anume durata examinării cauzei, sistemul de valori care au avut de suferit urmare a acțiunilor date, gradul suferințelor psihice și fizice. Studiind materialele dosarului Colegiul va admite recursul și va transmite cauza la rejudecare din următoarele considerente. În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445, alin.(1), lit.c)CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 432, alin.(4)CPC, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o analiză şi argumentare clară a tuturor circumstanţelor cauzei precum și lipsește expunerea instanței inferioare asupra tuturor pretențiilor recurentului, iar instanţa de recurs este în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea ei. Astfel, conform cererii de chemare în judecată recurentul invocă precum că a fost reținut de către colaboratorii poliției în perioada 21.04.2010, orele 16.00 – 22.04.2010, orele 01.00. În conformitate cu prevederile art.435, alin.alin.(1), (2)Cod contravențional, reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol.

Persoana suspectată de săvîrşirea unei contravenţii pentru care sancţiunea prevede arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la examinarea cauzei contravenţionale, dar nu mai mult decît pe 24 de ore. Faptul reţinerii se comunică neîntîrziat procurorului. În aceste circumstanțe, instanțele inferioare nu au stabilit dacă reținerea recurentului s-a încadrat în normele legale citate supra, și/sau dacă au fost respectate condițiile reținerii în coraport cu faptul că pentru contravenția în baza căreia i-a fost întocmit proces verbal recurentului – art.353, alin.,alin.(1).(2)Cod contravențional era prevăzută măsura de pedeapsă arestul contravențional. Aceste circumstanțe nu au fost examinate de instanța de apel deși au fost invocate de către recurent și au o importanță pentru soluționarea justă a litigiului.

4 Mai mult decît atît, în cererea de chemare în judecată recurentul solicită repararea prejudiciului material precum și a prejudiciului moral. Prejudiciul material este descifrat de către recurent, iar instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor lui Nichiforov Serghei. Ori, în suma prejudiciului material solicitat recurentul a inclus și cheltuielile de tratament asupra cărora instanțele inferioare nu s-au expus. Precum nu s-au expus și asupra solicitării privind potențialul venit pe care l-ar fi obținut din activitatea economică din domeniul agriculturii invocat de Nichiforov S.(f.d.2 verso), cheltuielile legate de închirierea mijlocului de transport și asupra solicitării privind obligarea Procuraturii or.Taraclia și a Inspectoratului de Poliție Taraclia de a aduce scuze oficiale.

Colegiul indică că toate solicitările au fost expuse de recurent în cererea de chemare în judecată și instanțele inferioare urmau să se expună asupra fiecăruia în parte. Mai mult că pe parcursul examinării cauzei, conform materialelor dosarului și procesului verbal al ședinței de judecată, recurentul nu a renunțat la aceste pretenții precum și nu și le-a modificat, din contra indică că susține integral cererea de chemare în judecată.(f.d.157,158) Aici, Colegiul face referire la prevederile art.6 CEDO, prin prisma căruia dreptul la un recurs efectiv implică și motivarea hotărîrii care dă posibilitatea părții de a aprecia dacă instanța de judecată a luat sau nu în considerație invocările aduse de acesta.

Totodată, Colegiul reține că abordarea instanțelor inferioare referitor la faptul că persoana care a fost reabilitată în procesul contravențional nu urmează a fi despăgubită și că pot fi despăgubite doar persoanele în privința cărora a fost emisă o sentință de achitare definitivă și irevocabilă este incorectă. Ori, în art.3 al Legii nr.1545 din data de 25.02.1998, sunt stabilite expres condițiile posibilității solicitării prejudiciului conform acestei norme, inclusiv și supunerii ilegale la arest contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenţionale de către instanţa de judecată invocată de recurent. Din ce rezultă că are dreptul persoana să pretindă la repararea prejudiciului și în cazul reabilitării în procesul contravențional, urmînd să se țină cont de toate celelalte circumstanțe din care să se aprecieze temeinicia pretențiilor.

Colegiul conchide că toate aspectele abordate supra au fost ignorate sau greșit aplicate de instanțele inferioare, iar instanța de recurs este în imposibilitatea corectării lor, motiv din care cauza necesită rejudecare. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, să examineze toate pretențiile şi în dependenţă de probele administrate și temeinicia acestora să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor invocate.

În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la 5 examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina cu încălcarea normelor de drept procedural, iar aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a remite pricina spre rejudecare. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Nichiforov Serghei împotriva deciziei din 03 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează decizia din 03 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nichiforov Serghei împotriva Ministerului Justiției privind repararea prejudiciului moral și material cauza prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și se remite cauza în Curtea de Apel Chișinău pentru rejudecare, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 6