2ra-660/15 — Încasarea salariului

Dosarul nr.2ra-660/15 Prima instanță: judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud.D.Dulghieru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.L.Popova, A.Panov, M.Moraru ) DECIZIE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Biblioteca Națională împotriva deciziei din 26 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Negru împotriva Bibliotecii Naționale privind anularea procesului verbal al ședinței comune a Comitetului de directori și Comitetului sindical din 28.01.2013, încasarea salariului, repararea prejudiciului material și moral c o n s t a t ă : La data de 07.05.2013 Negru Nina a depus în instanța de judecată cerere împotriva Bibliotecii Naționale privind anularea procesului verbal al ședinței comune a Comitetului de directori și Comitetului sindical din 28.01.2013, încasarea salariului, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la achitarea salariului pentru luna ianuarie 2013 a depistat o reținere de 800 lei, despre care i s-a indicat că i-a fost anulat sporul la salariu. La data de 11.02.2013 a înregistrat o petiție directorului Bibliotecii Naționale, care a fost înregistrată cu nr.14, la care nu a primit răspuns. La data de 11.03.2014 a primit un răspuns de la Comisia de evaluare. Menționează reclamanta că a solicitat să prezinte un raport asupra lucrului său acestei comisii, care la data de 19.03.2013 s-au convins despre necorectitudinea răspunsului expediat la data de 11.03.2014. Ulterior, indică reclamanta că a mai primit un răspuns prin care i s-a indicat că hotărîrea din data de 28.01.2013 despre reținerea sporului la salariu este corectă.

La data de 29.03.2013 s-a adresat comisiei pentru soluționarea litigiilor de muncă, dar răspuns nu a primit. Consideră reclamanta că hotărîrea dată este ilegală, iar acțiunile sunt îndreptate spre a o determina să se concedieze din instituția dată. 1 La fel menționează reclamanta că prin acțiunile angajatorului i s-a cauzat un prejudiciu material și moral. A solicitat reclamanta declararea nulității procesului verbal din data de 28.01.20013 al ședinței comune a Comitetului director și comitetului sindical, încasarea sumei de 2400 lei, care constituie reținerea nejustificată a sporului la salariu și încasarea prejudiciului material și moral în sumă de 2200 lei și respectiv 3000 lei. Prin hotărîrea din data de 29.11.2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău cererea Ninei Negru a fost respinsă.

Prin decizia din data de 26.11.2014 a Curții de Apel Chișinău, apelul Ninei Negru a fost admis, a fost casată hotărîrea din data de 29.11.2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău și a fost pronunțată o nouă hotărîre prin care cererea Ninei Negru a fost admisă și a fost declarat nul procesul verbal din data de 28.01.2013 al ședinței comune a Comitetului director și Comitetului sindical al Bibliotecii Naționale, s-a încasat de la Biblioteca Națională în beneficiul lui Negru Nina suplimentul la salariul pentru perioada ianuarie 2013-mai 2013 în sumă de 3200 lei, prejudiciul moral în sumă de 1000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1000 lei, iar în total suma de 5200 lei, în rest cererea a fost respinsă.

La data de 26.01.2015 Biblioteca Națională a depus recurs împotriva deciziei din data de 26.11.2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că cu decizia Curţii de Apel din 26 noiembrie 2014 nu sunt de acord și o consideră neîntemeiată fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Invocă recurentul că art.10, alin.(l) lit. a), b), c) Codul muncii, stabilește că angajatorul este în drept să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncă cu salariaţii în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei atitudini gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului, să stimuleze salariaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă.

Art.129 Codul muncii, stabilește că garanţiile de stat în domeniul salarizării cuprind salariul minim stabilit de stat, tarifele de stat de salarizare în sectorul bugetar, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, precum şi adaosurile şi sporurile cu caracter de compensare, garantate de stat şi reglementate de legislaţia în vigoare. În conformitate cu art. 29 pct. 7 al Legii nr.355 - XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi art.10 a hotărîrii Guvernului nr. 381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare, instituţia are posibilitatea acordării sporurilor pentru înaltă eficientă în muncă în cazul în care există surse financiare suplimentare, care pot fi reduse anulate la decizia conducătorului unităţii în funcţie de prestaţia salariatului.

Menționează recurentul că angajatorul este investit prin lege cu dreptul de a stabili sporuri pentru înaltă eficienţă în muncă. Astfel, plata sporurilor la salariu este un drept a angajatorului şi nu o obligaţie, iar acesta poate fi redus, anulat la decizia conducătorului unităţii în funcţie de prestaţia angajatului. La fel, indică recurentul că mărimea sporurilor suplimentare la salariu urmează a fi stabilită de angajator, ori suma acestora este proporţională cu 2 posibilităţile angajatorului în dependenţă de existenţa surselor financiare suplimentare de care dispune angajatorul.

Invocă recurentul că instanţa de apel prin admiterea acţiunii Ninei Negru şi anume stabilirea sumelor şi obligarea angajatorului de a achita sporurile pentru înaltă eficienţă în muncă, a exercitat o ingerinţă inadmisibilă şi ilegală în activitatea angajatorului instituţiei publice, ori potrivit legii este stabilit clar că plata sporurilor constituie un drept al angajatorului şi nu o obligaţie. Menționează recurentul că în argumentarea poziţiei sale instanţa de apel greşit a făcut trimitere la dispoziţiile art.30 al Legii nr.355 - XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, ori norma invocată prevede nu altceva decît dreptul conducătorului unităţii bugetare de a stabili suplimente la salariu din contul şi în limitele fondului de salarizare.

La fel indică recurentul că instanţa de apel neîntemeiat şi greşit a făcut trimitere la prevederile art.206 alin. (3) Codul Muncii, potrivit căruia se interzice aplicarea amenzilor şi altor sancţiuni pecuniare pentru încălcarea disciplinei de muncă, concluzionînd că intimatei i-a fost aplicată o sancţiune pecuniară voalată, care este o concluzie greşită, bazată pe interpretarea eronată a normei de drept material. Intimantei nu i-a fost aplicată nici o amendă şi nici o sancţiune disciplinară voalată, ori Legea nr.355 - XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prevede clar dreptul angajatorului de a stabili sporurile la salariu, angajatorul acţionînd în limitele normei legale.

Prin urmare, în astfel de circumstanţe şi ţinînd cont de prevederile normelor Legii nr.355 - XVI din 23.12.2005, concluziile instanţei privind sancţiunea disciplinară voalată sînt neîntemeiate şi nu corespund adevărului, angajatorul acţionînd în limitele prevederilor legii. Afirmă recurentul că netemeinicia deciziei instanței de apel se dovedeşte şi prin concluziile contradictorii din pct.30,31 a deciziei. Astfel, iniţial instanţa stabileşte că conducătorul unităţii bugetare este în drept să stabilească suplimente de plată la salariu, iar ulterior menţionează că angajatorul şi contabilitatea Bibliotecii Naţionale nu aveau nici un drept să „taie” din salariul salariatei Nina Negru, fără a fi aduse careva argumente.

Mai mult decît atît, afirmă recurentul că în motivarea deciziei, instanţa de apel nu menţionează cum a ajuns la concluzia de a obliga Biblioteca Naţională să achite suplimentul pentru lunile ianuarie 2013 - mai 2013 anume în mărime de 3200 lei, fără să indice suma suplimentului lunar. La fel, instanţa de apel nu a motivat în decizia sa pe care norme legale sau probe s-a bazat atunci cînd a ajuns la concluzia de a obliga Biblioteca Naţională la achitarea anume a acestei sume, ori conform descifrărilor salariului Ninei Negru, supliment la salariu pentru anul 2012-2013 variază între sumele de la 18 pînă la 800 lei. Nemotivarea de către instanţă a aspectului privind modul de calcul a sumei, indică recurentul că denotă faptul că pricina nu a fost examinată sub toate aspectele.

Motivarea instanţei de apel privind modul de calculare a sumei, la plata cărei a fost obligată Biblioteca Naţională, este un moment esenţial pentru cauză asupra cărui instanţa de apel nu s-a expus. Or, în sensul art.6 al.(l) al CEDO, instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărîrile, iar avînd în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele 3 esenţiale care-i sunt supuse. Consideră recurentul întemeiată poziţia primei instanțe.

Astfel, menționează recurentul că instanţa de fond a reţinut corect că salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru munca eficientă şi inventivitate şi pentru condiţii deosebite de muncă, ce include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute. Instanţa de fond, menționează recurentul că just a argumentat şi faptul că stabilirea unor sporuri la salariul de bază, micşorarea acestora sau lipsirea salariatului de sporuri este o prerogativă a angajatorului şi se dispune în dependenţă de rezultatele obţinute de salariat în exercitarea obligaţiunilor de muncă a acestuia.

Astfel, de competenţa administraţiei angajatorului este de a se expune asupra indicilor de performanţă a salariaţilor și cuantumului sporurilor. Afirmă recurentul că concluziile instanţei de fond sînt susţinute şi de practica judiciară uniformă a Curţii Supreme de Justiţie, cum ar fi dosarul nr. 2ra-1527/12, pe cauza la cererea lui Alexei Uşurel către Societatea pe Acţiuni „Tutun - CTC”, în care Curtea a concluzionat că sporul la salariu nu este un element permanent al relaţiilor de muncă, inclusiv cuantumul acestora, iar administraţia angajatorului este în drept de a-și revedea poziţia inclusiv de a micşora sau exclude acest element.

Relatează recurentul şi faptul că în Hotărîrea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.22 din 26 aprilie 2013 privind raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar 2012 şi gestionării patrimoniului public al Ministerului Culturii şi unele instituţii în subordine, anexa nr.3 a acestei hotărîri pct.3.3 cu privire la regularitatea retribuirii muncii cu referire la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova se menţionează că au fost achitate din mijloace financiare aferente funcţiilor vacante sporuri pentru înaltă eficienţă în muncă, intensitatea în muncă. Concluzionează recurentul că Curtea a stabilit că pentru instituţiile de cultură şi artă nu pot fi acordate sporuri pentru eficienţă în muncă, deoarece acestea nu sînt prevăzute de lege şi anume de Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006, iar Hotărîrea Curţii de Conturi este obligatorie pentru instituţiile vizate.

Astfel ţinînd cont de prevederile legale şi concluziile Curţii de Conturi indică recurentul că instanţa de apel în motivarea deciziei sale nu a aplicat norma care trebuia să fie aplicată și că a ajuns la o concluzie greşită şi decizia este contrară normelor legale. Mai indică recurentul că instanţa de apel în decizia sa a constatat greşit circumstanţele cauzei și greşit a apreciat probele. În pct.30 al deciziei instanţa constată că salariata Negru Nina, în funcţia de șef serviciu din cadrul Bibliotecii Naţionale, trebuia să beneficieze de supliment la salariu cel puţin pentru conducerea unei echipe daca nu şi pentru executarea unor servicii suplimentare lucrului de bază şi a obligaţiilor unui lucrător temporar absent fără a face trimitere la materialele cauzei în baza cărora a ajuns la o astfel de concluzie.

Instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că Nina Negru, deşi deținea funcția de şef serviciu studii şi cercetări, activa singură în cadrul acestui departament cu respectarea normelor privind normarea muncii, fapt recunoscut de însăşi intimată în cererea de chemare în judecată. Prin urmare ea nu a condus nici o echipă precum a constatat instanţa de apel. Mai mult decît atît, instanţa a constatat că Nina Negru a executat careva servicii suplimentare şi obligaţiile unui lucrător temporar absent fără a face trimitere la careva probe din dosar ori aceste constatări nu corespund adevărului. Instanţa de 4 apel a mai menţionat că Nina Negru „ trebuia să beneficieze ” de un supliment la salariu la fel fără a face trimitere la norma legală care prevede o astfel de obligaţie a angajatorului.

Menționează recurentul că la o concluzie ilegală şi confuză a ajuns instanţa de apel prin dispunerea anulării procesului-verbal din 28 ianuarie 2013 al şedinţei comune a Comitetului Director şi Comitetului Sindical al Bibliotecii Naţionale şi obligarea Bibliotecii Naţionale la plata suplimentului la salariu pentru perioada ianuarie - mai 2013. Conform procesului-verbal sus numit s-a decis de a micşora şi de a anula suplimentul la salariu la anumiţi salariaţi inclusiv şi pentru Nina Negru şi a fost aprobată lista persoanelor care vor primi acest supliment pentru I trimestru a anului 2013. Astfel, nu este clar, odată ce instanţa a anulat procesului-verbal din 28 ianuarie 2013 potrivit căruia a fost anulată plata suplimentului salarial pentru trei luni, a obligat angajatorul să achite pentru cinci luni, ori ulterioara aprobare a acestor suplimente pentru următorul trimestru ţine exclusiv de competenţa angajatorului, instanţa nu poate să cunoască mărimea acestora şi dacă angajatorul va aproba aceste suplimente sau nu, urmează să achite din fondurile de rezervă şi economii.

Mai mult decît atît, deşi angajatorul a achitat suplimentul pentru luna mai 2013 conform rubricii 19 la descifrările salariale, instanţa a dispus repetat încasarea suplimentului pentru această lună ceea ce este ilegal. Invocă recurentul că este neîntemeiat şi irelevant argumentul instanţei de apel precum că formularul de evaluare a Ninei Negru pentru anul 2012 din 25 ianuarie 2013 nu a fost adus la cunoştinţă intimatei şi aceasta nu a avut posibilitate să îl conteste. Nina Negru a refuzat să semneze acest formular, nefiind de acord cu el, refuzul salariatului de a lua cunoştinţă cu actele care îl vizează, nu împiedică angajatorul să îl evalueze referitor la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu, precum nici nu exclude faptul neîndeplinirii acestora.

Formularul de evaluare este valabil şi pînă în prezent nu a fost contestat, nu a fost obiectul prezentului litigiului. În atare circumstanţe, instanţa de apel nu putea să îi dea apreciere şi să pună la îndoială valabilitatea acestuia. Evaluarea nu a fost contestată nici cînd Nina Negru a luat cunoştinţă cu formularul de evaluare din materialele dosarului în instanţa de fond, cînd cunoaştea despre existența lui. Menţionează recurentul că chiar dacă un salariat ar fi evaluat la cel mai înalt nivel, angajatorul este cel care decide dacă îi va fi plătit supliment la salariu. Astfel, din descifrările salariale a Ninei Negru, rubrica 19, pentru lunile noiembrie- decembrie 2012 la fel nu a fost achitat suplimentul la salariu.

Această neachitare nu a avut la baza sa nici o evaluare ceea ce semnifică încă odată în plus că aceste suplimente se achită doar la decizia angajatorului, fără a fi necesară o argumentare suplimentară. Mai mult decît atît, pentru luna martie, aprilie Nina Negru nu a beneficiat de suplimente salariale, pentru ce angajatorul a decis să acorde premii conform rubricii 28, care la fel nu constituie o parte componentă a salariului de bază şi se achită la decizia angajatorului, precum se observă premiile la fel nu au un caracter permanent. Consideră recurentul că corectă este concluzia şi constatările instanţei de fond în ceea ce ţine de calitatea activităţii salariatei Nina Negru. Astfel instanţa de fond întemeiat a constatat că salariata Nina Negru timp de cinci luni (iulie - decembrie 2012) nu a prezentat Consiliului Ştiinţific varianta redactată a Raportului de cercetare „Timpul şi spaţiu lecturii”, pentru perfectarea 5 cărui au fost planificate 35 zile.

Or, conform opiniei şefului de direcţie, intimanta a avut nevoie de 4 zile, iar raportul de cercetare urma a fi finisat pînă la concediu. Nu a fost prezentat Raportul de corectare în varianta finală Consiliului Ştiinţific pînă la momentul cercetării problemelor date - 19 martie 2013, fiind tărăgănată prezentarea lucrării. Instanţa de fond corect a reţinut şi o serie de nereguli în Raportul de activitate pentru anul 2012 în activitatea Ninei Negru. Aşadar, într-adevăr, neîndeplinirea corespunzătoare de către Nina Negru a obligaţiilor de serviciu a determinat angajatorul de a lua decizia să nu achite suplimentul la salariu, deşi nu era obligator constatarea acestui fapt pentru ca angajatorul să decidă neplata suplimentului salarial pentru trimestru I a anului 2013. La fel, indică recurentul că neîntemeiat şi eronat instanţa de apel a încasat din contul Bibliotecii Naţionale în beneficiul Ninei Negru prejudiciul moral.

Instanţa a interpretat greşit norma de drept material şi anume art.329 Codul muncii. Astfel, prejudiciul moral născut din litigiu de muncă se repară salariatului doar în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal, cauzării prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, reducerii capacităţii de muncă sau decesul salariatului în urma accidentului de muncă sau îmbolnăvirii profesionale. Art. 329 Codul muncii reglementează expres şi limitativ cazurile în care angajatorul este obligat sau poate fi obligat să repare prejudiciu material, iar în cauza pendinte, nu se întruneşte nici una din condiţiile enumerate de lege în care angajatorul ar fi obligat la plata prejudiciului moral.

Astfel, conchide recurentul că, pe cale de consecinţă, instanţa de apel urma să respingă şi cerinţele Ninei Negru în privinţa încasării cheltuielilor de asistenţă juridică. La data de 23.03.2015, Negru Nina a depus referință la cererea de recurs. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Astfel, Colegiul conchide despre legalitatea hotărîrii primei instanțe din următoarele considerente. Conform materialelor dosarului s-a constatat cu certitudine că Negru Nina începînd cu anul 2006 deţine funcţia de specialist principal al serviciului cercetări ştiinţifice din cadrul Bibliotecii Naţionale, fapt confirmat prin copia extrasului din carnetul de muncă. (f.d.4-5). Totodată aceasta deţine gradul de calificare superior conferit cadrelor bibliotecare de Biblioteca Naţională.

(f.d.6) Conform materialelor dosarului s-a stabilit că la data de 28.01.2013 s-a desfășurat şedinţa comună a Comitetului Director şi Comitetului Sindical al Bibliotecii Naționale, cînd a fost examinată chestiunea privind stabilirea sporurilor la salariu de 6 bază a angajaţilor Bibliotecii Naționale pentru trimestrul I a anului 2013.(f.d.7) Conform procesului verbal al ședinței date, s-a stabilit că pentru neîndeplinirea de către salariaţi a lucrărilor programate, sporul de bază pentru eficacitatea şi intensitatea muncii să fie micşorat sau anulat, astfel încît, pentru neîndeplinirea programului de activitate pentru anul 2012 lui Nina Negru s-a decis să nu i se stabilească spor la salariul de bază pentru trimestrul I al anului 2013. (f.d.7) La fel, conform materialelor dosarului s-a stabilit că la data de 11.02.2013, Negru Nina a adresat o petiţie Directorului General al Bibliotecii Naţionale, prin care a solicitat explicarea motivului adoptării deciziei de а-i fi micşorat sporul la salariu, solicitând totodată achitarea acestuia pentru perioada reţinerii.

(f.d.10) La petiţia adresată, angajatorul a menţionat că hotărârea de neachitare a sporului pentru trimestrul I al anului 2013, a fost luată la şedinţa comună a Comitetului director, Comisiei de evaluare şi Comitetului sindical al Bibliotecii Naţionale şi rezultă din neîndeplinirea programului de activitate a serviciului studii şi cercetări pentru anul 2012. S-a mai indicat în răspuns că raportul de cercetare cu titlul ”Timpul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova” cu schimbările propuse de membrii consiliului știinţific, nu a fost prezentat pentru discuţie Consiliului Ştiinţific, și, nu au fost întreprinse acţiuni pentru finisarea raportului respectiv.

(f.d.11) De asemenea, conform materialelor dosarului s-a constatat că la data de 19.03.2014 a avut loc şedinţa comună a Comisiei de evaluare şi Comitetului Director din cadrul Bibliotecii Naționale, la care au fost analizate plângerile şefului serviciului studii şi cercetări - Nina Negru privind sporul la salariu de bază pentru eficienţa muncii pentru trimestrul I al anului 2013. În rezultatul audierilor, s-a decis că hotărîrea comună a Comisiei de evaluare şi Comitetului Director privind nestabilirea sporului la salariu de bază Ninei Negru pentru trimestrul I anul 2013 a fost luată obiectiv. (f.d.13) Colegiul conchide că aceste circumstanțe sunt stabilite conform materialelor dosarului și corect au fost reținute de instanța de fond.

Totodată, instanța de recurs stabilește și corectitudinea aplicării de către instanța de fond a normelor legale. Astfel, conform art.128, alin.(1) Codul muncii, salariul reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată. Conform art.129 Codul muncii, garanţiile de stat în domeniul salarizării cuprind salariul minim stabilit de stat, tarifele de stat de salarizare în sectorul bugetar, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, precum şi adaosurile şi sporurile cu caracter de compensare, garantate de stat şi reglementate de legislaţia în vigoare.

Structura, condițiile și sistemele de salarizare fiind stabilite în art.130 Codul muncii și anume că salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare. Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi complexitatea muncii, de 7 condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii. Munca este retribuită pe unitate de timp sau în acord atît în sistemul tarifar, cît şi în sistemele netarifare de salarizare.

În funcţie de specificul activităţii şi condiţiile economice concrete, unităţile din sectorul real aplică, pentru organizarea salarizării, sistemul tarifar şi/sau sistemele netarifare de salarizare. Alegerea sistemului de salarizare în cadrul unităţii se efectuează de către angajator după consultarea reprezentanţilor salariaţilor.

Astfel, instanţa de fond corect a stabilit că Biblioteca Naţională este o instituţie bugetară, respectiv salarizarea personalului se efectuează în corespundere cu Legea nr.355 - XVI din 23.12.2005 „cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.381 din 13.04.2006 „cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare". Conform art.2 şi art.29 al Legii nr.355 - XVI din 23.12.2005 „cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar", salariile personalului din unităţile bugetare cuprind salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei) care se stabileşte în raport cu răspunderea şi complexitatea sarcinilor, precum şi cu nivelul de pregătire necesar funcţiei ocupate, suplimente la salariul de bază cu titlu de stimulare sau compensare mai sînt adaosuri, sporuri (pentru vechime în muncă, pentru gradul de calificare, pentru condiţii nocive etc.) premii pentru rezultatele activităţii curente.

În conformitate cu art.29 pct.7 al Legii nr.355- XVI din 23.12.2005 „cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar" şi art.10 a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.381 din 13.04.2006 „cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare", instituţia are posibilitatea acordării sporurilor pentru înaltă eficienţă în muncă în cazul în care există surse financiare suplimentare, care pot fi reduse anulate la decizia conducătorului unităţii în funcţie de prestaţia salariatului. Astfel, salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste normele stabilite, pentru munca eficientă şi inventivitate şi pentru condiţii deosebite de muncă și include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute.

În speţă, instanţa de fond corect a stabilit că Negru Nina a contestat acţiunile angajatorului Biblioteca Naţională a Republicii Moldova referitor la nestabilirea sporului la salariu de bază pentru trei trimestre ale anului 2013. Și, instanța de fond just a reținut că nu au fost stabilite circumstanţe care ar genera anularea procesului- verbal din 28.01.2013 al şedinţei comune a comitetului director şi comitetului sindical al Băncii Naţionale a Republicii Moldova prin care s-a hotărît de a nu acorda acest adaos intimatei din următoarele considerente. Stabilirea unor sporuri la salariul de bază, micşorarea acestora sau lipsirea salariatului de sporuri este o prerogativă a angajatorului şi se dispune în dependenţă de rezultate obţinute de către salariat în exercitarea obligaţiunilor de muncă ale acestuia.

În speță, s-a constatat că Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, prin actul emis la 28.01.2013 a decis de a nu-i achita Ninei Negru sporul la salariu pentru trimestrul I al anului 2013, deoarece aceasta nu a îndeplinit programul de activitate 8 pentru a anul 2012. Conform art.10 Codul muncii, angajatorul este în drept să încheie, să modifice, să suspende şi să desfacă contractele individuale de muncă cu salariaţii în modul şi în condiţiile stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative; să ceară salariaţilor îndeplinirea obligaţiilor de muncă şi manifestarea unei atitudini gospodăreşti faţă de bunurile angajatorului; să stimuleze salariaţii pentru munca eficientă şi conştiincioasă.

Astfel, instanța de fond corect a reiterat că angajatorul este subiectul care pune în sarcina salariatului executarea obligaţiunilor de muncă. Respectiv angajatorul reprezintă persoana care supraveghează şi apreciază calitatea lucrului efectuat de către salariat. În situația intimatei, reprezentanţii angajatorului - Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, în rezultatul evaluării activităţii individuale pentru perioada anului 2012, efectuată de către directorul adjunct al instituţiei Vera Osoianu, responsabilă pe domeniul respectiv, a constatat că Nina Negru a acumulat cel mai mic număr de puncte din toţi şefii de servicii din cadrul instituției date.

Astfel, la materialele cauzei este anexat formularul de evaluare a activităţii Ninei Negru pentru anul 2012, conform căruia aceasta a fost evaluată după diverse criterii de evaluare dintre care: criteriul executiv - 1,2 puncte; criteriul calitativ - 0,6 puncte; lucrări suplimentare, unde au fost specificate publicaţiile făcute de către intimată - 1,0 punct.

(f.d.33) În cadrul şedinţelor efectuate de comisia de evaluare şi a comitetului director a fost examinată chestiunea privind calitatea activităţii salariatei Negru Nina în cadrul instituţiei pentru perioada anului 2012(f.d.34) și s-a stabilit că pentru o perioadă de cinci luni (iulie-decembrie) Nina Negru nu a prezentat Consiliului Ştiinţific varianta redactată a Raportului de cercetare "Timpul şi spaţiul lecturii", pentru perfectarea căruia au fost planificate 35 zile, și, pentru care, conform opiniei şefului de direcţie, aceasta avea nevoie de 4 zile, iar raportul de cercetare urma a fi finisat pînă la perioada concediului.

Totodată, membrii comisiei de evaluare au depistat o serie de nereguli în Raportul de activitate pentru anul 2012 și anume că a fost pregătit pentru publicare studiul de 15 pagini despre activitatea de cercetare a Bibliotecii Naţionale de-a lungul a 5 decenii, însă în nota informativă, Negru Nina a scris că studiul este de 10 și nu a fost solicitat spre publicare. La fel, s-a stabilit că în raportul de activitate pentru anul 2012 Nina Negru a indicat că a fost elaborat programul de activitate al serviciului studii şi cercetări pentru anul 2013, dar acest program a fost elaborat în ianuarie 2013, iar varianta finală a fost prezentată la 06.03.2013. Toate aceste constatări se conțin în procesul-verbal al şedinţei Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Naționale din 05 iunie 2012, în care a fost discutată chestiunea despre calitate şi probitatea ştiinţifică a materialelor cercetării sociologice naţionale ”Timpul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova” (f.d.36-41).

Astfel, s-a dispus ca lucrarea în cauză să fie refăcută, să fie îmbunătăţită şi adusă în concordanţă cu rigorile ştiinţifice şi procedurile oficiale, spre a fi prezentată Consiliului spre aprobare, sarcina în cauză fiind pusă în seama Verei Osoianu şi Nina 9 Negru. Totodată, în privința structurii raportului de cercetare sociologică ”Timpul şi spaţiul lecturii în Republica Moldova” de către vicepreşedintele Consiliului Ştiinţific al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova au fost înaintate o serie de obiecţii, fiind adoptată concluzia că raportul de cercetare sociologică”Timpul și spațiul lecturii în Republica Moldova nu poate fi prezentat pentru aprobare la Consiliu Știinţific al Bibliotecii Naționale, fără executarea strictă a prevederilor actelor normative în vigoare privind structura şi regulile de alcătuire a rapoartelor de cercetări ştiinţifice.

(f.d.65) Astfel, sporurile pentru eficienţă în muncă se acordă în baza evaluării trimestriale şi anuale a personalului în baza Regulamentului privind evaluarea performanţelor individuale ale salariaţilor Bibliotecii Naţionale şi ordinului nr.5 din 14 februarie 2007 „cu privire la implementarea unui nou sistem de evaluare a personalului Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova". Eficienţa în muncă, în sensul regulamentului, se consideră îndeplinirea deplină de către salariat a sarcinilor de plan şi a misiunilor suplimentare la timp şi calitativ. Dacă în procesul evaluării se constată că salariatul nu a îndeplinit sarcinile de plan pe perioada de referinţă, stimulări, recompense materiale, sporuri pentru eficienţă în muncă nu vor fi acordate.

În aceste circumstanțe, instanța de fond corect a remarcat că sporurile care se acordă angajaţilor Bibliotecii Naţionale nu sînt prevăzute în buget şi se acordă din economia fondului de salariu. Astfel, chiar şi în cazul în care un salariat dă dovadă de muncă eficientă şi îndeplineşte planul sistematic, sporul pentru eficienţa în muncă nu poate fi constant pe întreaga durată a anului bugetar, mărimea acestuia variind în funcţie de posibilităţile financiare şi economiile ale instituției. Colegiul conchide că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Nina Negru nu a îndeplinit pe deplin programul de lucru pe anul 2012, fapt constatat la mai multe şedinţe ale Comisiei de evaluare.

În concluzie, angajatorul a reţinut o serie de obiecţii vis-a-vis de calitatea lucrului prestat de către salariata Negru Nina în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, fapt care a acordat dreptul angajatorului de a lipsi salariatul în cauză de sporul la salariu pentru o anumită perioadă de timp. Ori, instanța de fond corect a stabilit că de competenţa administraţiei angajatorului este de a se expune asupra indiciilor de performanţă a salariaţilor şi cuantumul sporurilor. Instanța de recurs menționează despre corectitudinea soluției instanței de fond referitor la revistele anexate la materialele cauzei (f.d.74-104) prin care intimata precum că confirmă volumul mare de lucru efectuat, ori, aceasta fiind angajată a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, urmează în primul rînd să respecte sarcinile puse în seama sa de către angajator în sensul elaborări lucrărilor solicitate de către acesta.

În acest sens, activitatea salariatei Negru Nina a fost prezentată cu obiecţii din partea administraţiei în partea ce ţine de calitatea lucrului programat şi efectuat de către aceasta pe parcursul anului 2012, circumstanţe care nu pot fi substituite de alte realizări ale intimatei în domeniul publicării unor lucrări suplimentare la diverse redacţii şi interviuri, care au fost executate la discreţia sa şi care au fost apreciate la 10 nivelul corespunzător de către angajator la capitolul - lucrări suplimentare.

Colegiul menționează și despre faptul că instanța de fond corect a apreciat oportunitatea stabilirii sau nestabilirii unor sporuri la salariu, prin prisma hotărîrii Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.22 din 26 aprilie 2013 privind raportul de audit al regularităţii exerciţiului bugetar pentru anul 2012 şi gestionării patrimoniului public al Ministerului Culturii şi unele instituţii în subordine, unde Curtea de Conturi a stabilit că pentru instituţiile de cultură şi artă nu pot fi acordate sporuri pentru eficienţă în muncă, deoarece acestea nu sînt prevăzute de lege şi anume de Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006.

Astfel, instanța de recurs indică că prima instanță corect a respins cererea intimatei cu privire la declararea nulităţii procesului-verbal din 28.01.2013 al şedinţei comune a comitetului director şi comitetului sindical al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi obligarea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova să achite intimatei Negru Nina suma de 4800 lei, cu titlu de restanţă drept urmare a neachitării parţiale nejustificate a sporului la salariu pentru trei trimestre ale anului 2013, precum și de încasare a prejudiciului material și moral. Ori, conform materialelor dosarului s-a stabilit cu certitudine lipsa acțiunilor dolosive a recurentului în raport cu intimata. Iar acțiunile acestuia – recurentului, corespund circumstanțelor de fapt și prevederilor legale.

Mai mult că situațiile expres pentru care angajatorul urmează să achite prejudiciul material și moral salariatului sunt stabilite în art.329 Codul muncii și care nu sunt relevante speței. Astfel, Colegiul conchide că soluția instanței de fond este corectă și corespunde circumstanțelor de fapt și drept, deoarece din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că recurentul a acționat conform normelor legale și că stabilirea sporului la salariul este o prerogativă a acestuia și depinde de activitatea salariului și performanțele acestuia. În acelaşi timp, instanţa de recurs reţine, că instanţa de fond corect a concluzionat că Negru Nina nu a prezentat careva probe pertinente şi concludente, care să confirme cele invocate în cererea de chemare în judecată.

Astfel, Colegiul consideră că instanţa de fond a examinat pricina sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic. De asemenea, în cadrul judecării pricinii, instanţa de judecată a creat participanților la proces, condiții obiective şi echitabile, pentru exercitarea drepturilor şi obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părţilor dreptul la un proces echitabil, garantat şi asigurat prin art.6 al Convenţiei Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului. În asemenea circumstanțe, instanţa de recurs conchide că, decizia Curţii de Apel Chişinău este pasibilă casării din considerentul aplicării şi interpretării eronate de către aceasta a normelor legale.

Instanța de apel incorect a transferat dreptul angajatorului de a stabili sporul la salariu în obligația imperativă de plată, fără a avea un temei de drept în acest sens. 11 De asemenea, instanța de apel incorect a concluzionat că neplata sporului este o sancțiune pecuniară aplicată reclamantei, deoarece această concluzie nu are la bază nici acte, nici fapte. Avînd în vedere cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat și îl va admite cu casarea deciziei recurate şi cu menţinerea în vigoare a hotărîrii instanţei de fond. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. f) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Biblioteca Națională împotriva deciziei din 26 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează decizia din 26 noiembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Negru împotriva Bibliotecii Naționale privind anularea procesului verbal al ședinței comune a Comitetului de directori și Comitetului sindical din 28.01.2013, încasarea salariului, repararea prejudiciului material și moral cu menţinerea hotărîrii din 29 noiembrie 2013 a judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău. Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 12