3ra-374/15 — Anularea actului

prima instanță: O. Melniciuc dosarul 3ra-374/15 instanța de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Belsedes-Prim” Societatea cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea cu Capital Străin „Belsedes-Prim” Societatea cu Răspundere Limitată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea cu Capital Străin „Belsedes-Prim” Societatea cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 05 august 2014, c o n s t a t ă: La 14 ianuarie 2014, ÎCS „Belsedes-Prim” SRL a depus cerere de chemare în judecată către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actelor administrative. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 09 septembrie 2013, pîrîtul a emis decizia nr. 11 privind iniţierea controlului fiscal repetat la faţa locului prin metoda verificării totale cu privire la respectarea legislaţiei fiscale pentru perioada de activitate 01 ianuarie 2008-31 martie 2013. Mai indică că rezultatele controlului nominalizat au fost consemnate, la 16 septembrie 2013, în conţinutul actului de control fiscal nr. 5-659550, iar ulterior în urma contestării ultimului a fost emisă, la 16 octombrie 2013, decizia nr. 11/DC.

Reclamantul consideră actul de control fiscal nr. 5-659550 din 16 septembrie 2013 şi decizia nr. 11/DC din 16 octombrie 2013 ca fiind neîntemeiate şi ilegale. Astfel, în acest sens a invocat că perioada de efectuare a controlului fiscal indicată în decizia de iniţiere a controlului nu coincide cu perioada de facto efectuată de către inspectorii fiscali.

Mai invocă că există neconcordanţă dintre conţinutul actului de control fiscal nr. 5-659550 din 16 septembrie 2013 şi decizia nr. 11/DC din 16 octombrie 2013 emise de către pîrît, menţionînd că potrivit actului de control fiscal nr. 5-659550 din 16 septembrie 2013 pîrîtul a constatat că entitatea a restabilit evidenţa contabilă în conformitate cu SNC, susţinînd concomitent că ÎCS „Belsedes-Prim” SRL a prezentat dările de seamă fiscale prin intermediul oficiului poştal ce se confirmă prin avizul de poştă, şi în acelaşi timp în conţinutul deciziei nr. 11/DC din 16 octombrie 2013 se invocă încălcarea, de către reclamant, a prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) şi e) Cod Fiscal care reglementează obligaţia contribuabilului de a ţine evidenţa contabilă conform formelor şi modul stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, obligaţii onorate de către reclamant.

Mai invocă reclamantul ÎCS „Belsedes-Prim” SRL că este lipsită de consistenţă juridică poziţia pîrîtului incidentă încălcării prevederilor art. 83 alin. (1) şi (4) Cod Fiscal, prin nedeclararea de către reclamant pentru perioada anului 2008 venitul impozabil obţinut în sumă de 761 030 lei, precum şi încălcarea prevederilor art. 292 alin. (1), 293 alin. (1) Cod fiscal prin invocarea eschivării de la calculul şi de la plată a taxei pentru amenajarea teritoriului.

În acest sens, a menţionat că reclamantul a prezentat declaraţiile cu privire la impozitul pe venit forma VEN 08 pentru perioada A/2008-A/2010, precum şi dările de seamă pe taxa pentru amenajarea teritoriului, fapte stabilite şi indicate de către pîrît în conţinutul actului de control fiscal nr. 5-659550 din 16 septembrie 2013. Reclamantul ÎCS „Belsedes-Prim” SRL solicită anularea actului de control fiscal nr. 5-659550 din 16 septembrie 2013 şi a deciziei nr. 11/DC din 16 octombrie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 05 august 2014, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Belsedes-Prim” SRL către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către ÎCS „Belsedes-Prim” SRL şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 05 august 2014. La 02 februarie 2015, ÎCS „Belsedes-Prim” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 05 august 2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de către ÎCS „Belsedes-Prim” SRL către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. În motivarea cererii de recurs, recurentul ÎCS „Belsedes-Prim” SRL a indicat că atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

La 24 februarie 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a depus referinţă la cererea de recurs depusă de ÎCS „Belsedes-Prim” SRL, solicitînd recunoaşterea recursului drept inadmisibil. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎCS „Belsedes-Prim” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat ÎCS „Belsedes-Prim” SRL, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS „Belsedes-Prim” SRL ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „Belsedes-Prim” Societatea cu Răspundere Limitată. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas