3ra-377/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud.: L. Lupaşco dosarul nr. 3ra-377/2015 instanţa de apel, jud.: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 22 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Diorit” împotriva Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Altris-Prim” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 aprilie 2014 c o n s t a t ă La 30 aprilie 2013, SRL „Diorit” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 15 ianuarie 2013, IFS mun. Chişinău, în baza deciziei privind iniţierea controlului fiscal nr. 11187 din 15 ianuarie 2013 a efectuat un control fiscal prin metoda verificării faptice la SRL „Diorit”. Controlul a fost efectuat cu acordul conducătorului întreprinderii şi cu participarea contabilului-şef. Ulterior, la 14 februarie 2013, şeful adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău a semnat decizie cu numărul 473/1/3, prin care a fost dispusă încasarea diferitor sume, invocându-se atribuirea neîntemeiată la decontări cu bugetul TVA, în baza unor facturi fiscale eliberate de o altă întreprindere, precum şi aplicarea unei serii de sancţiuni financiare. Susţine reclamantul că, beneficiind de dreptul la trecerea în cont a TVA, achitate pe valorile materiale prevăzute de art. 102 alin. (6) Cod fiscal, SRL „Diorit” absolut legal a atribuit la decontări cu bugetul TVA în sumă de 47 996 lei, în baza facturilor fiscale menţionate mai sus eliberate de SRL „Altris-Prim”. Mai mult, veridicitatea şi legalitatea eliberării acestor facturi a fost verificată prin intermediul consultării registrului electronic accesat pe www.fisc.md.

Consideră reclamantul că, responsabilitatea pentru întocmirea la timp şi calitativă a facturilor fiscale, pentru autenticitatea datelor ce se conţin în ele, o poartă persoanele care întocmesc şi semnează aceste documente, în speţă este vorba de SRL „Altris-Prim”, care de altfel a şi recunoscut acest fapt printr-o scrisoare anexată la materialele cazului de încălcare fiscală. Mai invocă că, în conformitate cu prevederile art. 269-271 Cod fiscal, reclamantul a depus o contestaţie la Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, solicitând anularea deciziei nr. 437/1/3 din 14 februarie 2013 ca ilegală. Iar, la 12 aprilie 2013 prin decizia nr. 271, IFS mun. Chişinău a respins contestaţia depusă şi a menţinut Decizia nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013 emisă de IFS mun.

Chişinău. Consideră, că constatările IFS mun. Chişinău sunt ilegale şi arbitrare, pe motivul, că însăşi pârâtul a recunoscut că subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA. Solicită reclamantul anularea deciziei nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013 şi a deciziei nr. 271 din 14 aprilie 2013, emise de IFS mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 aprilie 2014 a fost anulată decizia IFS mun. Chişinău nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013 asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de SRL „Diorit” şi decizia IFS mun.

Chişinău nr. 271 din 12 aprilie 2013 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei IFS mun. Chişinău nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013. La 18 aprilie 2014, IFS mun. Chişinău a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 aprilie 2014, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către IFS mun. Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 16 aprilie 2014. La 23 ianuarie 2015 IFS mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărârii prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Menţionează că, SRL „Diorit” a înregistrat operaţiuni economico-financiare de procurări de mărfuri şi servicii de la SC „Altris-Prim” SRL, în sumă totală de 287 976 lei, în baza facturilor fiscale, şi anume: factura seria FU nr. 1164675 din 30 octombrie 2012 în valoare de 99 372 lei, inclusiv TVA – 16 562 lei; factura seria FU nr. 1164676 din 03 octombrie 2012, în valoare de 99 372 lei, inclusiv TVA – 16 562 lei şi factura seria FU nr. 1164677 din 03 octombrie 2012, în valoare de 89 232 lei, inclusiv TVA – 14 872 lei.

Remarcă că, la 26 octombrie 2012, SC „Altris-Prim” SRL a înregistrat modificarea completă a componenţei fondatorilor şi respectiv, prin actul de primire - predare a documentelor contabile din 25 octombrie 2012, blanchetele de facturi fiscale nefolosite cu seria FU numerele 1164623-1164800 au fost transmise de către fostul conducător, Siniţîn Nicolae, către noul fondator şi conducător al întreprinderii, Svagher Pavel, astfel, SRL „Diorit” la momentul reflectării în documentele de evidenţă contabilă a operaţiunilor economico-financiare cu SC „Altris-Prim” SRL nu dispunea de facturile fiscale susmenţionate, respectiv, în cadrul controlului a fost stabilită încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, inclusiv şi nerespectarea prevederilor art. 102 alin. (6) din Codul fiscal.

Susţine că în cadrul examinării cauzei instanţele judecătoreşti au aplicat şi interpretat eronat atît prevederile art. 102 alin. (1) Cod fiscal care reglementează modul de calculare şi achitare a TVA cît şi art. 102 alin. (1) - (6) Cod fiscal care prevede trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate. Mai mult, indică că prima instanţă a examinat superficial circumstanţele cauzei, iar instanţa de apel a expus în decizie circumstanţe şi fapte care nu corespund realităţii şi nu îşi găsesc confirmarea prin materialul probator anexat la actele cauzei. Afirmă că instanţa de apel la emiterea deciziei a lăsat fără apreciere faptul că conform normelor legislaţiei fiscale în vigoare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea din cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează să achite TVA.

De asemenea a mai menţionat că, în cadrul examinării cazului de încălcare fiscală s-a constat că în perioada fiscală octombrie 2012 SRL „Diorit”, a trecut în cont TVA în sumă de 47 996 lei, în baza facturilor fiscale seria FU nr. 1164675 din 30 octombrie 2012, FU nr. 1164676 din 03 octombrie 2012 şi FU nr. 1164677 din 03 octombrie 2012 primite de la SC „Altris-Prim” SRL.

Însă, cu toate că, în contractul nr. 14/09-12 din 14 septembrie 2012 şi contractul nr. 01/11 din 01 noiembrie 2012 de livrare a mărfurilor, este expres prevăzut că, achitarea pentru marfa procurată va fi efectuată de către cumpărător prin virament, SRL „Diorit” în contul stingerii datoriei pentru mărfurile procurate a livrat în perioada fiscală L/12/2012 conform facturilor fiscale seria FV nr. 8853733 din 03 decembrie 2012, FV nr. 8853734 din 04 decembrie 2012, FV nr. 8853736 din 06 decembrie 2012, FV nr. 8853737 din 06 decembrie 2012 în adresa SC „Altris-Prim” SRL materiale de construcţie în sumă totală de 287 976 lei, moment în care ultima deja era anulată ca subiect impozabil cu TVA, data anulării – 31 octombrie 2012. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La caz, se constată că copia deciziei instanţei de apel din 02 decembrie 2014, a fost expediată în adresa recurentului Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău la data de 19 decembrie 2014, recepţionată conform avizului de recepţie la 31 decembrie 2014. Astfel instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 23 ianuarie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărâre. După cum denotă actele cauzei în baza Deciziei privind iniţierea controlului fiscal nr. 11187 din 15 ianuarie 2013, de către inspectorul Inspectoratului Fiscal mun.

Chişinău a fost efectuat un control fiscal la faţa locului prin metoda verificării faptice SRL „Diorit”, privind respectarea prevederilor legislaţiei fiscale în partea ce ţine de efectuarea operaţiunilor economico-financiare efectuate cu SC „Altris-Prim” SRL, în rezultatul cărui, prin Actul de control nr. 3-507481 din 15 ianuarie 2013, s-a stabilit încălcarea prevederilor art. 101 alin. (1), art. 102 alin. (6), art. 8 alin. (2) lit. c), e) din Codul fiscal şi Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 128 din 29 iunie 2006 despre aprobarea formularului declaraţiei privind TVA şi a modului de completare a Declaraţiei privind TVA, prin completarea incorectă a declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale L/10/12 şi L/11/12.

Drept urmare, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a emis decizia nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013, prin care s-a dispus: micşorarea TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară cu 1 682 lei; încasarea la buget sumele impozitelor şi taxelor în rezultatul controlului suma de 46 314 lei; încasarea la buget majorare de întîrziere calculată în rezultatul controlului suma de 1 147 lei şi amendă în mărime de 13 894 lei pentru diminuarea TVA şi în mărime de 2 000 lei pentru întocmirea, incorectă a declaraţiei privind TVA. La 30 aprilie 2013, SRL „Diorit” a înaintat dezacord împotriva actului nr. 3- 507481 din 15 ianuarie 2013, care prin Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău nr. 271 din 14 aprilie 2013 a fost considerat neîntemeiat şi respins. Fiind investită cu judecarea acţiunii în cauză şi având ca obiect al litigiului anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 473/1/3 din 14 februarie 2013 şi a deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 271 din 14 aprilie 2013, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi ilegalităţii actelor administrative contestate, drept temei reţinînd că SRL „Diorit” a prezentat declaraţia privind TVA pentru perioada fiscală L/10/12-L/11/12 în conformitate cu art. 115 Cod fiscal, iar faptul că SC „Altris-Prim” SRL nu-şi onorează obligaţiile fiscale proprii faţă de buget nu prezintă dări de seamă şi nu achită TVA la buget, nu constituie temei pentru nerestituirea TVA către SRL „Diorit”, concluzie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia primei instanţe şi instanţei de apel este greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic litigios.

În favoarea concluziei enunţate instanţa de recurs reţine că materialele cauzei atestă cu certitudine că în perioada octombrie 2012 SRL „Diorit” a înregistrat operaţiuni economico-financiare de procurări de mărfuri şi servicii de la SC „Altris- Prim”, în sumă totală de 287 976 lei, în baza facturilor fiscale, şi anume: factura seria FU nr. 1164675 din 30 octombrie 2012 în valoare de 99 372 lei, inclusiv TVA – 16 562 lei; factura seria FU nr. 1164676 din 03 octombrie 2012, în valoare de 99 372 lei, inclusiv TVA – 16 562 lei şi factura seria FU nr. 1164677 din 03 octombrie 2012, în valoare de 89 232 lei, inclusiv TVA – 14 872 lei.

Este cert şi faptul că, la data de 26 octombrie 2012, SC „Altris-Prim” SRL a înregistrat modificarea completă a componenţei fondatorilor, iar prin actul de primire - predare a documentelor contabile din 25 octombrie 2012, fostul conducător al întreprinderii a transmis către noul conducător blanchetele de facturi fiscale nefolosite cu seriile FU 1164623 - FU 1164800. Conform art. 8 alin. (2) lit. c) şi e) Cod Fiscal, contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control; şi să achite la buget, la timp şi integral, ţinînd cont de prevederile art.7 alin.(5), sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, asigurînd exactitatea şi veridicitatea dărilor de seamă fiscale prezentate.

Conform art. 101 alin. (1) Cod fiscal, subiecţii impozabili stipulaţi la art. 94 lit. a) sînt obligaţi să declare, conform art. 115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art. 114, suma TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform art. 102. În conformitate cu art. 102 alin. (1) Cod fiscal, trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul achitării TVA la buget, subiecţilor impozabili, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate (inclusiv transmise în cadrul realizării contractului de comision) pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Se permite trecerea în cont a TVA la serviciile importate, procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării TVA la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu art. 115. Subiecţilor impunerii, înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, li se permite trecerea în cont a sumei TVA, achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA, aferente cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea cirezilor.

Alin. (6) a aceluiaşi articol, stipulează că subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de: factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, documentul, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate, documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate.

Prin urmare, prin prisma normelor enunţate instanţa de recurs conchide că actul administrativ contestat a fost emis în corespundere cu dispoziţiile legale aplicabile situaţiei date, deoarece, în situaţia în care facturile cu seria FU 1164623 – FU 1164800, inclusiv, facturile fiscale seria FU nr. 1164675 din 03 octombrie 2012, FU nr. 1164676 din 03 octombrie 2012 şi FU nr. 1164677 din 03 octombrie 2012 au fost transmise noului conducător al SC „Altris-Prim” SRL doar la data de 25 octombrie 2012, anterior acestei date agentul economic SRL „Diorit” nu dispunea de facturile fiscale respective, iar la momentul reflectării în documentele de evidenţă contabilă a operaţiunilor economico-financiare cu SC „Altris-Prim” SRL nu avea dreptul în sensul art. 102 alin. (6) Cod fiscal la trecerea în cont a TVA aferentă procurărilor în baza facturilor respective.

De altfel, facturile cu seria FU nr. 1164675 din 03 octombrie 2012, FU nr. 1164676 din 03 octombrie 2012 şi FU nr. 1164677 din 03 octombrie 2012 nu constituie documente justificative şi nu pot fi acceptate la deducerea cheltuielilor achitate şi trecerea în cont a TVA, pe cînd SRL „Diorit” neavînd temei pentru a trece în cont TVA, a diminuat suma TVA aferentă bugetului pentru perioada fiscală octombrie 2012 cu 46 314 lei şi a majorat pentru perioada ulterioară cu 1 682 lei. Mai mult ca atît, în sensul art. 102 alin.(6) Cod fiscal este de înţeles că, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de documentul care confirmă achitarea TVA.

Or, la caz, nu poate fi reţinut, drept probă veridice facturile fiscale seria FV nr. 8853733 din 03 decembrie 2012, FV nr. 8853734 din 04 decembrie 2012, FV nr. 8853736 din 06 decembrie 2012, FV nr. 8853737 din 06 decembrie 2012, prin care SRL „Diorit” a livrat în perioada fiscală L/12/2012 în adresa SC „Altris-Prim” SRL materiale de construcţie în sumă totală de 287 976 lei, în temeiul contractului nr. 14/09-12 din 14 septembrie 2012 şi contractului nr. 01/11 din 01 noiembrie 2012 de livrare a mărfurilor, în cazul în care la acel moment SC „Altris-Prim” SRL fiind deja anulat ca subiect impozabil cu TVA, data anulării – 31 octombrie 2012. De altfel, la caz au relevanţă şi prevederile art. 228 al.

(2) al Codului fiscal, pentru neplata impozitului, taxei în termenul şi în bugetul stabilite conform legislaţiei fiscale se plăteşte o majorare de întîrziere, determinată în conformitate cu alin. (3), pentru perioada care începe după scadenţa impozitului, taxei şi care se încheie în ziua plăţii lor efective inclusiv. Iar, reieşind din prevederile art. 261 al. (4) Cod fiscal neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul stabilit la art. 228 alin. (3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data stabilită pentru prezentarea declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească.

Astfel, se atestă faptul că SRL „Diorit” corect a fost supusă sancţiunii fiscale pentru încălcarea prevederilor legale enunţate mai sus, circumstanţe care duc la respingerea cerinţelor intimatului, şi a concluziilor instanţelor ierarhic inferioare precum că actele contestate au fost emise ilegal.

În acest context, sunt neîntemeiate argumentele intimatului susţinute, de altfel, şi de instanţele ierarhic inferioare, precum că SRL „Diorit” la încheierea perioadei fiscale a prezentat declaraţia privind TVA, conformîndu-se prevederilor art. 115 Cod fiscal, deoarece facturile fiscale seria FU nr. 1164675, FU nr. 1164676 şi FU nr. 1164677, sunt datate cu 03 octombrie 2012, însă facturile respective au fost primite de Svagher Pavel ca blanchete de facturi fiscale nefolosite doar ulterior - la data de 25 octombrie 2012. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temei pentru admiterea acţiunii şi anularea actelor contestate nu sunt, iar concluziile primei instanţei cu privire la temeinicia acţiunii sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fiind dată o interpretare greşită normelor de drept material.

Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că, circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîre, prin care acţiunea SRL „Diorit” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ de a respinge. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Diorit” împotriva Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Altris-Prim” cu privire la contestarea actului administrativ, şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea Societăţii Comerciale „Diorit” împotriva Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată „Altris-Prim” cu privire la contestarea actului administrativ ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Ion Druţă Galina Stratulat