2ra-636/15 — Recunoaşterea contractului nul

prima instanţă: V. Suruceanu dosarul nr. 2ra-636/15 instanţa de apel: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi DECIZIE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Nicolae Clima Judecătorii - Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Valeriu Doagă examinând recursul declarat de reprezentantul Valentinei Onciu şi lui Iulian Onciu, avocatul Dumitran Ignat în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Onciu şi Iulian Onciu împotriva lui Ion Botica, Feodorei Botica, Cristinei Onciu şi Consiliului raionului Cahul cu privire la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 11 decembrie 2014 c o n s t a t ă La 12 ianuarie 2003 Valentina Onciu şi Iulian Onciu au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Botica şi Feodorei Botica cu privire la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007. În motivarea acţiunii Valentina Onciu şi Iulian Onciu au menţionat că, la 21 iunie 2007 Consiliul raionului Cahul a încheiat cu Ion Botica şi Feodora Botica contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43, obiectul căruia constituie apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul,

str. Doinelor 17. Face referire că, potrivit contului personal de evidenţă din 14.12.2005 sunt incluse în calitate de locatari ai bunului imobil menţionat Onciu Valentina, Onciu Cristina, Onciu Mihaela, şi beneficiază de viza de reşedinţă, pe care motiv se consideră în drept să participe la procedura de privatizare a apartamentului nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17. Solicită Valentina Onciu şi Iulian Onciu constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2011 s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007 încheiat între Consiliul 1 raional Cahul şi Botica Ion.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 11 aprilie 2014 s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul din 11 aprilie 2011 cu restituirea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Cahul în alt complet de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 17 decembrie 2012 s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Onciu Cristina, Consiliul raional Cahul şi Agenţia de privatizare de pe lîngă Consiliul raional Cahul. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014 s-a admis acţiunea înaintată de Valentina Onciu şi Iulian Onciu, s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007, eliberat în baza hotărârii Comisiei de Privatizare nr.7 din 14.09.2005, încheiat între Consiliul raional Cahul şi Botica Ion.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 11 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de Botica Ion, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014 şi s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Onciu şi Iulian Onciu s-a respins ca neîntemeiată.

La 29 ianuarie 2015 reprezentantul Valentinei Onciu şi a lui Iulian Onciu, avocatul Dumitran Ignat a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 11 decembrie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014. În motivarea recursului Dumitru Ignat a invocat că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, şi a determinat eronat circumstanţele pricinii fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, Valentina Onciu şi Iulian Onciu deţineau viza de reşedinţă în bunul imobil litigios, fapt pentru care urma a fi respectat dreptul acestora de a participa la procedura de privatizare.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel cu menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă instanţa după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Instanţa de recurs menţionează următoarele circumstanţe relevante recursului declarat. La 22.08.2005 Botica Ion a depus în adresa Preşedintelui raionului Cahul cererea cu privire la permisiunea de a privatiza apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17 cu anexarea contului personal eliberat la 02.08.2005 potrivit căruia chiriaşi principali ai apartamentului menţionat sunt Botica Ion şi Botica Feodora.

La 21 iunie 2007 Consiliul raionului Cahul a încheiat cu Ion Botica şi Feodora Botica contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43, obiectul căruia constituie apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17. 2 Actul juridic menţionat a fost încheiat în temeiul hotărârii Comisiei de Privatizare nr.7 din 14.09.2005. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a recunoscut nul contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007 încheiat între Consiliul raional Cahul şi Botica Ion. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a constatat că, potrivit fişei de locuinţă nr. 60, la data de 14 decembrie 2005 în apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17 deţineau viza de reşedinţă Botica Ion, Botica Feodora, Onciu Valentina, Onciu Iulian, Onciu Cristina şi Onciu Mihaela (f.d.

248). Prin urmare, deoarece la privatizarea bunului imobil menţionat nu au participat toate persoanele care beneficiau de viza de reşedinţă, prima instanţă a anulat contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43, obiectul căruia constituie apartamentul nr.25. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 11 decembrie 2014 s-a admis apelul declarat de Botica Ion, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014 şi s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Onciu şi Iulian Onciu s-a respins ca neîntemeiată.

În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a relevat că, menţiunea cu privire la viza de reşedinţă este inoportună litigiului dedus examinării, or potrivit hotărârii Curţii Constituţionale nr. 16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor pct. 10 alin. 2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte s-a recunoscut neconstituţional pct. 10 alin. 2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 376 din 06 iunie 1995, precum şi toate dispoziţiile ce conţin locuţiunea “viza de domiciliu” sau “viza de reşedinţă”.

Totodată instanţa de apel a statuat că, Valentina Onciu, Iulian Onciu, Cristina Onciu şi Mihaela Onciu nu locuiesc în apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17 dat fiind faptul că, Valentina Onciu se află timp îndelungat peste hotarele ţării, fapt confirmat prin certificatul privind traversarea frontierei(f.d.312), iar Iulian Onciu şi Cristina Onciu domiciliază în casa de locuit proprietate privată a Valentinei Onciu situată în oraşul Cahul, str. Eroilor 7, fapt confirmat prin procura din 24 iunie 2010 (f.d. 41 vol.I). Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată concluzia instanţei de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 3 din Legea pentru interpretarea unor prevederi ale Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 643 din 14.11.1995, potrivit art.10 alin.(1) din legea în cauză, pentru calcularea asigurării normative cu locuinţă în procesul privatizării locuinţei, conform cererii cetăţeanului Republicii Moldova, se iau în considerare toate persoanele care locuiesc în apartamentul (casa), supus privatizării, cu respectarea regulilor privind viza de reşedinţă, cerinţelor art.55 şi 57 din Codul cu privire la 3 locuinţe, cu privire la migraţiune, cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, inclusiv membrii familiei care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, subînţelegîndu-se prin aceştia cetăţenii străini şi apatrizii.

În conformitate cu art. 57 din Codul cu privire la locuinţe persoanele, care sau instalat într-o încăpere de locuit în conformitate cu prezentul articol, capătă dreptul de a se folosi de această locuinţă la fel ca şi celelalte persoane, care domiciliază acolo dacă în timpul instalării n-a fost o altă înţelegere între aceşti cetăţeni, chiriaş şi membrii familiei lui, care locuiesc împreună cu dînsul.

Raportînd materialele pricinii cu normele citate supra, Colegiul consideră că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 din 21 iunie 2007 au fost lezate drepturile Valentinei Onciu şi a lui Iulian Onciu de a participa la privatizare, or potrivit fişei de locuinţă nr. 60, ultimii au beneficiat de viza de reşedinţă la data de 14 decembrie 2005. Cu referire la, concluzia instanţei de apel despre inaplicabilitatea menţiunii cu privire la viza de reşedinţă, Colegiul menţionează că, la adoptarea hotărârii nr. 16 din 19.05.1997 Curtea Constituţională a exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor pct. 10 alin. 2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte, şi a declarat neconstituţionale toate dispoziţiile ce conţin locuţiunea “viza de domiciliu” sau “viza de reşedinţă” în limitele actului normativ menţionat.

Prin urmare, deoarece art. 3 din Legea pentru interpretarea unor prevederi ale Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 643 din 14.11.1995 nu a constituit obiect de examinare la Curtea Constituţională precum şi nu a fost modificat sau abrogat în momentul derulării procedurii de privatizare a bunului imobil menţionat, se impune concluzia despre obligativitatea participării la privatizare a tuturor persoanelor ce locuiesc în apartamentul supus privatizării, cu respectarea regulilor privind viza de reşedinţă. Suplimentar instanţa de recurs denotă că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 martie 2007 s-a constatat că Valentina Onciu şi Iulian Onciu deţin viza de reşedinţă şi au locuit în bunul imobil menţionat.

Colegiul denotă că, obiectul litigiului a cărui finalitate a avut loc prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 martie 2007, a constituit modul de folosinţă a apartamentului nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17. Astfel instanţa de recurs a statuat despre imposibilitatea convieţuirii a 4 persoane cu vârstă şi de sex diferit, în odaia de 20,8 m2 din bunul imobil menţionat, fapt ce denotă convieţuirea şi utilizarea spaţiului locativ în mod indivizibil.

Mai mult ca atît, Colegiul apreciază ca fiind irelevantă concluzia instanţei de apel referitoare la faptul că, Valentina Onciu, Iulian Onciu, Cristina Onciu şi Mihaela Onciu nu locuiesc în apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17, or certificatul de traversare a frontierei de stat denotă trecerea frontierei de stat de către Valentina Onciu în perioada anilor 2009-2012, iar procura ce demonstrează domiciliul Cristinei Onciu a fost întocmită la 24 iunie 2010, pe cînd condiţia cu privire la viza de reşedinţă 4 în spaţiul locativ supus privatizării urmează a fi întrunită la momentul încheierii raportului juridic, or contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 81/43 a fost încheiat la 21 iunie 2007. Din considerentele menţionate, şi având în vedere faptul că Valentina Onciu şi Iulian Onciu beneficiau de viza de reşedinţă în apartamentul nr.25 situat în oraşul Cahul, str. Doinelor 17, pe cînd ultimii nu au participat la procedura de privatizare a bunului imobil menţionat, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul Valentinei Onciu şi lui Iulian Onciu, avocatul Dumitran Ignat. Se casează decizia Curţii de Apel Cahul din 11 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Onciu şi Iulian Onciu împotriva lui Ion Botica, Feodorei Botica, Cristinei Onciu şi Consiliului raionului Cahul cu privire la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare transmitere- primire a locuinţei în proprietate privată şi se menţine hotărârea Judecătoriei Cahul din 16 aprilie 2014. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Valeriu Doagă 5