2r-921/14 — Declararea nulităţii, contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă: L. Ciuhrii dosarul nr. 2r-921/14 instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, D. Puşca DECIZIE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Boţaniuc Valeriu, reprezentat de avocatul Fală Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boţaniuc Valeriu împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Ădăm”, Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica cu privire la declararea nulităţii a contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr. cadastral 7801104260 cu repunerea părţilor în poziţia iniţială şi radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile şi declararea contractului nr. 294 din 03 februarie 2003 drept legitim, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Boţaniuc Valeriu şi remise lui Boţaniuc Valeriu cererea de apel cu toate documentele anexate, constată: La 15 mai 2003, Boţaniuc Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi David cu privire la declararea nulităţii a contractului de vînzare- cumpărare nr. 1315 din 21 iunie 2002. În motivarea acţiunii a indicat că în urma licitaţiei cu strigare petrecute de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Soroca din 15 martie 2002, a procurat lotul de teren de pe str. Calea Bălţului 46, cu o arie de 129 m.p.

pentru ce a plătit suma de 1300 lei, ceia ce se confirmă prin contractul de vînzare-cumpărare nr. 35 din 29 mai 2002. Însă, susţine că la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca i-a fost refuzată înregistrarea contractului menţionat, pe motiv că terenul dat este înregistrat după alt proprietar, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr.1315 din 21 iunie 2002, pe care î-l consideră nelegitim din motivul că terenul în litigiu a fost procurat de el la ultima licitaţie petrecută de Inspectoratul Fiscal de Stat judeţean Soroca, în urma căruia a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 35 din 29 mai 2002. Solicită repunerea în termen a acţiunii şi anularea contractului de vînzare- cumpărare nr. 1315 din 21 iunie 2002. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 01 octombrie 2003, acţiunea a fost admisă şi declarate nule contractele de vînzare-cumpărarea a terenului din or.

Soroca, str. Calea Bălţului nr. 46 cu suprafaţa de 129 m.p. nr. 4861 din 18 decembrie 2000, încheiat între SRL „Ădăm” şi Ţurcan Alexandru şi nr. 1315 din 21 iunie 2002, încheiat între Ţurcan Alexandru şi Costachi Viorica şi obligat registratorul David Olga al Oficiului Cadastral Teritorial Soroca să-i înregistreze lui Boţaniuc Valeriu contractul de vînzare-cumpărare nr. 35 din 29 mai 2002 a terenului cu suprafaţa de 129 m.p. situat în or. Soroca, str. Calea Bălţului nr. 46. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 octombrie 2010, au fost repuse în termen apelurile declarate de Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 februarie 2011, au fost admise cererile de apel declarate de Ţurcanu Alexandru şi Costaci Viorica, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în aceiaşi instanţă în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării pricinii Boţaniuc Valeriu a depus o cerere de modificare a cerinţelor, solicitînd recunoaşterea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare nr. 4861 din 18 decembrie 2000, încheiat între SRL „Ădăm” şi Ţurcan Alexandru şi contractul de vînzare-cumpărare nr. 1315 din 21 iunie 2002, încheiat între Ţurcan Vitalie şi Costachi Viorica, prin care nelegitim a fost înstrăinat terenul cu suprafaţa de 121 m.p. situat în or. Soroca, str. Calea Bălţului 46 „a”.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 28 septembrie 2011, acţiunea a fost admisă integral şi declarate nule contractele de vînzare-cumpărare nr. 4861 din 18 decembrie 2000, încheiat între SRL „Ădăm” şi Ţurcan Alexandru şi contractul de vînzare-cumpărare nr. 1315 din 21 iunie 2002, încheiat între Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica, şi obligat OCT Soroca să înregistreze contractul de vînzare-cumpărare nr. 35 din 29 mai 2002, prin care Inspectoratul Fiscal de Stat Soroca a vîndut, iar Boţaniuc Valeriu a procurat terenul cu suprafaţa de 129 m.p., amplasat pe str. Calea Bălţului 46 „a”, or. Soroca. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 ianuarie 2012, a fost admis apelul declarat de avocatul Alexandr Olşanski în interesele lui Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării pricinii în prima instanţă, Boţaniuc Valeriu, reprezentat de avocatul Valentin Artemii, a depus cerere adiţională de chemare în judecată, împotriva SRL „Ădăm”, Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica, prin acre a solicitat declararea nulităţii a contractelor de vînzare-cumpărare nr. 4861 din 18 decembrie 2000, încheiat între SRL „Ădăm” şi Ţurcan Alexandru şi contractul de vînzare-cumpărare nr. 1315 din 21 iunie 2002, încheiat între Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica, cît şi declararea drept legitim a contractului de vînzare-cumpărare nr. 294 a bunului imobil cu nr. cadastral 7801104260 din 03 martie 2003, atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Inspectoratului Fiscal de Stat Soroca şi încasarea de la pîrîţi a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea pricinii în cauză.

Prin cererea scrisă, reprezentantul pîrîţilor Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica, Alexandr Olşanski, au solicitat atragerea în proces în calitate de pîrît a Oficiului Cadastral Soroca. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Soroca din 25 martie 2013, s-a dispus menţinerea Oficiului Cadastral Teritorial Soroca, în calitate de intervenient accesoriu. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Soroca din 21 iunie 2013, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, Inspectoratul Fiscal de Stat Soroca. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 03 decembrie 2013, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 februarie 2014, Boţaniuc Valeriu, reprezentat de avocatul Fală Nicolae a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii contestate, rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, cu emiterea unei decizii prin care acţiunea să fie admisă în sensul formulat, sau remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 20014 a fost restituită cererea de apel declarată de Boţaniuc Valeriu şi remise lui Boţaniuc Valeriu cererea de apel cu toate documentele anexate. La 20 august 2014, Boţaniuc Valeriu, reprezentat de avocatul Fală Nicolae a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel la faza intentării procedurii în ordine de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerînd- o ilegală şi neîntemeiată. Menţionează că Boţaniuc Valeriu nu a participat la şedinţa de judecată din 03 decembrie 2013, iar instanţa de fond nu a expediat dispozitivul hotărârii reclamantului, pe cînd art. 236 alin. (4) din CPC prevede că participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Iar art. 55 din CPC stabileşte că se consideră participanţi la proces: părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art. 7 alin. (2), art.73 şi 74 sunt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în pricinile cu procedură specială.

Susţine că la data de 22 ianuarie 2014 reclamantul a aluat cunoştinţă cu hotărârea integrală, fapt confirmat prin ştampila Poştei Moldovei aplicată pe plicul transmis de către Judecătoria Soroca, considerînd, astfel, că apelul a fost depus în termen de 30 de zile şi nu necesită repunerea în termen, or, până la 22 ianuarie 2014 recurentului nu i-a fost expediat dispozitivul hotărârii judecătoreşti. Afirmă că, legiuitorul nu întâmplător a prevăzut obligaţia instanţei de a expedia participanţilor la proces copia hotărârii în termen de 5 zile în situaţia când aceştia n-au fost prezenţi la proces. Norma respectivă dă eficienţă dreptului participanţilor la proces de a se folosi de dreptul de atac cu apel când nu sunt de acord cu hotărârea instanţei de fond, în asemenea circumstanţe, când hotărârea este emisă în lipsa participantului la proces.

La fel, invocă că în speţă a fost încălcat principiul dublu grad de jurisdicţie, accesul la justiţie, precum şi stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice, deoarece anume „Apelul", ca cale procesuală de atac, îi pune în valoare importanţa şi necesitatea respectării lui. Acest principiu presupune organizarea sistemului judiciar astfel încât o hotărâre judecătorească să poată fi supusă controlului judiciar la o instanţă superioară, pentru a se înlătura eventualele erori de judecată săvârşite de instanţa ierarhic inferioară. Iar această necesitate acută, apare ţinând cont că activitatea de jurisdicţie presupune implicarea activă a unor persoane, chiar judecători fiind, posibilitatea strecurării unor erori de interpretare, de stabilire a faptelor sau de aplicare corecta a legii este inerenta actului de justiţie.

Potrivit acestui principiu universal acceptat, orice litigiu poate trece după o prima judecată în faţa unei instanţe superioare spre a fi rejudecat intr-o nouă fază procesuală, dar care este considerată continuarea aceluiaşi proces.

Subliniază că recurentul nefiind de acord cu decizia primei instanţe, recurge la soluţionarea cauzei de către o instanţă superioară, care ar trebui să ofere garanţii pentru pronunţarea unei soluţii corespunzătoare, ceea ce nu este urmărit de ei în speţa dată, deoarece prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2014, fără o motivare clară şi pertinentă a fost restituită cererea de apel declarată de Boţaniuc Valeriu împotriva hotărârii judecătoriei Soroca din 03 decembrie 2013, astfel a fost încălcat principiul dublu grad de jurisdicţie, iar cum calea procedurală a apelului, ca şi orice altă cale de atac, reprezintă şi exerciţiul unui drept procesual important, rezultă că a fost încălcat şi principiul accesul liber la justiţie, care este consacrat în art. 20 al Constituţiei RM şi în art. 6 alin. (1) CEDO.

Menţionează că, instanţele ierarhic inferioare au încălcat principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, manifestată prin admiterea apelului tardiv declarat de către Alexandru Turcan şi Viorica Costaci după 8 ani de la pronunţarea hotărârii de către Judecătoria Soroca la 01 octombrie 2003. Astfel, încălcându-se dreptul de proprietate garantat de art.1. Protocolul nr.1 la CEDO. Insistă că statul este obligat să asigure dreptul la apărare oricărei persoane, iar juridic dar şi moral reclamantul nu i se poate opune că a omis termenul din motivul că avocatul sau precedent nu a exercitat apelul în termen de 30 zile. Consideră că sancţiunea respectivă este incorectă şi disproporţionată în raport cu scopul urmărit.

Accentuează că legea procesuală nu întâmplător obligă de a trimite dispozitivul în termen de 5 zile participanţilor, iar avocatul (reprezentantul) nu este participant la proces în sensul art.55 CPC. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2014, a fost expediată în adresa lui Boţaniuc Valeriu la 21 martie 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr.6199 (f. d. 251 Vol.II), Iar date care ar confirma şi recepţionarea acesteia la materialele cauzei lipsesc, ori scrisoarea recomandată expediată în adresa ultimului a fost returnată instanţei de apel, fără înmînare, din motivul invocării adresei incomplete (f.d.

252 vol.II). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 august 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează. După cum denotă actele cauzei prin încheierea din 12 martie 2014, Curtea de Apel Bălţi a dispus restituirea cererii de apel declarată de Boţaniuc Valeriu ca fiind depusă peste termen, întemeindu-şi concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) şi art. 362 alin. (1) CPC. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 236 alin. (4) CPC, participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Contrar concluziilor expuse în încheierea instanţei de apel, instanţa de recurs, analizând materialele probator, constată că deşi la dosar este anexată dovada înmînării dispozitivului deciziei reprezentantului reclamantului Boţaniuc Valeriu – Mihai Belous, însă date care ar confirma expedierea dispozitivului hotărîrii şi în adresa însuşi reclamantului Boţaniuc Valeriu, care nu a fost prezent la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, la materialele cauzei lipsesc. Aici, este important de menţionat că recurentul Boţaniuc Valeriu nici nu a fost citat la şedinţa de judecată din 03 decembrie 2014, la care, de altfel, a fost pronunţat dispozitivul hotărîrii.

Astfel, se constată că, deşi instanţa de apel a stabilit că cauza în prima instanţă a avut loc în lipsa lui Boţaniuc Valeriu şi că dispozitivul hotărârii a fost înmînat doar reprezentantului acestuia, Mihai Belous, fără a-i fi expediată copia şi recurentului, la adoptarea deciziei contestate nu s-a ţinut cont de circumstanţele date. Sub acest aspect şi reieşind din prevederile art. 27 alin. (1) din CPC, instanţa de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce se afirmă prin posibilitatea, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, ce direct indică că instanţa a admis încălcarea normelor de drept procedural ce impun casarea hotărârii suplimentare a primei instanţe.

Mai mult ca atât, cu toate că încheierea din 12 martie 2014 a fost emisă în şedinţa de judecată, la materialele dosarului lipseşte un proces-verbal al şedinţei de judecată din 12 martie 2014, în care s-ar reflecta desfăşurarea şedinţei din această dată, aspect care de asemenea constituie o încălcare a prevederilor art. 273 CPC, ce reglementează obligativitatea întocmirii procesului-verbal. Totodată, instanţa de recurs remarcă că la materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma citarea legală a participanţilor la proces, fapt care indică că de către instanţă nu au fost respectate nici prevederile art. 102 şi 105 CPC, care reglementează înştiinţarea participanţilor la proces despre locul, data şi ora şedinţei de judecată.

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii recurate, or menţinerea acesteia, în condiţiile enunţate, ar constitui o încălcare a dreptului recurentului Boţaniuc Valeriu de a dispune de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, care sunt garantate şi de Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi îngrădirea accesului la justiţie. Distinct de cele enunţate, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral încheierea instanţei de apel şi a restitui pricina spre judecare de la etapa primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Boţaniuc Valeriu, reprezentat de către avocatul Fală Nicolae.

Se casează integral încheierea Curţii de Apel Bălţi din 12 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată lui Boţaniuc Valeriu împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Ădăm”, Ţurcan Alexandru şi Costaci Viorica cu privire la declararea nulităţii a contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr. cadastral 7801104260 cu repunerea părţilor în poziţia iniţială şi radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile şi declararea contractului nr. 294 din 03 februarie 2003 drept legitim, cu restituirea pricinii spre judecarea la Curtea de Apel Bălţi de la etapa primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva