2ra-1636/16 — declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

2ra-1636/16 — declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: D. Fujenco dosarul nr. 2ra-1636/16

instanța de apel: T. Dimitriadi, I. Dănăilă, G. Vavrin

ÎN C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

reprezentantul lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir Chironachi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Tomailî, Cristinei

Tomailî și a Floricăi Tomailî împotriva Elenei Goncearenco, Nataliei

Vodeanițcaia, lui Mihail Goncearenco, Nicolae Onos și Pavlinei Grab cu privire la

declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare și la cererea reconvențională

a Pavlinei Grab împotriva lui Ivan Tomailî, Cristinei Tomailî, Floricăi Tomailî,

Mihail Goncearenco, Nataliei Vodeanițcaia și lui Nicolae Onos cu privire la

recunoașterea ca cumpărător de bună-credință,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 martie 2016, prin care au fost

admise apelul și recursul declarate de către reprezentantul Pavlinei Grab, avocatul

Alla Chebac, a fost casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 decembrie 2014 în

partea admiterii acțiunii inițiale și emisă în această parte o nouă hotărâre cu privire

la respingerea acțiunii inițiale, iar în rest hotărârea a fost menținută și a fost casată

încheierea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre sub

formă de încheiere cu privire la respingerea cererii reprezentantului Pavlinei Grab,

avocatul Alla Chebac cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

c o n s t a t ă:

La data de 03 martie 2010, Ivan Tomailî, Cristina Tomailî și Florica Tomailî

au depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Goncearenco, Nataliei

Vodeanițcaia, lui Mihail Goncearenco, Nicolae Onos și Pavlinei Grab cu privire la

declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în anul 1994, au participat la

privatizarea apartamentului nr. 30 din str. Garoafelor, 23, or. Cahul, iar după

finisarea procedurii de privatizare, au înregistrat la OCT Cahul dreptul lor de

proprietate asupra acestuia.

Menționează că, la data de 18 martie 1997, Elena Goncearenco a întocmit o

procură falsă la Primăria s. Gotești, r-nul Cantemir, prin care Ion Tomailî a

împuternicit-o să-i vîndă apartamentul nr. 30 din str. Garoafelor, 23, or. Cahul.

1

Susține că, la data de 27 martie 1997, după întocmirea procurii false, Elena

Goncearenco a vândut apartamentul enunțat soțului său, Mihail Goncearenco, iar

ulterior, ei au fost evacuați din apartament.

Afirmă că, la data de 21 octombrie 2000, Mihail Goncearenco a vândut

apartamentul Nataliei Vodeanițcaia, iar la data de 09 noiembrie 2000, Natalia

Vodeanițcaia a vîndut apartamentul lui Nicolae Onos, care ulterior a modificat

destinația din apartament în magazin.

Relevă că, la data de 08 februarie 2005, Nicolae Onos a vândut magazinul

Pavlinei Grab, care este proprietară și pînă în prezent.

Invocă că, contractul de vânzare-cumpărare din 27 martie 1997 a fost

încheiat în lipsa consimțământului lor, iar lipsa consimțământului duce la nulitatea

absolută a unei astfel de tranzacții.

Solicită declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare,

încheiat între Elena Goncearenco și Mihail Goncearenco la data de 27 martie 1997,

cu repunerea părților în situația anterioară și declararea nulității absolute a

contractelor de vânzare-cumpărare încheiate ulterior.

La data de 30 aprilie 2014, Pavilina Grab a depus cerere reconvențională

împotriva lui Ivan Tomailî, Cristinei Tomailî, Floricăi Tomailî, lui Mihail

Goncearenco, Nataliei Vodeanițcaia și lui Nicolai Onos cu privire la recunoașterea

ca cumpărător de bună-credință.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâta a indicat că, semnăturile din

numele lui Ivan Tomailî din procura nr. 364 din 18 martie 1997, eliberată de către

Primăria s. Gotești, r-nul Cantemir, plasată la rubrica „Semnătura mandatului” și

din Registru de înregistrare a actelor notariale pe teritoriul Primăriei s. Gotești, r-

nul Cantemir, plasată la rubrica „Семнэтура челуй каре а примит документул

нотариал ындеплинит” au fost executate de una și aceeași persoană, însă nu au

fost executate de însuși Ivan Tomailî.

Menționează că, reieșind din prevederile art. 219 din Codul civil și din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 07 iulie 2008 cu privire la

aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează nulitatea

actului juridic civil, în cazul declarării nulității actului juridic, instanța

judecătorească trebuie să stabilească modalitatea de repunere în situația anterioară.

Susține că, în prezenta pricină este imposibilă de a restitui apartamentul nr.

30 din str. Garoafelor, 23, or. Cahul, deoarece acesta nu există și, prin urmare,

poate fi restituită doar contravaloarea prestației.

Afirmă că, în anul 1997, reclamanților le-a aparținut cu drept de proprietate

apartamentul nr. 30 din str. Garoafelor, 23, or. Cahul, cu suprafața totală de 44,8

m.p., compus din 2 odăi locative, coridor, bucătărie, baie și viceu, însă în prezent,

acest apartament nu există, fiind reconstruit în magazin.

Mai relevă că, la 08 februarie 2005, între ea și Nicolae Onos a fost încheiat

contractul de vânzare-cumpărare, conform căruia ea a cumpărat magazinul din str.

Garoafelor, 23/30, or. Cahul, cu suprafața totală de 43,5 m. p., iar ulterior, în baza

acestui contract, și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra magazinului, drept

garantat de art. 46 din Constituția RM, art. 316 din Codul civil și art. 1 din Primul

Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

2

Libertăților Fundamentale;

Solicită recunoașterea sa în calitate de cumpărător de bună-credință al

magazinului din str. Garoafelor, 23/30, or. Cahul, cu suprafața totală de 43,5 m. p.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 decembrie 2014 acțiunea inițială a

fost admisă, a fost constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare

a apartamentului nr. 30 din str. Garoafelor, 23, or. Cahul, încheiat între Ivan

Tomailî și Mihail Goncearenco la data de 27 martie 1997, cu repunerea părților în

situația anterioară încheierii acestui contract și a fost declarată nulitatea relativă a

contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 30 din str. Garoafelor, 23,

or. Cahul, încheiat între Mihail Goncearenco și Natalia Vodeanițcaia la data de 21

octombrie 1997, a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 30 din

str. Garoafelor, 23, or. Cahul, încheiat între Natalia Vodeanițcaia și Nicolae Onos

la data de 09 noiembrie 2000 și a contractului de vânzare-cumpărare a magazinului

din str. Garoafelor, 23/30, or. Cahul, încheiat între Nicolae Onos și Pavlina Grab la

data de 08 februarie 2005. A fost admisă acțiunea reconvențională și recunoscută

Pavlina Grab ca cumpărător de bună-credință în privința magazinului din str.

Garoafelor, 23/30, or. Cahul, cu suprafața totală de 43,5 m. p., cu nr. cadastral

170100045001030.

La data de 26 ianuarie 2015 și 15 iunie 2015, reprezentantul Pavlinei Grab,

avocatul Alla Chebac a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii

inițiale și emiterea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii inițiale.

La data de 15 iunie 2015, reprezentantul Pavlinei Grab, avocatul Alla

Chebac a depus o cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 decembrie 2015 a fost respinsă

cererea reprezentantului Pavlinei Grab, avocatul Alla Chebac cu privire la emiterea

unei hotărâri suplimentare.

La data de 14 decembrie 2015, reprezentantul Pavlinei Grab, avocatul Alla

Chebac a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea

recursului, casarea încheierii primei instanțe și restituirea pricinii în primă instanță

pentru emiterea unei hotărâri suplimentare.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 10 martie 2016 au fost admise apelul și

recursul declarate de către reprezentantul Pavlinei Grab, avocatul Alla Chebac, a

fost casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii inițiale și a fost

emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea inițială a fost respinsă, iar

în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. A fost casată încheierea primei

instanțe și emisă o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a fost respinsă,

dar din alte motive, cererea reprezentantului Pavlinei Grab, avocatul Alla Chebac

cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

Instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii

inițiale și pronunțând în această parte o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea

inițială, a reținut că, prima instanță, admițând acțiunea inițială, s-a bazat pe

prevederile Codului civil (în redacția Legii din 06 iunie 2002), însă în speță, sunt

aplicabile prevederile Codului civil (în redacția Legii din 26 decembrie 1964), în

vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din

3

27 martie 1997, care statuau că, termenul general de prescripție este de 3 ani.

De asemenea, instanța de apel a mai reținut că, intimații-reclamanți s-au

adresat în instanța de judecată tocmai în anul 2010, peste aproximativ 13 ani,

motivând adresarea tardivă prin faptul că, se temeau, fiind amenințați de către

Elena Goncearenco, însă acest fapt nu a fost demonstrat, fiind pur declarativ, or,

aceștia aveau posibilitatea de a se adresa la organele competente cu plângere

privind amenințarea lor.

La data de 10 mai 2016, reprezentantul lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir

Chironachi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri

cu privire la admiterea acțiunii inițiale.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece au fost încălcate normele de drept material și

procedural.

Consideră că, concluzia instanței de apel precum că, recurentul ar fi omis

termenul de adresare în judecată este greșită și rezultă din interpretarea eronată a

normelor de drept material.

Menționează că, termenul de prescripție a început să curgă din momentul

cînd recurentul a cunoscut despre pretinsa încălcare și nu din momentul încheierii

actului juridic și, anume, acesta a aflat despre procura falsă abia în anul 2007,

respectiv, dreptul la acțiune a început să curgă din acel moment, iar legea

aplicabilă în speța dată este Codul civil (în redacția Legii din 06 iunie 2012) și

nicidecum Codul civil (în redacția Legii din 26 decembrie 1964).

Susține că, conform art. 217 alin. (3) din Codul civil, acțiunea în constatare a

nulității absolute este imprescriptibilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din

materialele pricinii rezultă că, instanța de apel a expediat copia deciziei contestate

în adresa recurentului la data de 25 aprilie 2016 (f. d. 58), iar cererea de recurs a

fost depusă de către reprezentantul recurentului la data de 10 mai 2016 (f. d. 65).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

4

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir Chironachi nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către reprezentantul lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir Chironachi,

5

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul reprezentantului lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir Chironachi

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul reprezentantului lui Ivan Tomailî, avocatul Vladimir Chironachi se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6