2ra-887/15 — Anularea titlurilor executorii

Dosarul nr. 2ra-887/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîșcani – L. Holevițcaia Instanţa de apel: CA Chișinău – L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere ”Cenar” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere ”Cenar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Fedorei Sapianic cu privire la anularea titlurilor executorii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere ”Cenar” Societate cu Răspundere Limitată și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 24 aprilie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, CONSTATĂ : La 05 februarie 2013 ”Cenar” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Fedorei Sapianic privind anularea titlurilor executorii emise în baza încheierii judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 07 mai 2010 și a hotărîrii judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 mai 2010. În motivarea acțiunii a invocat că Procurorul r-nului Orhei a inițiat în interesele Fedorei Sapianic un proces judiciar privind încasarea din contul SRL ”Cenar” a prejudiciului cauzat ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză în mărime de 6042 lei, care s-a finisat cu emiterea unei hotărîri de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2010 a fost admis apelul declarat de SRL ”Cenar”, casată hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi soluții, prin care acțiunea a fost respinsă.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 15 iunie 2011 a casat actele de dispoziție ale instanțelor ierarhic inferioare și a dispus remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță. Prin încheierea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 23 octombrie 2013 cererea de chemare în judecată depusă de către Procurorul r-nului Orhei în interesele Fedorei Sapianic a fost scoasă de pe rol, iar problema privind anularea documentelor executorii emise în baza încheierii din 07 mai 2010 și a hotărîrii din 27 mai 2010 nu a fost soluționată. Fiindcă, hotărîrea primei instanțe din 27 mai 2010, precum și documentele executorii eliberate în litigiu și-au pierdut valoarea juridică, reclamantul s-a adresat în instanța de judecată, solicitînd anularea acestora.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014 cererea de chemare în judecată, depusă de către SRL ”Cenar”, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, SRL ”Cenar” la 12 mai 2014 a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 aprilie 2014 cu pronunțarea unei noi soluții, prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către SRL ”Cenar” și s-a menținut fără modificări hotărîrea primei instanțe. La 18 februarie 2015 SRL ”Cenar” a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanţelor de judecată, menţionând că la examinarea cauzei, instanţele de judecată eronat au soluționat litigiul, or legislația în vigoare nu interzice înaintarea acțiunilor în judecată cu privire la anularea unor documente executorii, în cazul în care nu produc efecte juridice ca urmare a anulării hotărîrii judecătorești. Nu există nici o normă juridică, care să interzică înaintarea în instanța de judecată a unor astfel de acțiuni. Prin prisma principiului disponibilității părții în proces partea este liberă de a alege metodele de apărare a dreptului său subiectiv. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 12 noiembrie 2014 (f.d.112-114). Din dosarul civil nu rezultă data expedierii deciziei integrale recurentului, iar dovada recepționării acesteia lipsește. (f.d.115) În asemenea împrejurări, Colegiul consideră că cererea de recurs depusă la 18 februarie 2015 se consideră a fi depusă în termen. (f.d.117, 121-122) Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiaş articol stipulează că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În speţă, Colegiul atestă că recursul conţine argumente ce țin de dezacordul recurentului cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatoare, a constatat circumstanțele cauzei și a aplicat normele materiale și procesuale. Respectivele obiecţii de fapt şi de drept deja au fost studiate şi verificate de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Astfel, Curtea de Apel Chișinău cu referire la titlurile executorii nr.2-2847/10 eliberate în baza hotărîrii judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 mai 2010 privind încasarea prejudiciului material în mărime de 6042 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 181,3 lei, întemeiat a remarcat că potrivit art.83, lit.e) Cod de executare procedura de executare încetează în cazul anulării prin hotărîre irevocabilă a actului de dispoziție în baza căruia a fost emis documentul executoriu.

Titlul executoriu ca act subsecvent unei hotărîri nu poate fi anulat din momentul emiterii, ori el nu produce de drept efecte juridice din momentul anulării hotărîrii. Cu referire la titlul executoriu nr.2-2847/10 din 07 mai 2010, eliberat de judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău în baza încheierii din aceeași dată privind asigurarea acțiunii, instanța de recurs reține că litigiul, al cărui executare s-a asigurat prin actul de dispoziție din 07 mai 2010 nu este consumat, ori cauza la acțiunea Procurorului r-nului Orhei în interesele Fedorei Sapianic privind încasarea din contul SRL ”Cenar” a prejudiciului cauzat ca urmare a îmbogățirii fără justă cauză în mărime de 6042 lei, pînă în prezent se află pe rolul judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere ”Cenar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere ”Cenar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Fedorei Sapianic cu privire la anularea titlurilor executorii. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas