2dsc-11/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă V. Pruteanu dosarul nr.2dsc-11/15 ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinînd cererea Societăţii cu răspundere limitată „Crăiasa”, Societăţii cu răspundere limitată „MN Speranţa”, Ion Uncu, Tatiana Popescu şi Olesea Plugaru cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014, c o n s t a t ă: La 27 septembrie 2013, Ion Uncu, Tatiana Popescu, Cătălin Pripa, Diana Nedelcu, Tatiana Popescu, SRL „Crăiasa” şi SRL „MN „Speranţa” au depus cereri de confirmare a creanţelor solicitînd admiterea creanţelor pentru a fi din nou verificate, confirmate şi incluse în modul stabilit de lege în tabelul definitiv consolidat al creanţelor conform art. 144 alin. (5) al Legii insolvabilităţii, obligarea administratorului să prezinte numitele dubii, obligarea administratorului să-şi demonstreze că pentru construcţia din str. Ciuflea, 1, mun.

Chişinău s-au cheltuit maximum 3000000 lei, rezervarea creanţelor la masa credală. În motivarea cererilor creditorii au indicat că la 08 aprilie 2013 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Plugarul” şi a fost numit în calitate de administrator al insolvabilităţii Balan Vladimir. Cu toate că deţin documentele ce confirmă creanţele sale faţă de SRL „Plugarul”, administratorul insolvabilităţii nefondat nu le-a acceptat şi nu au fost recunoscuţi creditori. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013 au fost validate creanţele înaintate de ei, însă prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 septembrie 2013 a fost casată încheierea din 19 iunie 2013 şi a fost indicat că s-a constatat existenţa litigiilor de drept şi dreptul lor de a iniţia procedura de confirmare a creanţelor într-un proces separat, în procedura contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Invocă că prin cererile de confirmare a creanţelor depuse la 27 septembrie 2013 s-au conformat deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 septembrie 2013 şi au iniţiat procedura de confirmare a creanţelor în procedura contencioasă. La 24 iunie 2014, lichidatorul SRL „Plugarul” a depus un demers prin care a solicitat instanţei de insolvabilitate strămutarea examinării cererilor de confirmare a creanţelor înaintate de Tatiana Popescu, Ion Uncu, Călin Pripa, Tatiana Popescu, Diana Nedelcev, SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa” către SRL „Plugarul” în proces de faliment, spre examinare Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău conform competenţei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 a fost admis demersul lichidatorului SRL „Plugarul” şi a fost strămutată Judecătoriei Rîşcani, 2 mun.

Chişinău pentru examinare conform competenţei, cererile înaintate de Tatiana Popescu, Ion Uncu, Călin Pripa, Tatiana Popescu, Diana Nedelcev, SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa” referitor la creanţele înaintate de către SRL „Plugarul” în proces de faliment.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014 a fost respins recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Crăiasa”, Societatea cu răspundere limitată „MN Speranţa”, Ion Uncu, Diana Nedelcev, Eduard Belibov şi Tatiana Popescu şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014. La 16 octombrie 2014, Societatea cu răspundere limitată „Crăiasa”, Societatea cu răspundere limitată „MN Speranţa”, Ion Uncu, Tatiana Popescu şi Olesea Plugaru au depus cerere de explicare a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014. În motivarea cererii Societatea cu răspundere limitată „Crăiasa”, Societatea cu răspundere limitată „MN Speranţa”, Ion Uncu, Tatiana Popescu şi Olesea Plugaru au indicat că la 24 septembrie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a emis o decizie cu privire la recursul declarat de către SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa”, Ion Uncu, Diana Nedelcev, Eduard Belibov şi Tatiana Popescu, în pricina civilă la cererile de confirmare a creanţelor şi demersul lichidatorului SRL „Plugaru” cu privire la strămutarea acestor cereri pentru examinare instanţei judecătoreşti competente, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014. Anterior o decizie în acelaşi sens pe aceiaşi cauză,

în baza aceleiaşi norme legale a fost emisă de asemenea de Curtea Supremă de Justiţie la data de 20 septembrie 2013care nu s-a pronunţat asupra existenţei sau inexistenţei creanţelor contestate de administrator, a casat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 19 iulie 2013 şi a atras atenţia instanţei la necesitatea respectării prevederilor art. 144 din Legea insolvabilităţii. În special Curtea Supremă de Justiţie a subliniat că pînă la soluţionarea definitivă, creanţele contestate se admit cu titlu provizoriu la masa credală cu dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, de a înainta şi a retrage candidatura administratorului insolvabilităţii/lichidatorului”. Concomitent menţionează şi supra prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea în cadru procesului de insolvabilitate a litigiilor de masa debitoare.

Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform codului de procedură civilă. Totodată, menţionează că la data de 29 ianuarie 2014 Curtea Supremă de Justiţie a emis o altă decizie prin care au fost admise recursurile declarate de către SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa”, Ion Uncu, Nedelcev Diana şi Tatiana Popescu. A fost casată încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2013 şi cauza a fost remisă la Curtea de Apel Chişinău pentru rejudecarea cererilor de confirmare a creanţelor înaintate de Popescu Tatiana Evstafie, Popescu Tatiana Tudor, SRL „MN Speranţa”, SRL „Crăiasa”, Ion Uncu, Diana Nedelcev şi Pripa Călin.

Menţionează că nu pot înţelege cum e posibil că aceiaşi instanţă să remită aceiaşi cauză iniţial Curţii de Apel Chişinău, iar ulterior, să remită judecarea cauzei instanţei de fond, care nu are atribuţiile de examinare a cauzelor ce ţin de masa debitore a unei întreprinderi aflate în insolvabilitate. 3 Solicită, explicarea în baza căror acte normative a fost posibilă emiterea unei asemenea decizii de remitere la examinare instanţei de fond?; Cum să procedeze creditorii garantaţi în situaţia în care de mai mult de un an aşteaptă examinarea acestor cereri de instanţa competentă adică Curtea de Apel ?; Cum este posibilă o asemenea confuzie de expunere asupra aceleiaşi chestiuni de 2 ori în moduri contrar opuse?.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 251 al. (1) CPC, dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziţii contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a executorului judecătoresc, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii. S-a stabilit că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2014 a fost admis demersul lichidatorului SRL „Plugarul” şi a fost strămutată Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău pentru examinare conform competenţei, cererile înaintate de Tatiana Popescu, Ion Uncu, Călin Pripa, Tatiana Popescu, Diana Nedelcev, SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa” referitor la creanţele înaintate de către SRL „Plugarul” în proces de faliment. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014 a fost respins recursul declarat de către SRL „Crăiasa”, SRL „MN Speranţa”, Tatiana Popescu, Eduard Belibov şi Diana Nedelcev şi a fost menţinută încheierea instanţei de insolvabilitate. După cum rezultă din cuprinsul dispozitivului deciziei instanţei de recurs din 24 septembrie 2014, aceasta nu conţine dispoziţii contradictorii, chestiunea pusă în discuţie tangenţial a fost expusă şi este clară, certă, concretă, nefiind necesare careva explicaţii în sensul art.251 CPC.

Cu atît mai mult că instanţa de recurs nu a emis hotărîrea a cărei explicare se cere, dar a menţinut-o. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că cererea privind explicarea hotărîrii este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a fi respinsă. În conformitate cu art. art. 251 alin. (1), 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge cererea Societăţii cu răspundere limitată „Crăiasa”, Societăţii cu răspundere limitată „MN Speranţa”, Ion Uncu, Tatiana Popescu şi Olesea Plugaru cu privire la explicarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi