Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-426/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
1 aprilie 2015
Părțile
SRL Cristi-Stil vs Biroului Vamal Chişinău
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-426/15 — Contestarea actului administrativ

dosar nr:3ra-426/15 prima instanţă - Judecătoria Botanica mun.Chişinău judecător –R.Ţurcanu instanţa de apel - Curtea de Apel Chişinău judecători –Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Svetlana Novac Judecătorii - Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SRL ,,Cristi-Stil”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Cristi-Stil” împotriva Biroului Vamal Chişinău privind contestarea actului administrativ şi obligarea restituirii sumei, împotriva decziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău din 22 mai 2014, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care cererea înaintată de SRL ,,Cristi- Stil”a fost respinsă, constată: La data de 05 decembrie 2013, SRL ,,Cristi-Stil” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău solicitînd: - anularea deciziei de regularizare nr. 562 din 25.11.2013, emisă de Biroul Vamal Chişinău, ca fiind ilegală; - obligarea pîrîtului să restituie mijloacele financiare încasate.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că potrivit declaraţiei vamale DV 3030I11175 din 05.08.2013, reclamanta a importat în Republica Moldova de la SC ,,Siteks Dis Ticaret Ve Tekstil San Anonim Sirketi” Turcia, conform contractului de comerţ exterior nr.2/CS.INT/13 din 22.04.2013, pîslă impregnată clasificată la codul 560290000, conform Hotărârii Guvernului nr.1525 din 29.12.2007, cu privire la aprobarea nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova.

Mai indică reclamanta că ulterior pîrîtul, sub pretextul că efectuează un control legal al corectitudinii întocmirii declaraţiei vamale DV3030I11175 din 05.08.2013, a purces la efectuarea unui audit post-vamuire a operaţiunii de import indicate, iar prin procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale nr. 70-R din 08.11.2013 a constatat că, SRL ,,Cristi-Stil”, conform declaraţiei vamale DV303I11175 din 05.08.2013 a declarat ,,pâslă impregnată” la subpoziţia tarifară 56029000 eronat, cu valoare statistică totală de 142984, 04 lei, fapt ce este o încălcare a art. 141/2 alin.(1) Cod vamal şi, respectiv, în baza art. 141/2 alin.(1) 1 Cod vamal, ordinului Serviciului vamal nr. 346-0 din 24.12.2009, acestea urmau a fi clasificate la subpoziţia tarifară 5603949000 ( taxă vamală 8%).

Menţionează reclamanta că la 18.11.2013 a înaintat un dezacord motivat la procesul-verbal în cauză, însă acesta nu a fost luat în consideraţie de către pîrît şi în urma schimbării arbitrare şi neîntemeiate a poziţiei tarifare a mărfii importatate, pîrîtul a emis decizia de regularizare nr.562 din 25.11.2013, potrivit căreia a fost obligată la achitarea unor plăţi vamale suplimentare în sumă de 14 141, 55 lei, iar la 04.12.2013, pîrîtul a ridicat din contul reclamantei suma indicată în baza deciziei contestate.

Consideră reclamanta actul administrativ – decizia de regularizare nr.562 din 25.11.2013 ca fiind ilegală şi neîntemeiată, emisă în rezultatul încălcării legislaţiei vamale cu privire la efectuarea auditului post-vămuire, precum şi prin aplicarea eronată şi arbitrară a prevederilor legale, ce ţin de determinarea şi utlizarea codului mărfurilor conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova şi notele explicative ale Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor din 14 iunie 1983, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte, organul vamal încălcînd prevederile art. art. 127/13, 141/2, 181/1, 181/3 alin. (3) şi (6) Cod vamal şi ordinul Serviciului vamal al RM nr.480-0 din 18.12.2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, pct.7 al ordinului Serviciului vamal nr.267-0 din 02.10.2009, precum şi pct.3 şi pct.4 din Instrucţiunea privind completarea formularului de decizie de regularizare.

Afirmă reclamanta că declaraţia vamală DV3030I11175 din 05.08.2013 prezentată de ea a fost verificată în modul corespunzător şi acceptată de către organul vamal, poziţia tarifară propusă pentru marfa importată clasificată la codul 560290000 a fost considerată corectă de către organul vamal, or, la momentul importului, a prezentat toate documentele şi informaţiile referitoare la mărfurile indicate în declaraţia vamală şi, respectiv, în astfel de circumstanţe, în opinia sa consideră că nu întrunesc condiţiile pentru recalcularea drepturilor de import, aşa cum este prevăzut de art. 181/2 Cod vamal.

Susţine reclamanta că prin faptul că autoritatea vamală a acordat liberul de vamă la import şi nu a solicitat la momentul vămuirii noi înscrisuri în temeiul art.179 Cod vamal referitoare la poziţia tarifară indicată de declarant, a dat de înţeles că la acest capitol nu există dubii, declaraţia vamală la momentul vămuirii mărfurilor fiind însoţită de actele, ce confirmă corectitudinea acesteia, iar autoritatea vamală la acordarea liberului în vamă mărfurilor importate a acceptat anume acest regim vamal de import cu clasificarea codului tarifar 560290000. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău din 22 mai 2014, cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a anulat ca fiind ilegală şi fără efecte juridice Decizia de regularizare nr.562 din 25.11.2013, emisă de Biroul Vamal Chişinău în privinţa SC,,Cristi-Stil” SRL.

A obligat Biroul Vamal Chişinău să restituie SC ,,Cristi-Stil” SRL mijloacele financiare, deduse din Decizia de regularizare nr.562 din 25.11.2013, în sumă de 14141, 55 lei. 2 Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 28 mai 2014, Biroul vamal Chişinău a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău, castă hotărârea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 22 mai 2014, fiind pronunţată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă.

La data de 16 februarie 2015, SRL ,,Cristi-Stil” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20.11.2014 şi menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.Chişinău din 22 mai 2014. În motivarea recuruslui, recurentul a invocat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către SRL ,,Cristi-Stil” în termen, avînd în vedere că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2014 a fost expediată în adresa părţilor la 02 decembrie 2014, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere ( f.d.140).

La data de 25 februarie 2015, în adresa intimatului - Biroului Vamal Chişinău a fost expediată copia recursului declarat de către SRL ,,Cristi-Stil”, prin şi a fost înştiinţat despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Intimatul – Biroul Vamal Chişinău pînă la momentul examinări cauzei în recurs nu a prezentat referinţa, din care considerente, Colegiul a decis examinarea recursului în baza probelor existente la materialele cauzei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; 3 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL ,,Cristi-Stil”, este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că, argumentele invocate de către SRL ,,Cristi-Stil”, în cererea de recurs, nu pot fi reţinute, deoarece nu denotă încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de SRL ,,Cristi-Stil” în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.

1 al Convenţiei, nu impune motivarea în 4 detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL ,,Cristi-Stil”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către SRL ,,Cristi-Stil” se consideră, ca inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.