3ra-398/15 — Obligarea trecerii bunului imobil în proprietatea privată şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: E.Silivestru dosarul nr. 3ra-398/15 instanţa de apel: L.Popova, A.Panov, M.Moraru ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bujac Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bujac Serghei împotriva Consiliului şi Primăriei oraşului Sîngera, intervenient accesoriu Stratulat Angela privind obligarea trecerii bunului imobil în proprietatea privată şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 prin care s-a respins apelul declarat de către Bujac Serghei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 07 iulie 2014, c o n s t a t ă La 22 mai 2012, Bujac Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului şi Primăriei oraşului Sîngera, intervenient accesoriu Stratulat Angela privind obligarea trecerii bunului imobil în proprietatea privată şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 14 martie 1991 în baza ordinului nr. 10, i-a fost alocat lotul de teren pentru construcția casei de locuit individuale, cu suprafaţa de 0,07 ha, situat în mun. Chişinău, oraşul Sîngera, str. Igor Vieru, 8, iar la 12 aprilie 1990 a fost întocmit şi proiectul pentru casa de locuit. Susţine că, la 20 decembrie 2000, în baza deciziei Primăriei oraşului Sîngera nr. 85 din 27 septembrie 2000/56527/2000 autoritatea publică locală a înregistrat cu titlu de proprietate privată, lotul de teren cu suprafaţa de 0,07 ha, situat în mun.

Chişinău, oraşul Sîngera, str. Igor Vieru, 8, însă posesor al terenului fiind dînsul, fapt confirmat prin chitanţele de recepţie a plăţilor fiscale. 1 Ulterior, prin intermediul Centrului naţional independent pentru investigaţii şi apărarea drepturilor omului s-a adresat Primăriei oraşului Sîngera cu cerere privind eliberarea deciziei şi procesului-verbal al şedinţei Consiliului orăşenesc Sîngera cu referire la terenul litigios. La 06 ianuarie 2012 prin intermediul Centrului naţional independent pentru investigaţii şi apărarea drepturilor omului s-a adresat Primăriei oraşului Sîngera cu cerere privind trecerea bunului imobil în proprietatea privată a dînsului, în baza ordinului nr. 10 din 14 februarie 1991, iar prin răspunsul nr. 25 din 13 ianuarie 2012, Primăria oraşului Sîngera a respins cererea, motivîndu-şi soluţia pe faptul că, la terenul litigios pretinde Stratulat Angela şi se poate adresa în acest sens cu cerere către Consiliului orăşenesc Sîngera.

În mod repetat, la 07 mai 2012 s-a adresat Primăriei oraşului Sîngera cu cerere privind trecerea bunului imobil în proprietatea privată a dînsului, în baza ordinului nr. 10 din 14 februarie 1991, însă prin răspunsul din 14 mai 2012, analogic celui din 17 ianuarie 2012, Primăria oraşului Sîngera a respins cererea. Cere reclamantul, obligarea Primăriei şi Consiliului oraşului Sîngera să treacă în proprietate lui privată, terenul cu suprafaţa de 0.07 ha, nr. cadastral 0111117.192 situat în oraşul Sîngera, mun. Chişinău, str. Igor Vieru, 8 şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 07 iulie 2014 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Bujac Serghei a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Bujac Serghei şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 04 februarie 2015 Bujac Serghei a contestat hotărîrile judecătoreşti cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material, nefiind aplicată legea care urma a fi aplicată, iar în cele din urmă apreciind în mod arbitrar probele.

Susţine că, autoritate publică locală, în baza ordinului nr. 10 din anul 1991 i-a alocat dînsului, terenul pentru construcţia casei de locuit individuale pe un termen nelimitat, iar în cadrul procesului s-a stabilit că casa amplasată pe acest teren a fost construită şi aparţine Angelei Stratulat, cu consimţămîntul şi acordul lui, însă acest fapt contravine explicaţiilor sale, deoarece instanţa şi-a concluzionat soluţia doar în baza declaraţiilor martorilor, fără a ţine cont că ultimii sunt de partea intervenientului. Totodată, a indicat că nu a oferit acordul şi consimţămîntul la edificarea casei de locuit pe acest teren.

În acest context, consideră că aprecierea instanţei de apel este una arbitrară şi subiectivă, din motiv că, construcția amplasată pe terenul litigios a fost edificată de către un terţ cu materialele proprii pe un teren străin, în lipsa unui proiect, autorizaţie de construcţie şi a 2 procesului verbal de dare în exploatare a casei de locuit, astfel rezultă că este o construcţie inexistentă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 21 noiembrie 2014 (f.d. 236), iar la materialele cauzei lipseşte dovada recepţionării de către recurent a copiei deciziei, recursul se consideră declarat în termen.

Prin referinţa depusă la 26 martie 2015, Primăria oraşului Sîngera a solicitat respingerea recursului, ca fiind neîntemeiat şi lipsit de suport juridic, cu menținerea deciziei instanței de apel prin care a fost menținută hotărârea instanței de fond. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Bujac Serghei urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bujac Serghei este declarativ şi nu se încadrează 3 în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Bujac Serghei în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bujac Serghei ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Bujac Serghei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4