2ra-492/15 — Încasarea despăgubirii de asigurare

prima instanţă: S.Bleşceaga dosarul nr. 2ra-492/15 instanţa de apel: L.Popova, M.Moraru, A.Panov DECIZIE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Teodor Bordei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Urâta Alexandr împotriva Companiei de asigurări „Garanţie” societate pe acţiuni, intervenienţi accesorii Iacuşev Andrei şi SBAR „Semasig Prim” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Compania de asigurări „Garanţie” societate pe acţiuni, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 04 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 16 ianuarie 2013, Urâta Alexandr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de asigurări „Garanţie” SA, intervenienţi accesorii Iacuşev Andrei şi SBAR „Semasig Prim” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul automobilului de model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE. La 19 iunie 2012 în urma accidentului rutier automobilul său a fost tamponat de către automobilul „Honda Civic”, cu număr de înmatriculare C 424 CH, condus de Iacuşev Andrei. Menţionează că vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut Iacuşev Andrei, fiind sancţionat contravenţional cu amendă la 30 octombrie 2012. La momentul producerii accidentului automobilul „Honda Civic”, cu număr de înmatriculare C 424 CH, dispunea de poliţă de asigurare RCA AN 0015893 din 15 iunie 2012 eliberată de Compania de asigurare „Garanţie” SA. 1 Suţine, că împreună cu Iacuşev Andrei, s-au adresat Companiei de asigurare „Garanţie” SA cu cerere privind calcularea şi acordarea despăgubirii de asigurare, iar după prezentarea actelor solicitate a fost întocmit dosarul de daune şi s-a calculat suma prejudiciului în mărime de 32 951,15 lei.

Însă, pînă în prezent pîrîtul refuză achitarea despăgubirii de asigurare. Indică că, iniţial pîrîtul a invocat drept motiv faptul că prima de asigurare a fost încasată de la asiguratul Iacuşev Andrei la 01 iulie 2012 şi conform prevederilor Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, contractul de asigurare a intrat în vigoare la data achitării primei de asigurare, dar întru combaterea acestui argument pîrîtului i-a fost prezentat bonul de casă seria ET nr.0053610 din 15 iunie 2012 prin care se confirmă încasarea de la Iacuşev Andrei a primei de asigurare în sumă de 361 lei. Ulterior, pîrîtul a invocat drept temei de refuz că nu a fost prezentată sentinţa definitivă pronunţată în cadrul dosarului penal intentat în privinţa lui Iacuşev Andrei în legătură cu producerea accidentului rutier.

La 22 noiembrie 2012 a prezentat pîrîtului ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 24 octombrie 2012, decizia privind aplicarea sancţiunii contravenţionale din 30 octombrie 2012 şi copia bonului de plată din 30 octombrie 2012, prin care se confirmă achitarea amenzii, însă despăgubirea de asigurare nu i-a fost achitată. Conform Raportului de evaluare a pagubei nr.1024/09A din 11 septembrie 2012, efectuat de către SRL „Exauto Plus” mărimea prejudiciului material cauzat automobilului de model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE, în urma accidentului rutier din 19 iunie 2012, constituie 32 951,15 lei. Consideră că pîrîtul, în calitate de asigurator, este obligat să efectueze plata despăgubirii de asigurare, la apariţia dreptului asiguratului, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare.

Solicită reclamantul, încasarea de la Compania de asigurare „Garanţie” SA în beneficiul lui a despăgubirii de asigurare în mărime de 32 951,15 lei şi cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 04 februarie 2014 acţiunea a fost admisă. S-a încasat de la Compania de asigurare „Garanţie” SA în beneficiul lui Urâta Alexandr despăgubirea de asigurare în sumă de 32 951,15 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5 499 lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Compania de asigurare „Garanţie” SA a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Compania de asigurare „Garanţie” SA, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 04 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Urâta Alexandr împotriva Companiei de asigurări „Garanţie” societate pe acţiuni, intervenienţi accesorii Iacuşev 2 Andrei şi SBAR „Semasig Prim” SRL, cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare. La 17 ianuarie 2015 Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Bordei Teodor a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. În acest sens susţine că temeiul răspunderii delictuale este componenţa delictului civil, ce constă din prejudiciu, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu, şi vinovăţia, care au fost constatate în speţă. Consideră că nu constituie temei de respingere a acţiunii faptul că decizia de sancţionare a lui Iacuşev Andrei a fost întocmită de organele din stînga Nistrului în cazul în care nu a fost pusă la îndoială mărimea despăgubirii de asigurare şi vinovăţia lui Iacuşev Andrei. La fel indică, că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul de proprietate garantate de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drpturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

La 16 martie 2015, Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Bordei Teodor a depus recurs suplimentar, indicînd că, înscrisurile probatoare din materialele cauzei confirmă producerea accidentului rutier, cauzarea prejudiciului şi vina lui Iacuşev Andrei în cauzarea acestuia. Suplimentar a indicat că, intimatul nu neagă existenţa accidentului rutier şi cuantumul prejudiciului cauzat, însă invocă ca motiv de refuz la achitarea despăgubirii, faptul că prima de asigurare a fost achitată la 01 iulie 2012, după data comiterii accidentului din 19 iunie 2012, precum şi neexistenţa deciziei organelor de poliţie din Republica Moldova privind atragerea la răspundere contravenţională a persoanei vinovate.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 25 noiembrie 2014. Astfel, recursul se consideră depus în termen. Judecînd recursul declarat de către Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Teodor Bordei împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în recursul suplimentar, precum şi în baza referinţei depuse de către Compania de asigurare ,,Garanţie” SA, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea instanţei de fond din următoarele considerente.

3 În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Din actele pricinii s-a constatat cu certitudine că, la 15 iunie 2012 Compania de asigurare „Garanţie SA a încheiat cu Iacuşev Andrei contractul seria AN 0015893 de asigurare obligatorie de răspundere civilă a automobilului de model „Honda Civic”, cu număr de înmatriculare C 424 CH şi dispunea de polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria AN nr. 0015893, cu termen de valabilitate până la 14 iunie 2013, care nu stipula vreun termen de achitare a primei de asigurare(f.d.6-7).

Potrivit pct. 6.2 al contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă seria AN 0015893 din 15 iunie 2012, a fost stabilită prima de asigurare în mărime de 361 lei, care se achită integral la data încheierii contractului, astfel potrivit bonului de plată seria ET nr. 0053610 din 15 iunie Iacuşev Andrei a achitat suma de 361 lei (f.d.7). La 19 iunie 2012 Iacuşev Andrei, conducînd automobilul de model „Honda Civic”, număr de înmatriculare C 424 CH, a tamponat automobilul model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE, care îi aparţine în drept de proprietate lui Urîta Alexandr. Potrivit ordonanţei anchetatorului Direcţiei oraşului Slobozia a Comitetului de anchetă din 24 octombrie 2012, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Iacuşev Andrei, fiind sancţionat contravenţional cu amendă la 30 octombrie 2012 şi achitată de ultimul la 01 noiembrie 2012 (f.d.

9-10 faţă/verso). La 30 august 2012, Urîta Alexandr împreună cu Iacuşev Andrei s-au adresat cu cererea nr. 131 privind constatarea pagubei, stabilirea şi achitarea despăgubirii de asigurare, pentru daunele cauzate automobilului de model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE, în temeiul Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, iar Compania de asigurare ,,Garanţie” SA la 11 septembrie 2012 a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor (f.d.

11). Prin explicaţia/comunicare nr. 131 din 30 august 2012, Iacuşev Andrei a declarat Companiei de asigurare, că cauza accidentului rutier a fost din motiv că dînsul nu a cedat trecerea şi a ieşit la drumul principal (f.d.12), iar potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr.1024/09A din 11 septembrie 2012, efectuat de către SRL „Exauto Plus” mărimea prejudiciului material cauzat automobilului de model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE, în urma accidentului rutier din 19 iunie 2012 constituie 32 951,15 lei (f.d. 12, 16-18).

La fel, s-a stabilit că, CA ,,Garanţie” SA a refuzat achitarea despăgubirii de asigurare, invocînd drept motiv faptul că prima de asigurare a fost încasată de la asiguratul Iacuşev Andrei la 01 iulie 2012 şi conform prevederilor Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, contractul de asigurare RCA seria AN 4 0015893 din 15 iunie 2012 a intrat în vigoare la 01 iulie 2012, data achitării primei de asigurare, ulterior producerii accidentului rutier la 19 iunie 2012. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia admiterii acţiunii, fiind dispusă încasarea de la Compania de asigurare „Garanţie” SA în beneficiul lui Urâta Alexandr despăgubirea de asigurare în sumă de 32 951,15 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5 499 lei.

Judecînd apelul declarat de către Compania de asigurare „Garanţie” SA, instanţa de apel a casat hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Urîta Alexandr a fost respinsă ca neîntemeiată, argumentîndu-şi concluzia prin faptul că, nu au fost prezentate probe admisibile şi legale, precum şi nu s-a prezentat un act întocmit de autoritățile competente care soluționează cauzele contravenționale, care ar confirma vinovăţia lui Iacuşev Andrei în cauzarea prejudiciului material, în urma accidentului rutier produs la 19 iunie 2012. Colegiul consideră concluziile instanţei de apel neîntemeiate, rezultate din aprecierea incorectă a circumstanţelor pricinii, fapt care constituie temei de casare a deciziei pronunțate.

În conformitate cu art. 8 alin. (2) şi (4) Cod Civil, drepturile şi obligaţiile civile apar din contracte şi din alte acte juridice. Contractul de asigurare atestă existenţa asigurării obligatorii de răspundere civilă auto. Încheierea contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă se dovedeşte cu poliţa de asigurare RCA, iar încheierea contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto externă se dovedeşte cu certificat de asigurare „Carte Verde”. Poliţa de asigurare RCA şi/sau certificatul de asigurare „Carte Verde” se eliberează cu condiţia achitării integrale a primei de asigurare. Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) Cod Civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri.

Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară. Conform art. 1301 Cod Civil, prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite. În acest sens, urmează a fi menționate şi prevederile art. 1308 alin. (1) Cod Civil, care stipulează că, pentru încheierea contractului de asigurare, asiguratul prezintă asigurătorului propunere (cerere) scrisă, în care indică interesul propriu şi cel al beneficiarului asigurării sau declară verbal că dorește să încheie contract de asigurare.

Iar alin. (6) al aceluiași articol prevede că dovada încheierii contractului de asigurare rezultă şi din trimiterea unui document de asigurare, precum poliţă de asigurare (certificat), din cererea de plată a primei ori din înscrisul prin care se constată 5 efectuarea acestei plăţi sau din orice înscris din care reiese faptul încheierii contractului. Pornind de la prevederile art. 1313 Cod Civil, asigurarea începe din momentul achitării primei de asigurare sau a primei tranşe a acesteia şi încetează la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Dat fiind faptul că asiguratul a achitat prima de asigurare în mărime de 361 lei înainte de producerea accidentului rutier, contractul privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, încheiat între Compania de asigurări „Garanţie” SA, în calitate de asigurător şi Iacuşev Andrei, este unul valabil, menit de a produce efecte juridice între părţi. În baza art. 1315 Cod Civil, una dintre obligaţiile asigurătorului este de a efectua plata, la apariţia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurării de a încasa suma asigurată sau despăgubirea de asigurare, în termenul stabilit în condiţiile de asigurare.

Cu toate acestea, fiind în raporturi contractuale, Compania de asigurări „Garanţie” SA a refuzat să achite despăgubirea de asigurare, invocînd drept motiv faptul că prima de asigurare a fost încasată de la asiguratul Iacuşev Andrei la 01 iulie 2012 şi conform prevederilor Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, contractul de asigurare RCA seria AN 0015893 din 15 iunie 2012 a intrat în vigoare la 01 iulie 2012, data achitării primei de asigurare, ulterior producerii accidentului rutier la 19 iunie 2012. Prin urmare, Colegiul consideră lipsită de suport juridic această afirmaţie a intimatului, dat fiind faptul că din conţinutul poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria AN nr. 0015893, cu termen de valabilitate până la 14 iunie 2013, nu rezultă nici o informaţie cu privire la termenul limită de achitare a primei de asigurare.

Asiguratul a achitat suma de 361 lei doar ca urmare a respectării pct. 6.2 al contractului, care expres prevede că, prima de asigurare constituie 361 lei, care se achită integral la 15 iunie 2012. Respectiv, asiguratul nu şi-a încălcat obligaţiile rezultate din contract, achitând prima de asigurare la 15 iunie 2012. Mai mult decât atât, prin acţiunile întreprinse de către asigurător, rezultă clar intenţia celui din urmă de a menţine şi de a continua raporturile juridice între părţi. Reieșind din prevederile art. 1319 Cod Civil, Compania de asigurări „Garanţie” SA putea rezilia contractul din proprie iniţiativă în decursul unei luni din momentul în care a luat cunoştinţă de împrejurările ce îi dau dreptul la rezilierea contractului.

Cu toate acestea, asigurătorul nu a întreprins nici o acţiune referitor la încetarea contractului de asigurare încheiat. În acest context, Colegiul menționează că, nu poate fi reţinută concluzia instanţei de apel referitor la faptul că, producerea accidentului rutier, soldat cu prejudiciul cauzat lui Urîta Alexandr se confirmă prin ordonanţa anchetatorului Direcţiei oraşului Slobozia a Comitetului de anchetă din 24 octombrie 2012, deoarece contravine 6 explicației/comunicare nr. 131 din 30 august 2012, date de Iacuşev Andrei, potrivit căreia, ultimul a declarat că, cauza accidentului rutier a fost din motiv că dînsul nu a cedat trecerea şi a ieşit la drumul principal (f.d.12).

Astfel, instanţa de apel în mod eronat a interpretat că prima instanţă şi-a motivat soluţia în temeiul ordonanţei anchetatorului Direcţiei oraşului Slobozia a Comitetului de anchetă din 24 octombrie 2012, deoarece în acest sens prima instanţă a indicat că, respinge argumentul intimatului precum că este necesară o decizie a organelor de drept din republica Moldova sau o hotărîre judecătorească pentru achitarea despăgubirii de asigurare, motivîndu-şi hotărîrea prin dispoziţiile Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă, în care nu se regăseşte asemenea condiţie, totodată referindu-se la temeiul răspunderii delictuale, componenţa delictului civil, care constă din prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu, şi vinovăţia, care sunt constatate în prezenta speţă.

Mai mult decât atît, Colegiul reţine că, părţile nu au negat mărimea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier din 19 iunie 2012, iar instanţa de fond corect a dispus încasarea de la Compania de asigurare ,,Garanţie” în beneficiul lui Urîta Alexandr prejudiciului material cauzat prin deteriorarea automobilului de model „Volkswaghen Sharan”, cu număr de înmatriculare C 311 CE, în mărime de 32 951.15 lei, cu titlu de despăgubire de asigurare, în baza Raportului de evaluare a pagubei nr.1024/09A din 11 septembrie 2012, efectuat de către SRL „Exauto Plus” (f.d.16-18). Totodată, Colegiul remarcă dispozițiile art.239 CPC, care prevăd că, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată, or, potrivit materialului probator explicația/comunicarea nr. 131 din 30 august 2012, contractul seria AN 0015893 de asigurare obligatorie de răspundere civilă a automobilului de model „Honda Civic”, cu număr de înmatriculare C 424 CH şi polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă seria AN nr. 0015893 nu au fost supuse cercetării de către instanţa de apel. În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, prima instanţă just a admis acţiunea, fiind încasată de la Compania de asigurare „Garanţie” SA în beneficiul lui Urâta Alexandr despăgubirea de asigurare în sumă de 32 951,15 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5 499 lei.

Potrivit prevederilor art.94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată. La materialele cauzei au fost anexate bonul de plată nr. 49482873 din 25 aprilie 2015 în mărime de 989 lei, pentru achitarea taxa de stat la depunerea acţiunii (f.d.44), precum şi bonurile de plată seria ES nr. 588466 din 24 octombrie 2012 în 7 sumă de 610 lei şi seria ES nr. 588483 din 03 iulie 2013 în sumă de 3 900 lei, cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică (f.d. 93-94). Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă, conducîndu-se de prevederile art. 90 CPC, corect a încasat de la Compania de asigurare ,,Garanţie” în beneficiul lui Urîta Alexandr suma de 4 510 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de fond, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Teodor Bordei, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea intanţei de fond. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Urâta Alexandr prin intermediul reprezentantului Teodor Bordei.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Urâta Alexandr împotriva Companiei de asigurări „Garanţie” societate pe acţiuni, intervenienţi accesorii Iacuşev Andrei şi SBAR „Semasig Prim” SRL cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 8