2rh-79/15 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent acsei de locuit şi obligarea demolării construcţiilor ilegale

prima instanță: T. Dimitriadi dosarul nr. 2rh-79/15 instanța de apel: N. Budăi, A. Pohopol, I. Muruianu instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, V. Clevadî, I. Bejenaru ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva examinînd cererea de revizuire depusă de către Poroşenco Parascovia, reprezentată de avocatul Corina Startan, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Poroşenco împotriva Liubei Moldovanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcțiilor ilegale și la cererea de chemare în judecată a Liubei Moldovanu împotriva Parascoviei Poroşenco cu privire la partajarea terenului și a casei de locuit ce constituie proprietate comună, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2014, prin care recursului declarat de către Poroşenco Parascovia, reprezentată de avocatul Corina Startan a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 05 octombrie 2005 Poroşenco Parascovia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liubei Moldovanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcțiile ilegale.

În motivarea acţiunii a invocat că deține dreptul de proprietate asupra 2/3 din imobilul situat pe str. C. Negruzzi, 16, or. Cahul, iar, 1/3 din acest imobil îi aparține cu drept de proprietate Liubei Moldovanu, care l-a procurat la 21 iunie 2002. Menționează că construcțiile adăugătoare și indicii suplimentari ai proprietății imobile după reparația capitală a părții ce îi aparține au fost legiferate în anul 1992. Susține că după procurarea imobilului în baza dispoziției Primăriei or. Cahul nr.342 din 30 aprilie 2003, pârâta a obținut autorizația proiectării anexei locative cu condiția coordonării proiectării cu arhitectorul urban, inginerul cadastral și alte instituții obligatorii, însă, ultima samavolnic fără autorizație a efectuat construcțiile.

Afirmă că Moldovanu Liubovi samavolnic i-a tăiat apeductul, după care dânsa a fost nevoită să suporte cheltuieli suplimentare pentru reconectarea la apeduct, iar anexa locativă se află pe terenul, care îi aparține cu drept de proprietate, astfel, scurgerea apei de pe anexă îi distruge construcțiile sale. Solicită înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit și obligarea Liubei Moldovanu să demolezei construcțiile neautorizate şi încasarea de la Moldovanu Liubovi în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 1 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2006, acțiunea a fost admisă, fiind obligată Moldovanu Liubovi să demoleze anexa locativă – încăperea salon, bucătărie, baie și subsol construită neautorizat pe terenul situat pe str. C. Negruzzi 16, or.

Cahul și încasat de la Moldovanu Liubovi în beneficiul Parascoviei Poroşenco prejudiciul material în mărime de 1000 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 90 lei, iar de la Moldovanu Liubovi în beneficiul statului a fost încasată taxa de stat în sumă de 60 lei. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 27 iunie 2007, a fost respins apelul declarat de către Moldovanu Liubovi și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2007, a fost admis recursul declarat de către Moldovanu Liubovi, casată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată. La 07 aprilie 2008, Moldovanu Liubovi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Poroşenco cu privire la partajarea terenului și a casei de locuit ce constituie proprietate comună.

În motivarea acţiunii a invocat că la 21 iunie 2002, dânsa a procurat 1/3 cotă- parte din imobil situat pe str. C. Negruzzi, 16, or. Cahul. Susține că după procurarea imobilului menționat, s-au început certuri cu pârâta, care îi interzicea să se folosească de proprietatea sa. Solicită partajarea terenului cu suprafața de 1,515 ha și încăperile din componenţa casei de locuit de pe str. C. Negruzzi, 16, or. Cahul în 1/3 și 2/3 cote părți ce constituie proprietate comună și efectuarea unei expertize pentru stabilirea variantelor posibile de partajarea de imobil. La 21 aprilie 2008, Moldovanu Liubovi a depus cerere de concretizare a acţiunii, invocând că dânsei îi aparține 41,4%, iar Parascoviei Poroşenco îi aparține 58,6% din imobilul litigios, și conform acestor parametri, solicită partajarea proprietății comune pe cote-părți.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 15 aprilie 2008, a fost conexat într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată în judecată a Parascoviei Poroşenco împotriva Liubei Moldovanu cu privire la înlăturarea obstacolelor la folosirea ternului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcției nelegitime și cererea de chemare în judecată depusă de către Moldovanu Liubovi împotriva Parascoviei Poroşenco cu privire la partajarea proprietarii comune. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011, acțiunea înaintată de către Poroşenco Parascovia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar acțiunea Liubei Moldovanu a fost admisă, fiind partajat imobilul situat în or.

Cahul, str. C. Negruzzi 16, cu terenul aferent cu suprafața totală de 0,1522 ha, nr. cadastral 1701114031 proprietate comună pe cote-părți între Moldovanu Liubovi și Parascovia Poroşenco, și stabilite în natură hotarele, atribuindu-le în proprietate conform actului specialistului, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cahul din 11 iunie 2008 şi anume: Liubei Moldovanu – I parte a divizării, la care se referă camera locativă nr. 1 – 14,4 m.p.; camera locativă nr. 5 – 14,7 m.p., 1/3 cotă parte din veranda lit. a, bucătărie de vară lit. 4; terenul aferent cu suprafața de 630 m.p., iar Parascoviei Poroşenco – a II parte a divizării, la care se referă coridor nr. 3 – 7,7 m.p., camera locativă nr. 2 – 9,9 m.p., camera locativă nr. 4 – 20,2 m.p., 2/3 cotă-parte din verandă lit. a, magazine lit. 1, anexă rece lit. a1, magazine lit. 2, beci, lit. 3, terenul cu suprafața de 892 m.p..

Pentru a fi posibilă folosirea loturilor de pământ împărțite, s-a menţionat că este necesar de a stabili hotarele indicate în schema anexată la actul specialistului OCT Cahul din 11 iunie 2008. Prin decizia Curți de Apel Comrat din 12 aprilie 2012, a fost respins apelul declarat de către Poroşenco Parascovia și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curți Supreme de Justiție din 29 mai 2013, a fost respins admis recursul declarat de către Poroşenco Parascovia, casată decizia instanței de apel şi remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat în alt complet de judecată. Prin decizia Curți de Apel Chișinău din 09 octombrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Poroşenco Parascovia și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curți Supreme de Justiție din 16 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de către Poroşenco Parascovia, casată decizia instanței de apel și remisă pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de către Poroşenco Parascovia, casată hotărârea primei instanțe, fiind rejudecată cauza după regulile stabilite pentru instanța de fond și emisă o nouă hotărârea prin care acțiunea depusă de către Poroşenco Prascovaia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar acțiunea depusă de către Moldovanu Liubovi a fost admisă, fiind partajat imobilul situat în or.

Cahul, str. C. Negruzzi, 16, cu terenul aferent cu suprafaţă de 0,1522 ha, nr. cadastral 1701114031 proprietate comună pe cote părți între Moldovanu Liubovi şi Poroşenco Parascovia, fiind stabilite în natură hotarele, atribuindu-le în proprietate, conform actului specialistului întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cahul din 11 iunie 2008, după cum urmează: Liubei Moldovanu – I parte a divizării, la ce se referă camera locativă nr. 1-14.4 .p., camera locativă nr. 5-14,7 m.p., 1/3 cotă-parte din veranda lit. a, bucătărie de vară lit. 4, aferent cu suprafața de 630 m.p. şi Parascoviei Poroşenco – a II parte a divizării, la care se referă coridor nr. 3-7,7 m.p., camera locativă nr. 2-9.9 m.p., camera locativă nr. 4-20,2 m.p., 2/3 cotă-parte din veranda lit. a, magazine lit. 1, anexa rece lit. a1, magazie lit. 2, beci lit. 3., terenul cu suprafața de 892 m.p.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2014, recursul declarat de către Poroşenco Parascovia, reprezentată de avocatul Corina Startan, a fost considerat inadmisibil. La 04 februarie 2015, Poroșenso Parascovia reprezentată de avocatul Stratan Corina a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs solicitând, admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de recurs și deciziei instanței de apel cu remiterea pricinii civile spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea cererii de revizuire a invocat că încheierea instanței de recurs este ilegală și neîntemeiat și urmează a fi supusă revizuirii deoarece prin încheierea pronunțată instanța de recurs a menținut decizia, prin care instanța de apel ca urmare a examinării cauzei a creat apelantului o situație mai dificilă decît cea din hotărîrea atacată cu apel, fapt ce contravine prevederilor art. 373 alin. (6) CPC.

În acest sens, menționează că instanța de apel din moment ce a admis cererea de apel depusă de către Poroșenco Parascovia, urma să admită integral sau parțial acțiunea acesteia, însă instanța a admis cererea de apel a casat hotărîrea primei instanțe și emis o nouă hotărîre, prin care a admis acțiunea înaintată de Moldovanu Liubovi, care nici nu a contestat cu apel hotărîrea primei instanțe. Totodată, menționează că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 iulie 2014, care fost menținută prin încheierea a cărei revizuire se solicită, deși, a fost casată hotărîrea primei instanțe, de fapt au fost păstrate dispozițiile hotărîrii primei instanțe pronunțate de către judecătorul Tatiana Dimitriadi, care nu avea dreptul să examineze litigiul și urma să se abțină de la examinarea cauzei din motiv că anterior s-a expus pe marginea litigiului.

Mai mult, prin decizia instanței de apel din 24 iulie 2014, a fost admisă acțiunea depusă de către Moldovanu Liubovi cu privire la partajarea terenului și a casei de locuit ce constituie proprietate comună conform unor proporții sub formă de procentaj și care au fost calculate ținîndu-se cont de construcțiile ilegale efectuate de Liubovi Moldovan în lipsa autorizațiilor de construcție. De asemenea susține că, potrivit actului de donație din 20 iunie 1981 Poroșenco Ana i-a donat Mariei Poroșenco 1/3 cotă-parte din imobilul ce-i aparținea și anume odaia nr. 1, cu 14,4 m.p. odaia locativă nr. 5 cu suprafața de 14,7 m.p. și 1/3 din veranda cu suprafața de 33,7 m.p.

Ulterior, prin contractul de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2002 Nicionov Serghei a înstrăinat 1/3 cota-parte din bunul imobil actual, iar prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011 incorect i-a fost atribuit intimatei Moldovanu Liubovi bucătăria de vară nr. 4 ce de fapt aparține cu drept de proprietate Parascoviei Poroșenco, fapt ce se confirmă și prin contractul de donație din 19 august 1997. În afară de aceasta, afirmă că recent i-a devenit cunoscută Hotărîrii Consiliului Sovietului local Cahul nr. 12/9 din 16 decembrie 1992 care nu a fost prezentată instanței în cadrul examinării cauzei, însă care este importantă pentru soluționarea justă a litigiului, întrucît, prin acest înscris se confirmă că bucătăria de vară în litigiu a fost înregistrată pe numele lui Poroșenco Ștefan.

Astfel, susţine că instanțele nejustificat au expropriat-o pe Poroșenso Parascovia, și ilegal au atribuit bucătăria în litigiu reclamantei Moldovanu Ludmila, deoarece în contractul de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2002, bucătăria respectivă nu este indicată ca proprietate pe care a cumpărat-o intimata. Prin urmare, este de părerea că în cadrul examinării cauzei instanțele au admis erori judiciare care pot fi înlăturate doar prin revizuirea încheierii instanței de recurs din 20 noiembrie 2014, în temeiul art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuenta Poroșenco Parascovia, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. b) CPC, a invocat drept temei de revizuire faptul că după pronunțarea încheierii instanței de recurs din 20 noiembrie 2014, i-a devenit cunoscută hotărîrea Consiliului Sovietului Local Cahul nr. 12/9 din 16 decembrie 1992 prin care bucătăria de vară nr. 4 atribuită de instanțele judecătorești intimatei Moldovanu Liubovi a fost înregistrată după Poroșenco Ștefan,.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele nou- descoperite în sensul art. 449 lit. b) CPC sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probaţiei) care duc la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanţei de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă, şi dacă revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la prevederile citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată însă, că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or faptul că prin hotărîrea Consiliului Sovietului Local Cahul nr. 12/9 din 16 decembrie 1992 bucătăria de vară din str. Negruzzi 16 or. Cahul a fost înregistrată după Poroșenco Ștefan, nu constituie un temei care ar afecta esențial fondul cauzei examinate, respectiv, nu poate fi raportat la temeiul reglementat de dispoziţiile art. 449 lit. b) CPC, cu atît mai mult că revizuenta nu a dovedit prn probe confirmative că în timpul judecării pricinii a întreprins careva măsuri pentru a afla circumstanțele și faptele invocate.

Or, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, iar, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. Totodată, la caz se constată că Poroșenco Parascovia în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de norma citată. În acest context, Colegiul remarcă că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale. Tot aici, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Distinct de cele relatate şi având în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicție cu prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Poroșenco Parascovia împotriva încheierii Curții Supreme de Justiții din 20 noiembrie 2014, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Poroşenco împotriva Liubei Moldovanu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit și obligarea demolării construcțiilor ilegale și la cererea de chemare în judecată a Liubei Moldovanu împotriva Parascoviei Poroşenco cu privire la partajarea terenului și a casei de locuit ce constituie proprietate comună.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chișca-Doneva