2ra-540/14 — Demolarea construcției

CURTEASUPREMĂDEJUSTIȚIE

Instanţa de fond:(judecătoria Cahul, judecător T.Dimitriadi) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jduecători : V. Pruteanu, M. Guzun, Iu. Cimpoi) Dosarul nr.2ra-540/2014 DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţă: Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Dumitru Mardari Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de către Poroşenco Parascovia, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Poroşenco împotriva Moldovanu Liubovi privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit şi obligarea de a demola construcţiile ilegale şi cererea de chemare în judecată înaintată de către Moldovanu Liubovi împotriva Parascoviei Poroşenco privind partajarea terenului şi a casei de locuit ce constituie proprietate comună, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de către Poroşenco Parascovia, c o n s t a t ă: La 05 octombrie 2005 Poroşenco Parascovia a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Moldovanu Liubovi privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit şi obligarea de a demola construcţiile ilegale.

În motivarea acţiunii, Poroşenco Parascovia a invocat că, îi aparţine cu drept de proprietate 2/3 din imobilul situat pe str. C. Negruzzi, 16, or. Cahul, iar, 1/3 din imobil îi aparţine cet. Moldovanu Liubovi care l-a procurat la 21 iunie 2002. Astfel, construcţiile auxiliare şi indicii suplimentari ai proprietăţii imobile după reparaţia capitală au fost legiferate în anul 1992. De asemenea Poroşenco Parascovia a menţionat că, după procurarea părţii din casă de către Moldovanu Liubovi, prin dispoziţia Primăriei or. Cahul nr. 342 din 30 aprilie 2003 i-a fost autorizată proiectarea anexei locative pentru încăperile salon, bucătărie, baie şi subsol, dar după coordonarea proiectării cu arhitectul urbei, inginerul-cadastral şi alte instituţii obligatorii.

Însă, Moldovanu Liubovi a început construcţiile şi au început neînţelegerile, deoarece construcţiile aveau loc pe hotarul terenurilor părților. Indică Poroşenco Parascovia că Moldovanu Liubovi samovolnic i-a tăiat apeductul şi a fost nevoită să suporte cheltuieli suplimentare pentru reconectarea la 1 apeduct. Inspecţia de Stat în Construcţii Cahul i-a înmînat cet. Moldovanu Liubovi prescripţia de înlăturare a încălcărilor. Poroşenco Parascovia solicită înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent al casei de locuit şi obligarea de a demola construcţiile neautorizate ce aparţin cet. Moldovanu Liubovi cu încasarea prejudiciului material în sumă de 1.000 lei. Ulterior, la 21 aprilie 2008 Moldovanu Liubovi a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Parascoviei Poroşenco solicitînd partajarea terenului cu suprafaţa de 1,515 ha şi încăperile din componenţa casei de locuit de pe str. C. Negruzii, 16, or.

Cahul în 1/3 şi 2/3 cote părţi. Motivînd prin faptul că conform contractului de vînzare – cumpărare din 21 iunie 2002 a cumpărat 1/3 cote părţi din casa de locuit şi terenul aferent din str. C. Negruzzi, 16, or. Cahul. La 21 aprilie 2008 a depus cerere de concretizare a acţiunii, invocînd că cet. Moldovanu Liubovi îi aparţine 41,4%, iar Parascoviei Poroşenco 58,6% din imobil, şi conform acestor parametri de partajat proprietatea comună pe cote părţi. La 15 aprilie 2008 Judecătoria Cahul prin încheiere a conexat într-un singur proces pricinia civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Poroşenco către Moldovanu Liubovi privind înlăturarea obstacolelor la folosirea terenului aferent casei de locuit şi obligarea de a demola construcţia nelegitimă şi cererea de chemare în judecată înaintată de către Moldovanu Liubovi către Poroşenco Parascovia privind partajul proprietăţii comune pe cote părţi.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011, cererea de chemare în judecată înaintată de către Poroşenco Parascovia a fost respinsă ca neîntemeiată. Cererea de chemare în judecată înaintată de către Moldovanu Liubovi a fost admisă. S-a partajat imobilul, amplasat în or. Cahul, str. C. Negruzzi, 16, cu terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,1522 ha, cod cadastral 1701114031 proprietate comună pe cote părţi între Moldovanu Liubovi şi Parascovia Poroşenco, şi s-au stabilit în natură hotarele, atribuindu-le în proprietate conform actului specialistului, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cahul din 11 iunie 2008 şi anume: cet.

Moldovanu Liubovi – I parte a divizării, la care se referă camera locativă nr. 1 – 14,4 m.p.; camera locativă nr. 5 – 14,7 m.p., 1/3 cotă parte din veranda lit. a, bucătărie de vară lit. 4; terenul aferent cu suprafaţa de 630 m.p.; Parascoviei Poroşenco – a II parte a divizării, la care se referă coridor nr. 3 – 7,7 m.p., camera locativă nr. 2 – 9,9 m.p., camera locativă nr. 4 – 20,2 m.p., 2/3 cotă parte din verandă lit. a, magazine lit. 1, anexă rece lit. a1, magazine lit. 2, beci, lit. 3, terenul cu suprafaţa de 892 m.p..

Pentru a fi posibilă folosirea loturilor de pămînt împărţite este necesar de a stabili hotarele indicate în schema anexată la actul specialistului OCT Cahul din 11 iunie 2008. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 09 octombrie 2013, a respins cererea de apel înaintată de către Poroşenco Parascovia, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011. La 06 decembrie 2013, Poroşenco Parascovia a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011, cu rejudecarea cauzei prin care să se dispună respingerea acţiunii înaintată de către Moldovanu Liubovi şi admiterea acţiunii înaintată de Poroşenco Parascovia.

2 Drept temeiuri ale recursului înaintat, Poroşenco Parascovia a invocat că, instanţa de judecată nu a aplicat o lege care trebuia să fie aplicată, deasemenea instanţa de judecată nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a interpretat eronat legea. Iar faptul dispunerii de către instanţa de judecată a partajării imobilului şi terenului aferent după alte cote – părţi, contrar actelor juridice de dobîndire a proprietăţii private şi conform măririi suprafeţei imobilului cet. Moldovanu Liubovi prin construcţii ilegale, a dat apreciere arbitrară probelor, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din din 09 octombrie 2013, a respins cererea de apel înaintată de către Poroşenco Parascovia, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011. Adoptînd decizia din 09 octombrie 2013 instanţa de apel a făcut referire că, „prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 13 decembrie 2006 la acţiunea depusă de către Moldovanu Liubovi, au fost modificate cotele – părţi ce-i revin cet.

Moldovanu Liubovi din 1/3 în 41,4%, iar cet. Poroşenco Parascovia din 2/3 în 58,6% asupra casei de locuit situate în or. Cahul, str. C. Negruzzi, 16”. Astfel, instanţa de apel la adoptarea deciziei nu a luat în consideraţie faptul că la adoptarea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 13 decembrie 2006, şi la hotărîrea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2011, a participat judecătorul Tatiana Dimitriadi, fapt ce contravine art. 50 CPC. Deoarece la baza emiterii actului din 13 decembrie 2006 a stat aceleaşi părţi şi acelaşi obiect al pricinii examinat prin hotărîrea din 26 mai 2011. Conform art. 50 alin. (1) lit. d) CPC judecătorul care judecă pricinia urmează a fi recuzat dacă şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă.

Colegiul economic lărgit reiterează că nerespectarea obligaţiei de a asigura o judecată imparţială atrage nulitatea întregii proceduri realizate. În consecinţă, în baza dreptului oricărei persoane la un tribunal imparţial, recunoscut prin art. 6 din Convenţie, statul are obligaţia pozitivă de a-şi regla sistemul judiciar, astfel, încît orice jurisdicţie să aibă obligaţia de a-şi verifica imparţialitatea, atît din oficiu cît şi la cererea uneia dintre părţi (Remli c. Franţa, hot. din 23 aprilie 1996). Astfel, în situaţia dată participanţii la proces pot să se îndoiască, în mod legitim de neutralitatea magistratului, din cauza faptului că acesta a cunoscut anterior dosarul cu ocazia unui cumul de decizii, astfel că cumulul de decizii este interzis în raport cu imperativele unei proceduri imparţiale.

În speţă litigiul este unic, dar desfăşurat în cadrul mai multor proceduri, evident că, există aparenţa unei prejudecăţi a magistratului. Întrucît este evident că, starea de fapt este unică celor două proceduri, urmează interdicţia cumulului de decizii de 3 unicacitatea litigiului dat fiind faptul ca starea de fapt este identică pentru ambele cauze. În consecinţă situaţia reprezintă un cumul de decizii şi trebuie evitată pentru a se putea garanta imparţialitatea instanţei prin prizma art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil. Ca urmare, decizia recurată urmează a fi casată cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră imposibilă corectarea erorii admise de către instanţa de apel în condiţiile procedurii prevăzute de către legislaţia procesuală, motiv pentru care cauza urmează a fi restituită spre rejudecare.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele indicate, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet şi obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar, şi în dependenţă de situaţia stabilită, în raport cu normele de drept material care reglementează relaţiile între părţi, să adopte o hotărîre legală şi întemeiată. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Poroşenco Parascovia.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Parascoviei Poroşenco împotriva Moldovanu Liubovi privind înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent casei de locuit şi obligarea de a demola construcţiile ilegale şi cererea de chemare în judecată înaintată de către Moldovanu Liubovi împotriva Parascoviei Poroşenco privind partajarea terenului şi a casei de locuit ce constituie proprietate comună, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecător Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Dumitru Mardari Oleg Sternioală 4