2ra-679/15 — Accesul la informaţie şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: I.Morozan dosarul nr. 2ra-679/15 instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mocanu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei către Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” cu privire la accesul la informație și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Mocanu Serghei, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 04 august 2014, c o n s t a t ă La 08 aprilie 2014 Mocanu Serghei s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului său de liber acces la informaţia solicitată prin cererea din 26 februarie 2014 recepţionată de pîrît la 27 februarie 2014, obligarea pîrîtului să prezinte informaţia solicitată şi încasarea de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în beneficiul său, cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 10 000 lei. În motivarea acţiunii a indicat că, la 27 februarie 2014 a solicitat să-i fie furnizată informaţia referitor la activitatea lui Balagura Marcel Gheorghe în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” şi anume: care este perioada de muncă a cetăţeanului Balagura Marcel Gheorghe a.n.

08.08.1961 în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, care a fost regimul lui de muncă; care a fost motivul întreruperii relaţiilor de muncă; ce titlu ştiinţific deţine cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe, dacă deţine, în temeiul cărui act cu anexarea unei copii de pe acest 1 înscris; ce grad de calificare deţine cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe, dacă deţine, în temeiul cărui act cu anexarea unei copii de pe aceste înscrisuri; cînd cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe a fost atestat sau perfecţionat, pentru confirmarea calificării şi cu care calificativ a fost apreciat; studiile şi calificarea pe care le deţine cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe îi permite efectuarea intervenţiilor chirurgicale în domeniul urologiei; conform studiilor obţinute şi calificării deţinute de cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe el deţine specialitatea chirurg; care a fost specializarea cetăţeanului Balagura Marcel Gheorghe la absolvirea universităţii (institutului); s-a aflat cetăţeanul Balagura Marcel Gheorghe în vre-un litigiu cu universitatea (institutul), dacă da, care a fost obiectul şi soluţia pe litigiu.

Menţionează că, la cererea sa a primit răspuns, cu care nu este de acord, deoarece, prin neacordarea informaţiei şi actelor solicitate, constituie o încălcare flagrantă a drepturilor sale. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 04 august 2014 s-a respins, ca neîntemeiată acţiunea. La data de 07.08.2014 Mocanu Serghei a depus apel, iar la data de 30.09.2014 a depus apel motivat împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acţiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Mocanu Serghei, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 04 august 2014. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, în baza prevederilor art.5 alin.(l) al Legii nr.133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul subiectului datelor cu caracter personal. Potrivit art.7 alin.(2) lit. c) al Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

Conform art.8 alin.(l) al Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, informaţia cu caracter personal face parte din categoria informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată şi constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieţii private, intime şi familiale. Potrivit pct.15 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. l din 02.04.2007 cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la informaţiile oficiale, 2 informaţiile cu caracter personal ale unui funcţionar public, altele decît cele ce se referă la datele de identificare, pot deveni informaţii de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice de către funcţionarul respectiv.

Totodată, trebuie să se ţină cont de faptul că persoanele publice şi persoanele care exercită funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private şi de familie. Conform art.92 al Codului muncii, legiuitorul prevede transmiterea datelor personale ale salariatului.

La transmiterea datelor personale ale salariatului, angajatorul trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) să nu comunice unor terţi datele personale ale salariatului fără acordul scris al acestuia, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este necesar în scopul prevenirii unui pericol pentru viaţa sau sănătatea salariatului, precum şi a cazurilor prevăzute de lege; b) să nu comunice datele personale ale salariatului în scopuri comerciale fără acordul scris al acestuia; c) să prevină persoanele care primesc datele personale ale salariatului despre faptul că acestea pot fi utilizate doar în scopurile pentru care au fost comunicate şi să ceară persoanelor în cauză confirmarea în scris a respectării acestei reguli.

Persoanele care primesc datele personale ale salariatului sînt obligate să respecte regimul de confidenţialitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; d) să permită accesul la datele personale ale salariatului doar persoanelor împuternicite în acest sens, care, la rîndul lor, au dreptul să solicite numai datele personale necesare exercitării unor atribuţii concrete; e) să nu solicite informaţii privind starea sănătăţii salariatului, cu excepţia datelor ce vizează capacitatea salariatului de a-şi îndeplini obligaţiile de muncă; f) să transmită reprezentanţilor salariaţilor datele personale ale salariatului în modul prevăzut de prezentul cod şi să limiteze această informaţie numai la acele date personale care sînt necesare exercitării de către reprezentanţii respectivi a atribuţiilor lor.

Astfel, instanța de apel a invocat că, informaţia solicitată de către apelantul- reclamant Mocanu Serghei constituie informaţie cu caracter personal, deoarece informaţia se referă la o persoană privată, care este identificată, iar dezvăluirea informaţiei constituie o violare a intimităţii persoanei, prin care se înţelege că divulgarea informaţiei deţinute de către Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” ar fi în măsură să aducă atingere vieţii particulare a lui Balagura Marcel, precum şi faptul că, persoana la care se referă informaţia, nu a consimţit divulgarea acesteia către terţe persoane şi informaţia respectivă nu a fost pusă la dispoziţia publicului anterior datei solicitării.

3 Este de remarcat că, numele, prenumele, patronimicul, IDNP şi alte informaţii ce vizează o persoană fizică, reprezintă date cu caracter personal în sensul prevederilor art. 4 al Legii nr. 17-XVI din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

Totodată, instanţa de apel a menționat că, sunt nefondate argumentele apelantului- reclamant privitor la faptul că, prin neprezentarea informaţiei solicitate i se îngrădesc drepturile sale, deoarece potrivit art. 54 alin. (2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

Prin urmare, instanța de apel a invocat că, toate argumentele şi afirmaţiile invocate de apelant, citate supra, sunt vădit lipsite de suport juridic, just au fost respinse de prima instanţă, iar instanța de apel le-a apreciat ca fiind inconsistente şi fară raţionament valabil circumstanţelor speţei. La 03 februarie 2015 Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului Mocanu Serghei a indicat că, consideră deciziile instanțelor inferioare ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Mai invocă recurentul că, instanţele de judecată eronat au motivat respingerea acţiunii, astfel nu există nici o prevedere legală care a restricţiona dreptul său la accesul la informaţie prevăzut de art.34 alin.l şi 2 din Constituţie RM al RM care imperativ indică: alin.(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit. Alin.(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. La fel, urmează de reţinut că informaţia solicitată ţine de domeniul public, deoarece informaţia solicitată ţine de competenţele unui medic, care anterior i-a acordat servicii medicale.

4 Prin urmare, indică recurentul că, este îndreptăţit a solicita de la furnizorul de informaţie în temeiul art.10 alin.l din Legea RM nr.982-XIV din 11 mai 2000 care prevede că „persoana are dreptul de a solicita furnizorului de informații, personal sau prin reprezentant, orice informaţie aflată în posesia acestora, cu exepţiile stabilite prin legislaţie”; art.10 alin.2 din Legea RM nr.982-XTV din 11 mai 2000 care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la informaţii nu poate fi îngrădit decît în condiţiile legii”. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocanu Serghei este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocanu Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mocanu Serghei, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, 5 verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mocanu Serghei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Mocanu Serghei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6