2ra-555/15 — Constatarea încalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

prima instanţă: Sv. Balmuș dosarul nr. 2ra-555/15 (Judecătoria Buiucani mun.Chișinău) instanţa de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, Iu. Cimpoi (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de către Mocanu Serghei, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 08 august 2014 şi admisă parțial acțiunea, c o n s t a t ă La 06 iunie 2014, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 08 august 2014, acţiunea lui Mocanu Serghei a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Mocanu Serghei, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chișinău din 08 august 2014 și emisă o hotărâre nouă prin care a fost admisă parțial acțiunea lui Mocanu Serghei. A fost constatată încălcarea dreptului reclamantului Serghei Mocanu la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale cu privire la examinarea contestației asupra procesului- verbal și deciziei agentului constatator din 12 iunie 2013. S-a încasat de la bugetul de stat în beneficiul lui Serghei Mocanu cu titlu de prejudiciu moral suma în mărime de 2 000 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 06 ianuarie 2015, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârilor contestate şi pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Recurentul, în motivarea recursului, a invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat normele de drept material. Astfel, menționează recurentul că, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel nu a ținut cont de practica CtEDO, care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume cuprinse între 600 Euro și 3 000 Euro. Totodată, susține recurentul Mocanu Serghei că contestația nici până la moment nu este examinată, iar comportamentul instanțelor este inexplicabil, deoarece cazul este unul simplu și nu necesită efectuarea unor procedee complicate.

La 26 ianuarie 2015, a depus recurs și Ministerul Justiției împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea poziției sale, recurentul Ministerul Justiției invocă faptul că decizia instanței de apel este întemeiată pe niște concluzii ce derivă din aplicarea eronată a normelor de drept material ce reglementează repararea prejudiciului moral cauzat prin prisma Legii nr.87 din 21 aprilie 2011. Totodată, susține recurentul Ministerul Justiției că, la adoptarea soluției pe marginea cauzei, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că tergiversarea judecării cauzei contravenționale s-a datorat inclusiv comportamentului intimatului în calitate de participant la proces.

În aceeași ordine de idei consideră recurentul Ministerul Justiției că este exagerat și cuantumul prejudiciului moral încasat din bugetul de stat în beneficiul lui Mocanu Serghei. Afirmă recurentul că cuantumul prejudiciului moral urmează să fie proporțional cu sumele acordate de Curtea Europeană în cauze similare, adică în cauze care vizează violări similare ale Convenției și care sunt îndreptate împotriva Republicii Moldova sau a țărilor cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014 a fost expediată în adresa recurenților la 14 noiembrie 2014 (f.d.

76), lipsind date privind recepționarea acesteia de către recurenți. În circumstanţele relevate, recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de lege. La 06 februarie 2015, în adresa intimaților Mocanu Serghei și Ministerul Justiției a fost expediată copia recursurilor declarate de către aceștia, cu 2 înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs, însă intimații nu și- au valorificat dreptul procedural de a depune referință la recurs, astfel, admisibilitatea recursurilor examinându-se în lipsa acestora. Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursurile sunt inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recursuri se referă la dezacordul recurenților cu soluţia pronunţată de către instanţele de fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, nu pot fi reținute argumentele recurenților privind necorespunderea cuantumului sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral de către instanța de apel în beneficiul recurentului-reclamant Mocanu Serghei cu 3 practica CtEDO, or, această sumă corespunde practicii date și constituie o satisfacție echitabilă pentru suferințele psihice suportate de către recurentul- reclamant Mocanu Serghei.

În acest sens, instanța de recurs accentuează că cuantumul prejudiciului moral se stabilește de către instanța de judecată ținând cont de fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant. Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului-pârât Ministerul Justiției precum că instanța de apel nu a ținut cont de argumentele sale în cadrul examinării pricinii, or, acestea sunt declarative, instanța de apel, la emiterea deciziei, luând în considerație poziția ambelor părți în proces.

De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recurentului-pârât Ministerul Justiției privind faptul că instanța de apel nu a ținut cont că tergiversarea examinării cauzei pentru care s-a solicitat repararea prejudiciului moral s-a datorat exclusiv recurentului-reclamant Mocanu Serghei, or, acestea nu au suport faptic, termenul de examinare rezonabilă a cauzei fiind depășit nu doar din cauza comportamentului recurentului-reclamant Mocanu Serghei. Alte argumente invocate în recursurile declarate nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate, şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d i s p u n e: Recursurile declarate de către Mocanu Serghei și Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5