2rh-90/15 — Privind declararea nulităţii contractului de credit şi de ipotecă

prima instanţă: I. Dandara dosarul nr.2rh-90/15 instanţa de apel: E. Ababii, G. Polivenco, A. Garbuz instanţa de recurs: S. Novac, T. Vieru, , O. Sternioală ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinând cererea de revizuire formulată de către Bodrug Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată la acţiunea depusă de Bodrug Nicolae împotriva Băncii Comerciale „ Moldova-Agroindbank” privind declararea nulităţii contractului de credit şi ipotecă, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, prin care a fost respins recursul declarat de Bodrug Nicolae ca inadmisibil, c o n s t a t ă: La 23.05.2012 reclamantul Bodrug Nicolae s-a adresat în judecată cu acţiune împotriva BC „Moldova-Agroindbank” prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de credit şi de ipotecă.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că potrivit contractului de credit nr.S06226 din 23.06.2006 şi a contractului de ipotecă nr.S06226 „a” din 23.06.2006 a primit de la pârât un credit în sumă de 120000 lei. Reclamantul a afirmat că a primit creditul, dar nu a semnat contractul de credit şi cel de ipotecă (gaj). Din suma acordată de 120.000 lei reprezentantul băncii şi-a luat suma de 28000 lei pentru ajutorul acordat, iar restul sumei de 92000 lei i-a primit reclamantul. Astfel, reclamantul consideră că lucrătorii băncii l-au înşelat în încheierea acestui contract şi prin urmare acesta a fost deposedat de apartament ilegal, deoarece el şi familia lui nu a dat niciodată gaj băncii. Din aceste considerente s-a adresat în judecată pentru declararea nulităţii contractului de credit şi de ipotecă.

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 16.07.2012, acţiunea în pricina civilă la cererea de chemare în judecată la acţiunea depusă de Bodrug Nicolae împotriva Băncii Comerciale „ Moldova-Agroindbank” privind declararea nulităţii contractului de credit şi ipotecă a fost respinsă ca neîntemeiată şi tardivă. 1 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19.08.2014, a fost admis apelul declarat de către Bodrug Nicolae, casată hotărârea primei instanţe din 16.07.2012 şi adoptată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel din 19.08.2014, recurentul Bodrug Nicolae a declarat recurs la 22.09.2014 în termen legal, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti inferioare şi remiterea pricinii la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat art.432 CPC, precum că instanţele judecătoreşti inferioare au încălcat sau aplicat în mod eronat normele de drept care guvernează prezentul raport juridic litigios. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014 s-a respins recursul declarat de Bodrug Nicolae ca inadmisibil. La data 16 februarie 2015 Bodrug Nicolae a depus o cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, prin care a solicitat admiterea acesteia şi casarea încheierii respective. În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuirea formulată, art. 449 lit. a), b), c), e) CPC . Mai indică că, instanţa de recurs nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

De asemenea, revizuentul indică că potrivit art. 272, alin (1) CC, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Mai menţionează că potrivit art. 369, alin (2), CC, pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi. Indică recurentul că nu a dat acordul şi nu a semnat nici un document în vederea gajării bunului, astfel potrivit art. 220, alin (1) CC, actul juridic sau clauza care contravin normelor imperative sînt nule dacă legea nu prevede altfel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451, alin (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art.453 alin.(1) lit.a) CPC, după ce se examinează cererea de revizuire , instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile revizuirii hotărârilor judecătoreşti irevocabile sunt prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă.

Argumentul invocat de revizuent precum că, instanţa de recurs nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond nu constituie temei de revizuire a încheierii instanţei de recurs şi prin urmare nu poate fi reţinut. 2 Instanţa de recurs consideră că temeiurile invocate de revizuentul Bodrug Nicolae prevăzute la art. 449, lit. a), b), c), e) CPC, în cererea de revizuire nu au relevanţă, deoarece nu se încadrează în temeiurile legale ale revizuirii, respectiv nu pot fi admise ca acceptabile şi concludente în vederea retractării unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, şi urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. Astfel, din materialele dosarului nu s-a elucidat prezenţa temeiului prevăzut la art. 449, lit. a) CPC, or nu s-a constatat prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă, respectiv temeiul în cauză indicat de recurent este irelevant cauzei.

Colegiu Civil, comercial şi de contencios administrativ indică că, în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor enunţate, circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv pînă la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră însă, că, recurentul nu a prezentat probe din care rezultă circumstanţe nou-descoperite, care duc la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, cu o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a pricinii, iar argumentele prezentate de către revizuent nu se încadrează sub prevederile art. 449, lit. b) CPC al RM. Nu are relevanţă nici temeiurile indicate de recurent, prevăzute la art. 449, lit. c) şi e), CPC, or reieşind din normele citate, se constată că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuent, nu cad sub incidenţa art.449 lit. c), e) CPC, deoarece acestea nu au fost probate în modul corespunzător, purtând un caracter declarativ.

Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). 3 Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, contra Moldovei), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Reiterând că, revizuentul nu a prezentat la cererea de revizuire nici o probă, care ar confirma temeiurile prevăzute la art. 449 lit. a), b), c), e) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Bodrug Nicolae, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată la acţiunea depusă de Bodrug Nicolae împotriva Băncii Comerciale „ Moldova-Agroindbank” privind declararea nulităţii contractului de credit şi ipotecă. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4