3ra-240/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-240/15 prima instanţă: Gh. Gorun instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă DECIZIE 18 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma examinînd recursul declarat de Laptedulce Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Laptedulce Igor împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova şi casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 12 iulie 2013, c o n s t a t ă La data de 08 mai 2013, Laptedulce Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii, a invocat reclamantul Laptedulce Igor că s-a adresat Direcţiei Documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, cu solicitarea perfectării paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova pe numele său, achitînd totodată taxa necesară, mai apoi fiind informat despre refuzul perfectării paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova pe numele său din motivul: „atras la răspundere penală în Federaţia Rusă, căutat de poliţia or.

Noghinsk, regiunea Moscova, Federaţia Rusă, în temeiul art.8 al Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova”. De asemenea, reclamantul Laptedulce Igor a precizat că nefiind de acord cu aceasta a depus la aceiaşi autoritate o cerere prin care a solicitat revizuirea deciziei privind refuzul perfectării paşaportului, ulterior fiind informat despre refuz în perfectarea actului prin comunicare, la fel i-a fost recomandat să se adreseze pentru soluţionarea problemei eliberării paşaportului cetăţeanului RM pe numele său la Direcţia Informaţii şi Evidenţe Operative a MAI RM şi doar în cazul satisfacerii acestor cerinţe, Direcţia de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Resurselor Informaţionale al Republicii Moldova va elibera documentul solicitat.

Ulterior, adresîndu-se la Direcţia Informaţii şi Evidenţe Operative a MAI, solicitînd informarea dacă DIEO MAI a furnizat careva date în privinţa sa către ÎS CRIS „Registru", care a fost conţinutul acestei informaţii, precum şi dacă în privinţa sa este aplicată vre-o restrîngere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi conform prevederilor art. 54 din Constituţia Republicii Moldova, reclamantul a primit ca răspuns informaţia că „de către organele de drept ale Federaţiei Ruse a fost învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 114 alin. 4 Cod Penal al Federaţiei Ruse, fiind anunţat ulterior în căutare internaţională, iar informaţia dată a fost furnizată de către Secţia cooperare internaţională şi integrare europeană a Procuraturii Generale a Republicii Moldova”.

A mai indicat, reclamantul Laptedulce Igor, că s-a adresat la Procuratura Generală a Republicii Moldova, solicitînd informaţia dacă a fost emis de către procuratură vreun act prin care să-i fie restricţionate anumite drepturi conform art. 54 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi dacă partea rusă a solicitat prin demersul său extrădarea sa, transferul de urmărire penală conform tratatului dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală. Ca răspuns reclamantul Laptedulce Igor a fost informat despre faptul că de către autorităţile Federaţiei Ruse nu a fost solicitată extrădarea sa în scopul tragerii la răspundere penală sau preluarea de către autorităţile din R. Moldova a urmăririi penale în privinţa sa pentru infracţiunea de care este învinuit pe teritoriul Rusiei.

La data de 29 aprilie 2013, Laptedulce Igor s-a adresat din nou către Direcţia de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, solicitînd perfectarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova pe numele său şi repetat a primit refuz în perfectarea paşaportului pe numele lui, din aceleaşi motive. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 iulie 2013, a fost admisă cererea de chemare în judecată a reclamantului Laptedulce Igor împotriva Direcţiei de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, a fost recunoscut ca neîntemeiat refuzul de perfectare a paşaportului pe numele cetăţeanului RM Laptedulce Igor şi a fost obligată ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova să perfecteze paşaportul cetăţeanului RM pe numele lui Laptedulce Igor.

La data de 19 iulie 2013, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 iulie 2013, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă ca neîntemeiată şi tardivă cererea de chemare în judecată a reclamantului Laptedulce Igor împotriva pârâtei Direcţia de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea ca neîntemeiat a refuzului de perfectare a paşaportului pe numele cetăţeanului RM Laptedulce Igor şi obligarea ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova să perfecteze paşaportul cetăţeanului RM pe numele lui Laptedulce Igor.

În motivarea cererii de apel, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a indicat că hotărîrea primei instanţe este nelegitimă şi neîntemeiată şi este pasibilă a fi supusă casării.

De asemenea, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a precizat că Constituţia Republicii Moldova (art. 27), garantează dreptul la libera circulaţie în ţară, precum şi asigură oricărui cetăţean al Republicii Moldova dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară, însă, acest drept poate fi restrâns temporar în baza restricţiilor reglementate de Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr. 269-XIII/09.11.1994, art. 8, lit. c), care stabilesc expres interdicţii asupra eliberării paşaportului şi a documentului de călătorie sau prelungirea termenului de valabilitate a acestuia în cazul în care solicitantul „execută pedeapsă în temeiul sentinţei instanţei de judecată sau este tras la răspundere penală”.

Astfel, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” consideră că prima instanţă eronat a interpretat şi a aplicat legea atunci cînd s-a expus asupra faptului că Legea „cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova” nu prevede expres interdicţia eliberării paşaportului în cazul intentării dosarului penal pe teritoriul altui stat, însă în art. 13 al.2) al Tratatului bilateral între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 25.02.1993, este clar stipulat că: „Actele, care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale, au pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante aceeaşi forţă probantă” şi că însăşi instanţa de judecată a menţionat despre actul emis de către Serviciul tehnologii informaţionale al MAI unde este clar stipulat că la 03.04.2005, „în baza art. 111 al.4 Cod penal al Federaţiei Ruse, a fost anunţat în căutare interstatală pe teritoriul ţărilor membre ale CSI dosar de căutare nrJ47744(număr circular 2005/324).

Căutarea nu este încetată, însă această confirmare a fost calificată ca temei de inexistenţă a careva acte privind restricţionarea anumitor drepturi ale reclamantului”. Reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a mai indicat că Curtea Constituţională, prin Hotărîrea sa privind controlul constituţionalităţii art. 8 lit. a), b), c), d), e) din legea nr. 269-XIII din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova dă o explicaţie la această sintagmă şi anume „sintagma „este tras la răspundere penală” din art. 8 lit. c) din Legea nr. 269-XIII, se referă în primul rînd la una din părţile apărării în procesul penal - bănuitul. Astfel pentru aplicabilitatea prevederilor art. 8 lit. c) din legea nr. 269-XIII nu este necesară existenţa unei condamnări publice (unei sentinţe de condamnare), dar în primul rînd această normă se aplică părţilor din procesul penal pînă la survenirea condamnării publice.

Reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a precizat că art. 27 din Constituţia Republicii Moldova garantează dreptul la libera circulaţie în ţară precum şi asigură oricărui cetăţean al Republicii Moldova dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară, dar că acest drept poate fi restrâns temporar în baza restricţiilor reglementate de art. 8 lit. c) din Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr. 269-XIII/09.11.1994, care stabileşte interdicţii asupra eliberării paşaportului şi a documentului de călătorie sau prelungirea termenului de valabilitate a acestuia în cazul în care solicitantul „execută pedeapsă în temeiul sentinţei instanţei de judecată sau este tras Ia răspundere penală” şi consideră că instanţa de fond eronat a interpretat şi a aplicat legea atunci cînd s-a expus asupra faptului că Legea cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nu prevede expres interdicţia eliberării paşaportului în cazul intentării dosarului penal pe teritoriul altui stat, deoarece în art. 13 alin.2) al Tratatului bilateral între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 25.02.1993, este stipulat că „actele, care pe teritoriul unei Părţi Contractante sunt recunoscute ca oficiale,

au pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante aceeaşi forţă probantă”. De asemenea, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru” a indicat că în acţiunea sa, reclamantul Laptedulce Igor face referire la interpelarea adresată Procuraturii Generale a Republicii Moldova, dar care nu se este anexată la dosar şi nici copia răspunsului, prin care ar confirma sau infirma faptul că Procuratura Generală a Republicii Moldova nu a emis careva acte privind restricţionarea anumitor drepturi ale reclamantului şi astfel Laptedulce Igor ar putea să-şi perfecteze paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova.

În şedinţa de judecată a instanţei de apel, reprezentantul apelantului ÎS CRIS „Registru”- Cogîlnicean Tatiana, a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care a respinge ca tardivă cererea de chemare în judecată a reclamantului Laptedulce Igor împotriva Direcţiei de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru" a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea ca neîntemeiat a refuzului de perfectare a paşaportului pe numele cetăţeanului RM Laptedulce Igor şi obligarea ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova să perfecteze paşaportul cetăţeanului RM pe numele lui Laptedulce Igor.

Intimatul Laptedulce Igor şi reprezentantul acestuia - Ursachi Ana, fiind citaţi legal, în conformitate cu prevederile art. 102 - 105 CPC, despre locul, data şi ora şedinţelor de judecată din 09.07.2014, ora 10:00, 24.09.2014, ora 11:00 şi 15.10.2014, ora 12:00, fapt confirmat prin avizele de recepţie ale citaţiilor recomandate, anexate la materialele dosarului, nu s-au prezentat în şedinţele de judecată ale instanţei de apel şi nu au comunicat motivele neprezentării. În conformitate cu art. 379 alin.(l) CPC, neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului.

Instanţa însă este în drept să amîne şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată. Astfel, Colegiul Civil a Curţii de Apel Chişinău a dispus examinarea pricinii în lipsa intimatului Laptedulce Igor şi a reprezentantului acestuia, citaţi legal.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a fost admis şi casată hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care s-a respins ca tardivă, fiind depusă cu depăşirea termenului de prescripţie cererea de chemare în judecată a reclamantului Laptedulce Igor împotriva Direcţiei de documentare a populaţiei a ÎS CRIS „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, cu privire la recunoaşterea ca neîntemeiat a refuzului de perfectare a paşaportului pe numele cetăţeanului RM Laptedulce Igor şi obligarea ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova să perfecteze paşaportul cetăţeanului RM pe numele lui Laptedulce Igor.

La data de 16 decembrie 2014, Laptedulce Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014 şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat recurentul că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile vin în contradicţie cu circumstanţele adevărate ale pricinii, precum şi instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, acceptând cererea de apel într-un mod vădit ilegal şi nefondat.

Susţine recurentul că din materialele anexate la dosar şi din declaraţiile şi cererile intimatului se observă clar că acesta recunoaşte refuzul dat recurentului Laptedulce Igor, după adresarea din 29.04.2013, dreptul incontestabil al persoanei la libera circulaţie, precum şi existenţa unor temeiuri clare de aplicare a prevederilor art. 8 al Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în R. Moldova. De asemenea, susţine că, instanţa de apel, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată atunci cînd şi-a întemeiat decizia pe Hotărârea privind controlul constituţionalităţii art. 8 lit. a,b,c,d,e) din Legea nr. 269 -XIII. Precizează, în acest sens, că în Republica Moldova, Igor Laptedulce, nu are nici un dosar penal pornit împotriva sa, nu are calităţi procesual - penale şi nu se află în căutare.

Atrage atenţia recurentul asupra faptului că, instanţa de apel, nu a elucidat pe deplin faptul că Procuratura Generală a Republicii Moldova, la rândul său, nu a emis vreun act privind restricţionarea anumitor drepturi ale reclamantului. De asemenea, i-a fost adus la cunoştinţă că de către autorităţile Federaţiei Ruse nu a fost solicitată extrădarea sa în scopul tragerii la răspundere penală sau preluarea de către autorităţile moldave a urmăririi penale în privinţa sa pentru infracţiunea de care este învinuit pe teritoriul Rusiei.

Într-o altă ordine de idei, indică recurentul că constatările instanţei precum că Laptedulce Igor nu a prezentat probe la dosar care să demonstreze adresarea sa prealabilă faţă de intimat, sunt nefondate, ori, în temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar la caz, pîrîtul nu a prezentat o copie a registrului de petiţii şi cereri pentru luna aprilie 2013, unde, după cum consideră recurentul, cu siguranţă este consemnată şi cererea prealabilă depusă de Laptedulce Igor la data de 29.04.2013.

Complementar, consideră că instanţa, nu a aplicat Legea care trebuia să fie aplicată atunci când a evitat să facă trimitere la prevederile art. 27 alin.(2) al Constituţiei Republicii Moldova, conform căruia, oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară. Precizează recurentul că, Laptedulce Igor, s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată la 9 zile după încălcarea repetată a dreptului său ocrotit de lege. La data de 27 februarie 2015, Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, a depus referinţă la recursul declarat de Laptedulce Igor, solicitînd respingerea recursului, cu menţinerea deciziei instanţei de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Laptedulce Igor neîntemeiat şi care urmează a fi respins, şi menţinută decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la data de 15 octombrie 2014, iar recursul lui Laptedulce Igor a fost depus la 16 decembrie 2014 şi astfel, recursul se consideră depus în termen. Din materialele dosarului se constată că recurentul, Laptedulce Igor, s-a adresat cu cerere de în instanţa de judecată împotriva ÎS „CRIS „Registru”, invocînd că autoritatea, contrar legii, refuză să-i elibereze paşaportul naţional. Susţine recurentul că a depus mai multe cereri de eliberare a paşaportului, ultima, la care nu a primit răspuns, fiind din data de 29 aprilie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 12 iulie 2013, acţiunea a fost admisă şi menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2014. Colegiul sesizează că nefiind de acord cu hotărîrile respectivă, ÎS „CRIS „Registru” s-a adresat cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, care la data de 14 mai 2014, a admis recursul, a casat decizia instanţei de apel şi a remis pricina la rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată.

Din decizia instanţei de recurs se relevă că aceasta a constatat că atît la momentul adresării în instanţa de judecată, cît şi pe parcursul examinării cauzei în prima instanţă şi în instanţa de apel, recurentul Laptedulce Igor, nu a făcut dovada adresărilor către intimatul ÎS „CRIS „Registru”, cu cererile menţionate, mai mult, din informaţia ultimului reieşind, că înregistrate la adresa autorităţii au fost doar cererile din 16 august 2007 şi 01 octombrie 2009. Instanţa de recurs, menţionează că alte cereri şi solicitări după data de 01 octombrie 2009, nu au fost, la dosar lipsind date referitor la faptul că recurentul s-ar fi adresat către ÎS „CRIS „Registru” la data de 29 aprilie 2013, motiv pentru care, instanţa a considerat că pricina urmează a fi restituită spre rejudecare, pentru a fi reexaminată prin prisma termenului de adresare în instanţa de contencios administrativ, prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) al Legii contenciosului administrativ.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, sesizează că ulterior, instanţa de apel, primind pricina spre rejudecare, l-a citat pe Laptedulce Igor şi reprezentantul acestuia - Ursachi Ana, pentru şedinţele de judecată din 09.07.2014, ora 10:00, 24.09.2014, ora 11:00 şi 15.10.2014, ora 12:00, avizele de recepţie fiind anexate la dosar, aceştia însă, nu s-au prezentat şi respectiv, dosarul nu a fost completat cu înscrisuri care să certifice că recurentul, la data de 29 aprilie 2013, s-ar fi adresat către intimat. Astfel, Curtea de Apel Chişinău, rejudecînd apelul, prin decizia din 15 octombrie 2014, a constatat că cererea de adresare în instanţa de judecată formulată de Laptedulce Igor a fost depusă cu depăşirea termenului de prescripţie şi a casat hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care a respins cererea ca depusă tardiv.

Colegiul reţine argumentele cererii de recurs şi precizează că reieşind din decizia instanţei de apel nominalizată supra, aceasta a fost întemeiată pe prevederile Legii contenciosului administrativ, instanţa nu s-a expus asupra legalităţii refuzului intimatului de a-i elibera lui Laptedulce Igor paşaportul naţional, respectiv, argumentele recurentului prin care se invocă contrariul sunt apreciate de către instanţa de recurs, neîntemeiate. Cu referire la tardivitatea cererii de chemare în judecată, înaintată de Laptedulce Igor împotriva ÎS „CRIS „Registru”, Colegiul consideră că instanţa de apel a studiat pe deplin materiale probante, prezentate în procesul examinării cauzei atît în prima instanţă, cît şi în instanţa de apel şi corect a constatat tardivitatea acesteia, ori, într-adevăr, recurentul nu a prezentat niciun înscris care să probeze că la data de 29 aprilie 2013, s-a adresat către ÎS „CRIS „Registru”.

Colegiul indică asupra respectării întocmai a prevederilor legale la solicitarea de revendicare a unor drepturi şi nu poate accepta cele susţinute de recurent, potrivit cărora o altă modalitate pentru transmiterea corespondenţei către intimat, decît cea prin intermediul cutiei poştale din sediul ultimului, nu este. În acest sens, Colegiul menţionează că recurentul urma să probeze exercitarea căii prealabile în modul corespunzător şi, în special, putea utiliza modalitatea de transmitere a corespondenţei prin ÎS „Poşta Moldovei”, iar pentru o mai mare siguranţă, adresarea putea fi transmisă prin scrisoare recomandată, astfel, asigurîndu-se cu un document care să servească drept probă a celor invocate într-un proces de judecată.

Colegiul, în aceasta ordine de idei, relevă că potrivit art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Complementar, potrivit prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 – XIV din 10.02.2000, reclamantul va depune, odată cu cererea de chemare în instanţa de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de către organul respectiv, actul administrativ contestat ori, după caz, răspunsul autorităţii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile. Colegiul învederează că norma precitată, statuează expres că sarcina probaţiunii îi revine reclamantului, în speţă, Laptedulce Igor şi nu pîrîtului.

Prin urmare, instanţa de recurs, în temeiul art. 16 alin. (1) din legea indicată supra, recunoaşte dreptul persoanei de a se adresa în instanţa de contencios administrativ competentă în cazul în care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, însă în temeiul art. 17 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) al aceleiaşi legi, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel, iar acest termen curge de la data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri.

Colegiul atrage atenţia că acest termen este un termen de prescripţie, care trebuie respectat de către persoana care intenţionează să se adreseze în instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. Reieşind din cele constatate supra, perioada dintre ultima adresare către ÎS „CRIS „Registru”, 01 octombrie 2009 şi adresarea cererii în instanţa de contencios administrativ, 08 mai 2013, este de 3 ani şi 7 luni. Cumulînd ideile expuse, Colegiul reiterează că instanţa de apel, corect a stabilit depăşirea considerabilă a termenului de prescripţie, în interiorul căruia, recurentul putea să-şi apere dreptul încălcat pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, aceasta însă nu-l lipseşte pe recurent de a se adresa organului respectiv cu aceeaşi solicitare în temeiul şi termenii prevăzuţi de lege.

Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, motiv pentru care respinge recursul declarat de Laptedulce Igor ca neîntemeiat şi menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Laptedulce Igor. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Laptedulce Igor împotriva Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” a Ministerului Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova, cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma