3r-76/15 — Anularea deciziei şi recunoaşterea dreptului de proprietate

Prima instanță, jud.: Gh. Zubati dosarul nr. 3r-76/2015 jud.: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Cernat DECIZIE Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție 18 martie 2015 mun.

Chișinău în componența: Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd, fără citarea părților, recursul declarat de către Primăria satului Lăpușna, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Rusu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti cu privire la anularea deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti din 26 februarie 2010, recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2001, obligarea înregistrării dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Primăria satului Lăpușna c o n s t a t a t ă : La 20 aprilie 2010, Ion Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Hînceşti cu privire la anularea deciziei OCT Hînceşti din 26 februarie 2010, recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2001, obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 iunie 2001 SA „Vitis Lăpuşniţa” în calitate de vînzător, pe de o parte și Ion Rusu în calitate de cumpărător pe de altă parte au încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 312/1. Susține reclamantul că, conform contractului nominalizat a cumpărat patrimoniul, fonduri fixe, fîntînă arteziană, amplasate în raionul Hînceşti, satul Lăpușna, pe o suprafață totală de 688 m2. La 26 iunie 2001, în baza actului de predare-primire, SA „Vitis Lăpuşniţa” a transmis în proprietate, iar Ion Rusu a primit în proprietate bunul imobil nominalizat. Ulterior, la 09 decembrie 2009, Ion Rusu sa adresat către OCT Hînceşti cu cererea nr. 23164 prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil indicat în contractul de vînzare-cumpărare nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare-primire din 26 iunie 2001, fonduri fixe, fîntînă arteziană, magazine, amplasate în com.

Lăpușna, r-nul Hînceşti, pe o suprafață totală de 688 m2, în conturile: BII nr. 5337000402 înregistrat cu nr. 354 din 29 iulie 1998, anexînd la cerere toate actele confirmătoare de admitere a cerințelor înaintate. Invocă că, în rezultatul examinării cererii nr. 23164 din 09 decembrie 2009, registratorul OCT Hînceşti la 26 februarie 2010 a emis decizia cu privire la refuzul înregistrării drepturilor asupra bunului imobil situat în r-nul Hînceşti, com. Lăpușna intravilan, întemeindu-și refuzul în baza prevederilor art. art. 29 alin. (3), 33 alin. (1) lit. c), e) a Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Nefiind de acord cu decizia din 26 februarie 2010 a OCT Hînceşti, reclamantul a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei din 26 februarie 2010 cu privire la refuzul înregistrării drepturilor asupra bunului imobil nominalizat, cerere care a fost lăsată fără răspuns de către pîrît.

Consideră reclamantul decizia OCT Hînceşti din 26 februarie 2010 ilegală și neîntemeiată, deoarece OCT Hînceşti a apreciat incorect prevederile Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. A mai indicat reclamantul că, a executat integral contractul nr. 312/1 din 21 iunie 2001 pentru care se cere forma autentică, este pasibilă declararea valabilităţii actului juridic nominalizat, fără a mai fi necesară autentificarea notarială ulterioară al actului în cauză.

Solicită Ion Rusu anularea deciziei OCT Hînceşti din 26 februarie 2010 prin care i s-a refuzat înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil - fondurilor fixe, fîntîna arteziană, magazie, amplasate în s. Lăpușna, r-nul Hînceşti, pe o suprafață totală de 688 m2, în conturile: ВII nr. 5337000402 înregistrat cu nr. 354 din 29 iulie 1998; recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2001 cu obligarea OCT Hînceşti de a înregistra după Ion Rusu dreptul de proprietate asupra bunului imobil indicat în contractul de vînzare-cumpărare nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare- primire din 26 iunie 2001. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2010 acțiunea a fost admisă parțial.

A fost declarat valabil contractul nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare-primire din 26 iunie 2001 încheiat între SA „Vitis Lăpuşniţa” și Ion Rusu. A fost obligat OCT Hînceşti să înregistreze după Ion Rusu dreptul de proprietate asupra bunului imobil indicat în contractul de vînzare-cumpărare nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare-primire din 26 iunie 2001 - fonduri fixe, fîntînă arteziană, magazie, amplasate în satul Lăpuşna, r-nul Hînceşti, pe o suprafață totală de 688 m2, în conturile: B II nr. 5337000402 înregistrat cu nr. 354 din 29 iulie 1998, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 19 noiembrie 2014, Primăria satului Lăpușna, raionul Hînceşti a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale.

Menționează că bunurile la care ar pretinde intimatul aparțin cu drept de proprietate administrației publice locale Lăpușna și că au trecut cu drept de proprietate la balanța Primăriei Lăpușna în baza materialelor prezentate de către SA „Lăpușna”, examinate de Ministerul Economiei și Reformelor, Ministerul Finanțelor și Comitetului executiv raional Hînceşti, de comun acord cu Consiliul Creditorilor, conform procesului-verbal nr. 12 din 10 august 1998, prin acceptarea 2 bunurilor incluse în capitalul social a întreprinderii SA „Lăpușna” în contul stingerii datoriei istorice față de bugetul de stat și local temei decizia nr. 34 din 24 decembrie 1998 cu privire la stingerea datoriilor istorice.

Totodată, a invocat că apartenența bunului – turnul de apă „Poligon”, cu suprafața de 688 m2, ca proprietate a administrației publice locale Lăpușna, se confirmă prin actele de inventariere, aprobate prin deciziile Consiliului comunal Lăpușna pe perioada anilor respectivi, iar pe parcursul anilor Primăria Lăpușna a investit sume financiare enorme din bugetul public local în reparația și procurarea inventarului special pentru buna desfășurare a activității ÎM „Apele Lăpușnei”. A mai indicat că, la examinarea pricinii a fost încălcată competența teritorială de soluționare a cererii de chemare în judecată, fiind încălcate prevederile art. 7 a Legii contenciosului administrativ și art. 38 alin. (2) CPC.

De asemenea a invocat recurentul că, fîntînile arteziene constituie proprietate publică și este apărată prin Legea nr. 272 din 10 februarie 1999 cu privire la apă potabilă. Recurentul și-a întemeiat cererea de revizuire în temeiul art. 449, lit. b) și c) CPC, susţinînd totodată că se încalcă dreptul de proprietate garantat de art. 46, alin. (1) Constituția RM și art. 1 Protocol al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria satului Lăpușna, împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2010. La 28 ianuarie 2015, Primăria satului Lăpușna a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care a admite integral cerințele cererii de revizuire.

În motivarea recursului a invocat că, consideră ilegală și neîntemeiată hotătîrea instanței de apel, dat fiind faptul că, argumentele instanței privind neadmiterea cerințelor invocate în cererea de revizuire nu se rețin ca fiind relevante, invocînd și încălcarea normelor de drept material și procedural. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ consideră recursul întemeiat și pasibil de a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 20 aprilie 2010, Ion Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva OCT Hînceşti cu privire la anularea deciziei OCT Hînceşti din 26 februarie 2010, recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2001, obligarea înregistrării dreptului de proprietate. 3 Drept urmare, Curtea de Apel Chișinău la 24 iunie 2010 a emis hotărîrea prin care a fost admisă parțial acțiunea.

A fost declarat valabil contractul nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare-primire din 26 iunie 2001 încheiat între SA „Vitis Lăpuşniţa” și Ion Rusu. A fost obligat OCT Hînceşti să înregistreze după Ion Rusu dreptul de proprietate asupra bunului imobil indicat în contractul de vînzare-cumpărare nr. 312/1 din 21 iunie 2001 și actul de predare-primire din 26 iunie 2001 - fonduri fixe, fîntînă arteziană, magazie, amplasate în satul Lăpuşna, r-nul Hînceşti, pe o suprafață totală de 688 m2, în conturile: B II nr. 5337000402 înregistrat cu nr. 354 din 29 iulie 1998, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Aici, instanţa de recurs consideră necesar a reţine că, la acel moment, instanța de apel dispunea de competențe de examinare în primă instanță a litigiilor întemeiate pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, astfel judecătorul Curții de Apel Chișinău, Grigore Zubati, ca rezultat a examinării pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui Ion Rusu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti cu privire la anularea deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti din 26 februarie 2010, recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare- cumpărare din 21 iunie 2001, obligarea înregistrării dreptului de proprietate, la 24 iunie 2010 a emis hotărîrea de admitere parțială a acțiunii.

Totodată, actele cauzei denotă că, la 19 noiembrie 2014, Primăria satului Lăpușna, raionul Hînceşti a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii. Iar, la 22 ianuarie 2015, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, în componența judecătorilor Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Nina Cernat au emis încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire a Primăriei satului Lăpușna. Instanța de recurs constată, însă, că Curtea de Apel Chișinău a reținut spre examinare cererea de revizuire înaintată de Primăria satului Lăpușna, cu încălcarea competenței jurisdicționale și contrar prevederilor normelor de drept procedural.

În susținerea opiniei enunțate se va reține că deși, dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ și art. 33 CPC prevedeau că, Curţile de Apel, ca instanță de drept comun examinează în primă instanță litigiile ce țin de nesoluționarea în termenul legal a cererilor și de verificarea legalității actelor administrative emise sau adoptate de autoritățile publice care sânt constituite și activează pe teritoriul raionului, municipiului, unității teritoriale autonome cu statut juridic special pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor populației unității administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate în mod autonom în unitatea administrativ- teritorială respectivă, de serviciile publice desconcentrate, de funcționarii publici din cadrul organelor și serviciilor menționate, precum și de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autorităților publice, care prestează servicii publice, prin Legea nr. 155 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, în vigoare de la 30 noiembrie 2012, prevederile art. 33 au 4 fost modificate, prin reglementarea competenței generale a instanțelor judecătorești și introdus articolul 331, care prevede că judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

Având în susținere prevederile normei enunțate, este evident că competentă de a soluționa cererea de revizuire este judecătoria de sector. Or, conform art. 6 alin. (7) din Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. În conformitate cu art. 38 alin. (2) CPC, acțiunea împotriva unei organizații se intentează în instanța de la sediul ei sau al organului ei de administrație. În conformitate cu art. 448 alin. (1) CPC, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Prin prisma prevederilor legale citate, se constată că, cererea de revizuire urmează a fi examinat de Judecătoria Hînceşti, la sediul pîrîtului OCT Hînceşti, stabilit în str. M. Hîncu 157, or. Hînceşti, care se află în raza de activitate a Judecătoriei Hînceşti. În această ordine de idei, se constată că examinarea cererii de revizuire, la caz a avut loc cu încălcarea normelor de drept procedural, fapt ce denotă ilegalitatea hotărârii judecătorești atacate. Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015 cu trimiterea cauzei spre judecarea cererii de revizuire, instanței competente, la Judecătoria Hînceşti.

Ţinînd cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) CPC al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Primăria satului Lăpușna. Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Rusu împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti cu privire la anularea deciziei Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti din 26 februarie 2010, recunoașterea dreptului de proprietate și a valabilității contractului de vînzare-cumpărare din 21 iunie 2001, obligarea înregistrării dreptului de proprietate și se remite la Judecătoria Hînceşti pentru judecarea cererii de revizuire în instanța competentă.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 5